Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 1190/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1190
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04 05 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Voicu Rodica
JUDECĂTOR 2: Hortolomei Victor
JUDECĂTOR 3: Grecu Gheorghe G
GREFIER: - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr.1673/27 05 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA SECTORULUI 2 B, PRIMARUL SECTORULUI 2, INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCȚII B, și intimata intervenientă.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant - prin avocat în baza delegației pentru asistență juridică gratuită depusă la fila 67 dosar, intimații pârâți Primăria Sectorului 2 și Primarul Sectorului prin consilier juridic în baza delegației de reprezentare depusă la fila 57 dosar, prin consilier juridic și prin avocat cu delegație la fila 46 dosar, lipsă fiind intimata intervenientă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apărătorul recurentului reclamant depune un set de acte noi reprezentând plângerea penală formulată de recurent; prezintă setul de acte Curții și reprezentanților intimaților.
Apărătorul intimatei consideră că actele prezentate de apărătorul recurentului nu au relevanță în cauză, nu s-a făcut dovada urmăririi penale și nu este dată o soluție, fiind doar o înregistrare a plângerii penale.
Curtea restituie actele apărătorului recurentului reclamant, apreciind că nu sunt relevante în soluționarea recursului de față.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constatând încheiată cercetarea judecătorească, instanța acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurentul reclamant -, prin apărător, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probelor noi.
Intimata pârâtă, prin apărător, solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică și că a respectat dispozițiile autorizației de construire. În ce privește cererea de casare a sentinței pentru administrarea de probe noi, consideră că este o cerere abuzivă, având în vedere că anterior emiterii autorizației de construire, intimata pârâtă a avut acordul recurentului -.
Intimații pârâți Primăria Sectorului 2 și Primarul Sectorului prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală. Consideră că nu suntem în situația unei casări, ci a reținerii cauzei pentru judecare pe fond.
Inspectoratul de Stat în Construcții, prin consilier juridic solicită menținerea încheierii prin care s-a luat act de renunțarea la judecată în ce îl privește. Pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului din prezenta cauză.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1673/27.05.2008 Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a respins ca neîntemeiate acțiunea principală a reclamantului - împotriva pârâților Primăria sectorului 2 B, Primarul sectorului 2 și și cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de. A obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 100 ron, către.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin autorizația de construire nr.949/271/6.08.2007 emisă de -, sa-a autorizat la cererea pârâtei executarea lucrărilor de mansardare a corpului de clădire parter situat la limita dreaptă a terenului din B, str.-.- nr.7, sector 2 și mansardarea corpului de clădire parter situat la limita a temeului, rezultînd două co de clădire P+ 1 Em.
Reclamantul a sustinut ca autorizatia de construire este emisa in mod nelegal intrucit n fost cerut si obtinut in prealabil acordul sau pentru aceasta constructie, iar construcția îndeplinește condițiile tehnice, afectînd lumina și vederea proprietății reclamantului nerespectînd servituțile de distanță și de curgere a streașinii.
Potrivit pct.4 din anexa 2 normelor metodologice de aplicare a legii nr.50/1991, es obligatoriu pentru eliberarea autorizatiei de construire acordul exprimat in forma autentica. vecinului în cazul construcțiilor noi amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imedia lor vecinătate, numai dacă lucrările noi impun luarea unor măsuri de intervenție pentru protejare imobilelor existente (subzidiri, consolidări, etc.) și dacă prin proiect se menține aceas obligativitate; în cazul amplasării de construcții noi cu alte funcțiuni decât cele ale clădirilo învecinate și dacă prin natura activităților adăpostite de acestea se produce poluare de orice fe (noxe, zgomot, vibrații etc.); pentru lucrări care au ca scop schimbarea destinației de locuință clădirilor individuale sau colective existente, sau a unor părți din acestea, precum și a spațiilor cu altă destinație din aceeași clădire, dacă prin natura activităților se produce poluare de orice fef (noxe, zgomot, vibrații etc.).
După cum rezultă din dispozițiile enunțate anterior, nu era necesar acordul vecinului reclamant pentru construcția pîrîtei, nefiind incident nici unul dintre cazurile enumerate în mod expres și limitativ de actul normativ pentru solicitarea acordului vecinului, reclamantul nedovedind faptul că prin lucrările respective ar fi fost necesară efectuarea unei intervenții la clădirea sa. Faptul că terenul este deținut în coproprietate nu prezintă relevanță pentru solicitarea acordului, reclamantul neavînd calitatea de coproprietar al corpului de clădire din stînga la care se efectuează lucrările de mansardare.
Totodată, la fila 33 din dosar există o declaratie notarială data de reclamant prin care s-a exprimat acordul pentru mansardarea, conform proiectului, a corpului din dreapta din curtea comună.
Cu privire la condițiile tehnice de executare a lucrărilor, reclamantul a făcut o serie de afirmații privind nerespectarea normelor în vigoare referitoare la afectarea și vederii proprietății reclamantului și servituțile de distanță și de curgere a streașinii.
La filele 85-87 din dosar există un raport de expertiză tehnică în care se arată că lucrările fi. de intervenție pentru mansardare nu periclitează în nici un fel rezistența și stabilitatea construcției existente pe amplasament ȘI nici a clădirilor vecine.
Din punct de vedere al documentației necesare emiterii autorizației de construire, pârâta a respectat condițiile de autorizare impuse de legea nr.50/1991, iar modalitatea efectivă în, care s-au realizat lucrările nu ține de legalitatea autorizației de construire și nu reprezintă un aspect care să poată fi cenzurat de instanța de contencios administrativ. Dacă reclamantul se consideră prejudiciata de modalitatea concretă de execuție se poate adresa cu acțiune de drept comun împotriva beneficiarului.
Instanța de contencios administrativ nu poate verifica decît legalitatea și temeinicia unui act administrativ la momentul emiterii, nu și modalitatea particulară în care un beneficiar respectă acel act administrativ. De altfel, reclamantul și-a exprimat prin declarația notarială voința ca pîrîta să efectueze pe cheltuiala sa înălțarea la exterior a acoperișului construcției proprietatea reclamantului, înălțarea geamului de la mansarda reclamantului și executarea unui guler pentru mascarea golului creat, deci reclamantul a cunoscut posibilitatea afectării vederii și imobilului său. Împrejurarea că pârâta nu a respectat eventuala convenție pe care a avut-o cu reclamantul pe acest aspect nu determină nelegalitatea actului administrativ, ci ține de aspecte intervenite ulterior emiterii acestuia și care pot fi deduse judecății instanței civile prin formularea unor acțiuni de drept comun.
In condițiile in care reclamantul nu a administrat probe din care să rezulte existența unor motive de natura sa atragă ne legalitatea autorizației de construire, tribunalul considera ca nu sunt întrunite condițiile art.1 din legea nr.554/2004 pentru anularea actului, deci cererea este neîntemeiata si va fi respinsa, inclusiv în privința solicitărilor accesorii privind suspendarea executării actului administrativ, demolarea construcțiilor sub sancțiunea plății unei penalități pentru întârziere, plata daunelor materiale și plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, tribunalul va respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție în interesul reclamantului, în condițiile în care pretențiile reclamantului au fost considerate nejustificate de către tribunal.
Împotriva hotărârii judecătorești, în termen legal reclamantul - a formulat recurs, criticând-o sub aspectul netemeiniciei și nelegalității, deoarece:
Instanța de fond prin interpretarea greșita a actelor depuse in cauza a schimbat natura si interesul lămurit al acestora si a ajuns la o soluție greșită.
In cauza s-a depus documentația care a stat la baza emiterii autorizației de construire nr-. emisa de Primăria Sectorului 2
Critica pe aceasta documentație făcut-o odată cu cererea de chemare in judecata si a discuțiilor pe fond, insa in motivarea instanței nu reiese ca s-a înțeles ceea ce a solicitat.
Exemplu: Am solicitat sa se verifice condițiile impuse in certificatul de urbanism care a stat la baza emiterii autorizației de construire cu referire la: - obținerea acordului vecinilor afectați;
depunerea titlului de proprietate si a documentației cadastrale;
- verificarea legalității proiectului întocmit de arhitect si avizat de serviciul de urbanism al Primăriei sectorului 2 cu referire la respectarea condițiilor de proiectare impuse de art. 610; 612; 613; 614; 615 civil.
De asemenea nu s-a verificat ca in cauza nu s-a depus documentația care este obligatorie la emiterea oricărei autorizații de construire.
Solicitarea la instanța de contencios a fost tocmai." verificarea legalității si temeiniciei actului emis de autoritățile locale si nu daca parata prin efectuarea lucrărilor de construire a respectat proiectul sau nu, unde competenta aparține unei instanțe de drept civil.
Sub acest aspect am solicitat ca instanța sa verifice daca proiectul avizat si de serviciul de urbanism al Primăriei a respectat cerințele legii nr.50 /1991 precum si ale Codului civil sub aspectul articolelor arătate mai sus.
Voința pe care a exprimat-o prin declarație notariala, nu a fost "o eventuala convenție cu pârâta, care nu atrage nelegalitatea autorizației de construire ci i- dat dar numai pentru partea dreapta a imobilului.
Insă atât Primăria cat si instanța susține ca acest acord a fost extins și pentru partea stânga, afirmație fără o acoperire legală.
Susținerea este greșită întrucât au aplicat in mod greșit și abuziv aceasta declarație. In conținutul acesteia se explica clar ca și-a, dat acordul doar pentru mansardarea imobilul din partea dreapta: unde am impus si in ce condiții sa se realizeze.
Faptul ca se afirma ca din momentul dării acordului pe partea dreapta a cunoscut "posibilitatea afectării vederii si imobilului meu pe partea stânga este complet eronat, dând o interpretare cu mult in avantajul Primăriei decât si-ar fi dorit-o aceasta.
Insa prin autorizația dată, s-a mansardat garajul si magazia încât 2 ferestre ale imobilului meu cat si 2 uși de la balcon au fost complet obturate atât ca lumina cat si ca vedere așa cum se poate vedea în fotografiile existente la dosar.
Interpretarea pct.B4 din Ordinul 1430 /2005, anexa 2 lit "b", nu lămurește pe deplin de ce in cazul paratei, nu era nevoie de acordul său A explicat, ca este vorba de o construcție noua care s-a ridicat in baza unui proiect conceput sa consolideze construcția - garaj existent, fără să se țină cont de clădirile învecinate ale proprietarilor.
Tocmai instanța trebuia sa verifice daca la efectuarea proiectului s-a ținut cont ca vor fi afectate clădirile învecinate inclusiv imobilul său prin prinderea mansardei de acesta la nivel de cca.60 cm. sub geam.
Articolul menționat nu este limitativ in exemplificare așa cum arata instanța deoarece acesta reda o enumerare de cazuri (subzidiri, consoIidări, etc,. )
Prin cererea de intervenție in interesul meu, petenta, susține prin cererea de chemare in judecata ceea ce a reclamant.
A solicitat sa se verifice daca s-a depus titlul de proprietate al imobilului, inclusiv asupra cotei indivize de teren.
Or, instanța reda doar faptul ca s-a depus actul de vânzare -cumpărare fără însă a verifica daca acel act se refera doar la imobil sau atât la imobil cât și la teren.
Atâta timp cat parata nu a justificat la depunerea documentației care îi este cota indiviza a terenului, Primăria nu-i putea elibera autorizația de construire fără însă a cunoaște întinderea cotei ce-i revine.
Prin proiect s-a afectat cota recurentului indiviza de teren, deoarece lucrările de consolidare efectuate in baza proiectului au micșorat cota de proprietate asupra terenului.
Proiectul a fost avizat si verificat de specialiștii din Primăria, si prin urmare instanța trebuia sa se pronunțe si asupra acestui aspect de nelegalitate. 1.4 Nici punctul "c 2" avize si acorduri - din Certificatul de urbanism nu a fost respectat si nici verificat, deoarece in cauza nu a fost depus acest document. unor aglomerări de locuințe ar face imposibila o eventuala intervenție, si nu cunoaște daca s-a luat avizul si de la aceasta instituție.
2. Hotărârea este dată cu aplicarea greșita a legii.
A solicitat la instanța de contencios verificarea legalității autorizației de construire si nu daca parata prin lucrările efectuate a respectat sau nu autorizația de construire.
A solicitat sa se verifice daca toate documentele si avizele necesare pentru obținerea autorizației au existat si au făcut obiectul documentație de autorizare.
A solicitat instanței sa verifice daca este legal proiectul in baza căruia s-au executat lucrările si a solicitat oprirea lucrărilor și anularea autorizației de construire.
Instanța a respins nejustificat expertiza tehnica solicita i cauza -pentru a verifica daca proiectul propus respecta dispozițiile art. 610; 612; 613; 614; 615 civil în nici un caz nu s-a cerut oexpertiza cu referire la daune așa cums-a arătat in încheiere, acestea fiind solicitate la o valoare modica nu era necesara o expertizare.
Pentru acest motiv de recurs solicitat casarea sentinței civile, cu rejudecare la fond.
Instanța a motivat hotărârea înțelegând ca nemulțumirea sa se datorează efectuării de lucrări prin nerespectarea autorizației de construire, insa de fapt a solicitat instanței de contencios verificarea legalității autorizației de construire pentru care instanța nu a motivat.
A solicitat admiterea recursului si casarea acesteia, trimiterea la instanța de fond pentru administrarea de probe si rejudecare.
In drept și-a întemeiat prezentul recurs pe disp.art.304 cod pr.civ. disp. Lg.554/2004.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, anexând procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.57432/12.09.2008, declarația sa din 2.09.2008, procesul verbal de inspecție din 16.01.2008, titlu de proprietate nr.22417/2/25.07.2007, plan etaj și parter, releveu.
Intimatul Primarul sectorului 2 formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Prin încheierea din 11.02.2009, s-a încuviințat cererea de ajutor public judiciar, fiind scutit recurentul de plata taxei judiciare de timbru și fiindu-i desemnat un avocat din oficiu.
Curtea de APEL BUCUREȘTIs -a constatat legal sesizată și competentă material în soluționarea prezentului recurs, dat fiind prev.art.3 și 299 cod pr.civ. precum și art.20 din Legea nr.554/2004, modificată și completată.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, formulate dar și din oficiu, sub orice aspect de fapt și de drept conf.art.3041cod pr.civ. Curtea apreciază recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
În esență, Curtea constată că instanța de fond a examinat toate criticile formulate de recurentul reclamant în privința actului administrativ contestat și le-a înlăturat motivat. Faptul că unele critici au fost exprimate la modul general, iar instanța de fond le-a analizat ca atare, nu poate fi imputat instanței, deoarece aceasta se pronunță asupra unei pretenții concrete și nu are rolul de a da consultanță juridică părților.
Astfel, în primul rând, se reține că în mod corect instanța de fond a verificat și a constatat îndeplinirea condițiilor impuse în certificatul de urbanism care a stat la baza emiterii autorizației de construire cu referire la obținerea acordului vecinilor afectați, depunerea documentației cadastrale și a titlului de proprietate.
În considerentele sentinței civile recurate se arată că la fila 33 din dosar există o declarație notarială dată de recurentul reclamant prin care s-a exprimat acordul pentru mansardarea, conform proiectului, a corpului din dreapta din curtea comună.
Mai mult, instanța de fond a constatat că, potrivit punctului 4 din anexa 2 normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991, nu era necesar acordul vecinului recurent reclamant pentru construcția intimatei pârâte, nefiind incident niciunul dintre cazurile enumerate în mod expres și limitativ de actul normativ pentru solicitarea acordului vecinului, recurentul reclamant nedovedind și nesusținând faptul că prin lucrările respective ar fi fost necesară efectuarea unei intervenții la clădirea sa. Faptul că terenul este deținut în coproprietate nu prezintă relevanță pentru solicitarea acordului, reclamantul neavând calitatea de coproprietar al corpului de clădire la care se efectuează lucrările de mansardare.
Totodată, la filele 85 - 87 din dosarul instanței de fond există un raport de expertiză tehnică, avut în vedere la emiterea autorizației de construire, în care se arată că lucrările de intervenție pentru mansardare nu periclitează în nici un fel rezistența și stabilitatea construcției existente pe amplasament și nici a clădirilor vecine.
În ceea ce privește obiecțiunile recurentului reclamant relative la nerespectarea normelor în vigoare referitoare la afectarea și vederii proprietății sale și servituțile de distanță și de curgere a streașinii, se constată că din punct de vedere al documentației necesare emiterii autorizației de construire, intimata pârâtă Primăria Sectorului 2 respectat condițiile de autorizare impuse de Legea nr.50/1991, iar modalitatea efectivă în care s-au realizat lucrările nu țin de legalitatea autorizației de construire și nu reprezintă un aspect care să poată fi cenzurat de instanța de contencios administrativ. Dacă recurentul reclamant se consideră prejudiciat de modalitatea concretă de execuție se poate adresa cu acțiune de drept comun împotriva beneficiarului. Pe de altă parte, în situația în care recurentul și-a exprimat prin declarația notarială voința ca intimata pârâtă să efectueze pe cheltuiala sa înălțarea la exterior a acoperișului construcției proprietatea reclamantului, înălțarea geamului de la mansarda recurentului și executarea unui guler pentru mascarea golului creat, rezultă că acesta a cunoscut și acceptat posibilitatea afectării vederii și imobilului său, aspecte în privința cărora nu s-a invocat și nu se constată încălcarea unor norme imperative.
De asemenea, se constată că documentația care a stat la baza emiterii autorizației de construire cuprinde măsuri (fila 76 dosar instanța de fond), iar în certificatul de urbanism nu este bifată rubrica privind avizul de securitate la incendiu și nici nu se face referire la date care să atragă incidența HG nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcții de amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu.
Pe de altă parte, autorizația de construire contestată nu se referă la imobile noi, ci la mansardarea unor corpuri de clădire existente, astfel că nu este incident art.610 Cod civil, iar documentația tehnică relevă respectarea art.611, 612, 613, 614 și 615 Cod civil.
De asemenea, fiind vorba doar de mansardarea unor corpuri de clădire deja existente, nu poate fi primită critica recurentului privind micșorarea cotei sale de proprietate asupra terenului.
Totodată, la instanța de fond, recurentul a renunțat la proba cu expertiză, fapt menționat în practicaua hotărârii recurate, astfel că nu pot fi avute în vedere susținerile sale privind necesitatea casării sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei la această din urmă instanță în vederea administrării probei cu expertiza, întrucât nu sunt făcute cu bună credință și nu sunt temeinic justificate, având în vedere că autorizația de construire a fost emisă și în baza unei expertize tehnice de specialitate.
Rezultă, deci că probele propuse de către recurentul reclamant nu au fost de natură să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură orice act administrativ, inclusiv cel contestat în cauză, ci dimpotrivă, au confirmat-
Prin urmare, instanța de fond a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, astfel că nu există, în speță, cazul prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Deși recurentul a precizat că-și întemeiază recursul și pe prevederile art.304 pct.5, 7 și 8 Cod procedură civilă, acesta nu a motivat incidența acestor cazuri de casare sau modificare a sentinței civile recurate, iar Curtea constată că instanța de fond nu a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod procedură civilă, și nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, respectiv autorizația de construire, nici nu a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. De asemenea, hotărârea instanței de fond cuprinde motivele pe care se întemeiază, acestea sunt coerente și justifică soluția adoptată.
Pe cale de consecință, întrucât soluția instanței de fond este legală și temeinică, se va respinge recursul ca nefondat, conform art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr.1673/27 05 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA SECTORULUI 2 B, PRIMARUL SECTORULUI 2, INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCȚII B, și intimata intervenientă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 4.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.HV
Gh./ 5 ex.
18.01.2010
Președinte:Voicu RodicaJudecători:Voicu Rodica, Hortolomei Victor, Grecu Gheorghe
