Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 1310/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE NR. 1310/CA/2009

Ședința publică de la 18 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lucian Ioan Gherman

JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu

Judecător - -

Grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR prin DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE B împotriva sentinței nr.596/CAF/23.06.2009 PRONUNȚATĂ DE Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ în dosarul nr-.

Completul de judecată a fost legal constituit conform art.98(4) din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că față de termenul de judecată din 14.10.2009 la dosarul cauzei nu au fost depuse acte.

Față de actele și lucrările de la dosar și solicitarea părților de judecare în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul tribunalului Alba sub nr-, reclamantul Centrul de Sănătate B de a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B și Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A, ca prin hotărâre judecătorească:

- să se dispună anularea Deciziei nr. 4/18.09.2008 și a Deciziei nr. 7529/14.10.2008 emise de către Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A;

- să se dispună suspendarea efectelor acestei decizii până la soluționarea definitivă a cauzei;

- să se dispună obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cereriireclamanta precizează faptul că, prin Decizia nr. 4/18.09.2008, s-a dispus anularea Autorizației de Final nr. 7/14.02.2008 emisă în favoarea sa de către Direcția Generală a Finanțelor Publice, autorizație care îi permitea să achiziționeze în regim de scutire de la plata accizelor pentru produse petroliere motorină EURO Diesel 50.

Reclamanta susține că Decizia nr. 4/18.09.2008 este nelegală și netemeinică deoarece a fost emisă cu încălcarea dreptului la apărare, ea fiind emisă fără să i se poată da posibilitatea de a propune probe în apărare și fără a se solicita informații referitore la situația centralizatoare a produselor energetice achiziționate. Cu referire la situația centralizatoare se precizează că acesta a fost comunicată către organul emitent în luna iunie 2008 și că la data de 21.07.2008 organul emitent a efectuat un control la sediul său, fără a avea vreo obiecție cu privire la situația fiscală rezultată din obligațiile de utilizator final și nici nu a constat nereguli cu privire la această situație.

Reclamanta mai susține că autorizația de utilizator final a fost emisă de către Direcția Generală a Finanțelor Publice și ca atare ea nu putea fi revocată, retrasă sau anulată decât de organul emitent sau prin acțiune în justiție, astfel că decizia de anulare a autorizației a fost emisă cu încălcarea competenței administrative și este lovită de nulitate.

De asemenea, se mai susține că această decizie a fost luată în condiții inoportune pentru faptul că prin efectul ei s-a creat o stare de pericol, motorina achiziționată fiind folosită pentru încălzirea unității spitalicești și în mod special pentru Secția de Psihiatrie Cronici, secție în care sunt internați în permanență un număr de 45 de bolnavi psihici.

În drept, au fost invocate prevederile art. 11,12,13,14,15 și următoarele din Legea nr. 544/2004.

PrinÎncheierea nr. 495/CAF/2009pronunțată în dosarul nr- a fostadmisă excepția de litispendență, iar acest dosar fost trimis la dosarul nr-, în vederea reunirii celor două acțiuni.

Pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Bas olicitat, prinîntâmpinareadepusă în dosarul nr-, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând faptul că reclamanta nu a depus în termen situația centralizatoare privind cantitățile de produse energetice achiziționate în cursul unui trimestru, cantitățile utilizate în scopul desfășurării activităților pentru care se acordă scutirea și stocul de produse energetice rămas neutilizat, fapt ce atrage sancțiunea anulării autorizației de utilizator final și plata accizelor aferente cantităților de produse utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizația. Se precizează faptul că decizia de anulare a autorizației de utilizator final este un act administrativ de autoritate și nu un act administrativ-fiscal, astfel că dispozițiile privind condițiile de formă și de fond, prevăzute de art. 43 și următoarele din Codul d e procedură fiscală, nu sunt aplicabile în acest caz.

Prin Sentința nr. 596/CAF/2009 pronunțată la data de 23.06.2009 de Tribunalul Alba - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a fost admisă acțiunea reclamantei, a fost anulată Decizia nr. 4/18.09.2009 emisă de către Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A, precum și Decizia nr. 7529/14.10.2008 emisă de aceeași pârâtă și s-a dispus suspendarea executării acestor decizii.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut în esență că instituirea unui termen limită pentru depunerea situației centralizatoare și a sancțiunii anulării autorizației de utilizator final, cu consecința plății accizelor aferente cantităților de produse achiziționate și utilizate în scopul pentru care acesta a fost emisă, are drept scop să asigure organelor fiscale o evidență cu privire la cantitățile de produse energetice achiziționate în decursul unui trimestru, cantitățile utilizate în scopul desfășurării activităților pentru care se acordă scutirea și stocul de produse energetice rămas neutilizat.

Conform actelor de la dosar, reclamantul a comunicat pârâtei situația centralizatoare aferentă trimestrului I la data de 13.06.2008, în timp ce termenul limită pentru depunerea acesteia era la data de 15.04.2008.

Această situație centralizatoare a fost comunicată pârâtei anterior emiterii decizie de anulare a autorizației de utilizator final, așa încât, chiar dacă reclamanta și-a îndeplinit obligația cu întârziere, anularea autorizației de utilizator final nu se mai justifică, scopul prevederilor legale sus menționate fiind realizat.

*

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În expunerea motivelor se arată că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale incidente - art. 14-15 pct. 23.7 din HG 44/2004- care sancționează cu anularea autorizației de utilizator final atât neprezentarea cât și prezentarea cu întârziere a situației centralizatoare de produse energetice. Nulitatea instituită de această normă imperativă este absolută și nu poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită.

Se susține că deși petenta a prezentat situația la data de 13.06.2008 prin fax, termenul limită era 15.04.2008, termen care era în mod evident depășit.

În fine, decizia de anulare a autorizației de utilizator final nu este un act administrativ fiscal, în sensul art. 43 din OUG 92/2003 întrucât prin ea nu se, modifică sau sting obligații fiscale ci este un act administrativ de autoritate.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate dar și al dispozițiilor art. 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă curtea constată că acesta estefondatși urmează să-ladmităpentru următoarele considerente:

Prin Decizia nr. 4/18.09.2008 emisă de către directorul executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale A s-a decis anularea Autorizației de Final nr. 7/14.02.2008 emisă de către Direcția Generală a Finanțelor Publice în favoarea reclamantului, deoarece s-a constat că reclamantul nu a depus până la data de 15.04.2008, situația centralizatoare aferentă trimestrului I și pentru că nu a depus în termen nici situația centralizatoare aferentă trimestrului II.

Contestația formulată de către reclamant împotriva acestei decizii a fost respinsă de către pârâta Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale A prin Decizia nr. 7529/14.10.2008.

Potrivit art. 201 alin. 1 lit. din Codul fiscalsunt scutite de la plata accizelor produsele energetice achiziționate direct de la operatori economici producători, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilurilor de bătrâni, orfelinatelor și altor instituții de asistență socială, instituțiilor de învățământ și lăcașurilor de cult, iar potrivit art. 2 din același act normativmodalitatea și condițiile de acordare a scutirilor sunt reglementate prin norme.

Potrivit pct.23.7 alin. 2 din HG nr.44/2004scutirea se acordă pe baza autorizației de utilizator final, iar potrivit alin.14 al aceluiași punct,deținătorii de autorizații de utilizator final au obligația ca trimestrial, până la data de 15 lunii imediat următoare trimestrului, să prezinte autorității fiscale emitente o situație centralizatoare privind cantitățile de produse energetice achiziționate în decursul unui trimestru, cantitățile utilizate în scopul desfășurării activităților pentru care se acordă scutirea și stocul de produse energetice rămas neutilizat.

Neprezentarea situației centralizatoare atrage anularea autorizației de utilizator final și odată cu acesta plata accizelor aferente cantităților de produse achiziționate și utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizația de utilizator final, astfel cum se prevede la alin. 15 al pct. 23.7 din HG nr.44/2004.

Reclamantul era titularul Autorizației de Final nr. 7/14.02.2008 însă pentru trimestrul I al anului 2008 depus situația centralizatoare la data de 13.06.2008, deși termenul limită prevăzut de lege era 15.04.2008 iar pentru trimestrul II nu a depus deloc această situație, deși termenul limită era 15.07.2008.

În atare situație în mod legal a procedat recurenta atunci când a dispus anularea Autorizației de Final, dispozițiile alin. 14 și 15 al pct. 23.7 din HG nr.44/2004 având caracter imperativ. Modul de redactare a textului relevă în mod neechivoc faptul că depășirea termenelor de depunere a situațiilor centralizatoare atrage sancțiunea anulării autorizației.

Soluția este justificată chiar dacă reclamantul a încercat să demonstreze eventuala îndeplinire a acestor obligații, pretins în termen pentru trim. II - IV 2008 prin depunerea la dosar a unor adrese (35-38 dosar fond) pentru care însă nu a făcut dovada comunicării cu recurenta. Trebuie menționat că sancțiunea anulării (autorizației de utilizator final) intervine și pentru o singură faptă, respectiv necomunicarea deloc sau cu întârziere a situației centralizatoare pentru un singur trimestru.

Susținerea instanței de fond conform căreia, dacă situația centralizatoare a fost comunicată pârâtei anterior emiterii decizie de anulare a autorizației de utilizator final, chiar dacă reclamanta și-a îndeplinit obligația cu întârziere, anularea autorizației de utilizator final nu se mai justifică, scopul prevederilor legale sus menționate fiind realizat nu poate fi primită, întrucât ea este contrară dispozițiilor legale suscitate. Întârzierea atrage anularea iar depunerea situației după depășirea termenului nu poate avea caracterul unei clauze de nepedepsire, pentru că, în caz contrar, ar fi anulat caracterul imperativ al termenului respectiv.

Critica reclamantei privitoare la competența de revocare a nu poate fi primită întrucât chiar dacă la momentul emiterii competența aparținea Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului A la momentul anulării competențele au fost preluate prin transfer de către A, începând cu data de 01.05.2008. Ca urmare decizia a fost emisă de organul competent.

Nici critica privitoare la inoportunitatea deciziei de anulare nu poate fi primită întrucât culpa pentru anularea aparține în mod exclusiv beneficiarului acesteia, titular al obligației de depunere în termen a situației centralizatoare și nicidecum autorității care a luat măsura de sancționare.

Față de cele ce preced prezentul recurs se dovedește întemeiat și urmează a fi admis conform art. 312 din Codul d e procedură civilă cu consecința respingerii acțiunii reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR prin DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE B împotriva sentinței nr.596/CAF/23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ în dosarul nr- și în consecință:

Modifică în tot sentința atacată în sensul că:

Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul CENTRUL DE SĂNĂTALE B DE în contradictoriu cu B și

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.

Tehnored./5 ex./18.12.2009

Jud.fond -

Președinte:Lucian Ioan Gherman
Judecători:Lucian Ioan Gherman, Marius Ionel Ionescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 1310/2009. Curtea de Apel Alba Iulia