Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 158/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ

ȘI DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOSAR NR.-

SENTINȚA Nr.158/CA/2009

Ședința publică din 05 octombrie 2009

Completul P4 este format din:

PREȘEDINTE: Groza Gheorghe G - președintele instanței

Grefier: - -

Pe rol, fiind soluționarea cauzei de contencios administrativ introdusă de petentul din O, str.- nr.2 D, - 17,.14, Jud.B în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B,- B, sector 2, având ca obiect suspendare act administrativ.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul asistat de avocat potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsă fiind pârâta.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, arătându-se că, acțiunea este legal timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru prin chitanța nr.-/ 07.09.2009 și 0,30 lei timbre judiciare, după care:

Avocat depune la dosar un set de acte (carnet de sănătate al petentului, concedii medicale pe numele petentului, bonuri fiscale pentru achiziție medicamente) prin care dovedește paguba iminentă pentru petent.

Arată că în perioada 20.05.2009 - 30.09.2009 petentul s-a aflat în concediu medical, perioadă în care termenul de preaviz a fost suspendat, deci petentul se află încă în preaviz.

Petentul a renunțat la acțiunea pe fond în dosarul nr- al Tribunalului Bihor, deci nu este litispendență.

Solicită admiterea cererii de suspendare astfel cum a fost formulată, în sensul suspendării executării Ordinului nr.69509/23.04.2009 al până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea acestui ordin.

Cu cheltuieli de judecată 1.000 lei.

Arată că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.15 din Legea nr.554/2004.

În ce privește cazul bine justificat, Ordinul nr.69.509/23.04.2009 este total nelegal, fiind emis cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.188/1999.

Petentul nu se află în caz de reorganizare a activității, nu s-au modificat atribuțiile postului, nu s-a respectat perioada de preaviz și nu i s-a dat posibilitatea să aleagă una din funcțiile publice vacante.

În ce privește paguba iminentă, de la data eliberării din funcție, petentului nu i se mai acordă drepturile bănești și nici nu se poate angaja în altă parte.

CURTEA DE APEL,

DELIBERÂND:

Asupra cererii de suspendare de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la instanță în data de 20 iulie 2009, petentul a solicitat, în contradictoriu cu intimata Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor () B, a solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 69509/23.04.2009 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea acestui ordin.

În motivarea cererii sale arată petentul că, prin Ordinul nr. 60509 din 23 aprilie 2009 al ANSVA, a fost eliberat din funcția publică de conducere de director executiv adjunct economic al DSVSA

Petentul arată că, în speță sunt îndeplinite în mod cumulativ cele două condiții prevăzute expres de art. 14 din Legea nr. 554/2004 și anume, existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Cu privire la existența unui caz bine justificat, s-a arătat că ordinul a cărei suspendare se solicită a fost emis cu încălcarea flagrantă a prevederilor art. 97 lit. c și art. 99 alin. 1 și 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, întrucât, potrivit acestor texte legale,în cazul său, nu se aplică nici unul dintre cazurile de eliberare din funcție din motive neimputabile funcționarului public, enumerate limitativ în art. 99 lit.

Se mai arată, de asemenea, că în speță nu are incidență nici situația prevăzută de art. 99 lit. b din Legea nr. 188/1999, atunci când autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării.

S-a concluzionat în sensul că ordinul a cărui suspendare se solicită a fost emis cu încălcarea dispozițiilor capitolului IX, secțiunea a III-a din Legea nr. 188/1999, cu nesocotirea dispozițiilor art. 99 alin. 5 și 7 din Legea nr. 188/1999 și cu încălcarea dispozițiilor art. 104 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 și s-a precizat că dispozițiile art. III din OUG nr. 37/2009, în baza cărora s-a emis ordinul contestat, sunt neconstituționale, aspect ce face obiectul unei excepții de neconstituționalitate, invocată în dosarul Curții de Apel Oradea, având ca obiect acțiunea în anularea Ordinului 69509/23.04.2009 al.

În ceea ce privește necesitatea prevenirii unei pagube iminente, s-a arătat că eventuala executare a ordinului este de natură să-i provoace un prejudiciu material viitor și previzibil deoarece, începând cu data de 23 aprilie 2009, data eliberării din funcția publică, toate drepturile sale bănești încetează a-i mai fi plătite, fiind total lipsit de resursele financiare necesare întreținerii sale și a familiei, câtă vreme, în condițiile Legii nr. 188/1999 i s-a interzic desfășurarea oricărei alte activități.

Mai invocă petentul și faptul că, odată cu eliberarea din funcția publică de conducere, bolile de care suferea de mult timp, respectiv diabet și tensiune arterială s-au agravat, condiții în care i s-a prescris un tratament medicamentos ce trebuie urmat zilnic, ale cărui costuri sunt ridicate, respectiv 370 lei/lună.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 07.09.2009 pârâta solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare a executării Ordinului nr. 69509/23.04.2009 emis de către Președintele, prin care reclamantul a fost eliberat din funcția publică de conducere de director executiv adjunct al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

Arată că temeiul juridic al luării acestei măsuri au fost dispozițiile art. III alin.l din nr.OUG 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, în baza cărora au fost emise de către președintele ordinele prin care directorii executivi ș directorii executivi adjuncți ai direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului B au fost eliberați din funcțiile publice, din motive neimputabile acestora.

Practic, în temeiul acestor dispoziții legale, funcțiile publice de director executiv și director executiv adjunct ai direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului B au fost desființate, urmând ca pentru ocuparea funcțiilor de director coordonator, director coordonator adjunct (sanitar veterinar), director coordonator adjunct (siguranța alimentelor), director coordonator adjunct economic din cadrul direcțiilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului B să se organizeze evaluarea cunoștințelor și abilităților manageriale, data desfășurării acestei evaluări fiind adusă la cunoștința publică prin afișare la sediul și pe pagina de internet a autorității conform art. 4 alin. 2 din nr.OUG 37/2009.

Reclamantul și-a întemeiat în drept cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 69509/23.04.2009 emis de Președintele, pe dispozițiile din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Prezumția de legalitate si veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu. A nu executa un act administrativ care este emis în baza legii echivalează cu a nu executa legea.

Suspendarea executări actului administrativ constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate: doar în cazuri bine justificate și pentru prevenirea producerii unei pagube iminente.

Măsura suspendării actului administrativ se justifică dacă actul administrativ conține dispoziții care, dacă ar fi aduse la îndeplinire mai înainte de exercitarea de către instanță a controlului de legalitate, ar produce consecințe greu sau imposibil de înlăturat în cazul anulării actului.

Funcțiile publice care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrative teritoriale prevăzute în anexă, precum și adjuncții acestora se desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței.

Ordinul a cărui suspendare o solicită reclamatul a fost emis în aplicarea dispozițiilor legale, respectiv a nr.OUG 37/2009.

Consideră ca neîntemeiată susținerea petentului în sensul că ordinul contestat a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 99 alin. 3 referitoare la preaviz întrucât, în art. 2 din Ordinul nr. 69503/23.04.2009 se prevede acordarea unui termen de preaviz de 30 de zile calendaristice pentru funcționarul public menționat la art. 1 din același ordin, ordinul fiind emis la data de 23.04.2009, perioada de 30 de zile cuprinsă între data de 23.04.2009 (data emiterii ordinului) și data de 23.05.2009 (data încheierii raportului de muncă) reprezentând termenul de preaviz prevăzut de art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.

În ceea ce privește susținerile reclamantului în sensul că nu s-au respectat dispozițiilor art. 100 din Legea nr. 188/1999, arată că dispozițiile legale care au stat la baza emiterii ordinului de eliberare a reclamantului din funcția publică de conducere este OUG nr. 37/2009, ordonanță care vizează interesul general public, fiind constituită pentru situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.

Instituția publică nu are obligația de a se conforma dispozițiilor acestui articol întrucât în urma reorganizării conform prevederilor nr.OUG 37/2009 au rezultat posturi de natură contractuală, după cum sunt clasificate cele de directori coordonatori.

Prin această ordonanță, funcțiile publice de director executiv și director executiv adjunct ai direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului B au fost desființate, urmând ca pentru ocuparea funcțiilor de director coordonator, director coordonator adjunct din cadrul direcțiilor sanitar veterinare și pentru Siguranța alimentelor județene și a municipiului B să se organizeze evaluarea cunoștințelor și abilităților manageriale.

La această evaluare puteau participa toți cetățenii care îndeplineau condițiile impuse de nr.OUG 37/2009, inclusiv cei care au deținut funcțiile publice desființate de acest act normativ.

Reclamantul a participat la concursul din data de 18.05.2009 organizat pentru ocuparea postului de Director Adjunct Economic în cadrul A B, fiind respins din cauza neîndeplinirii punctajului de admitere.

Împrejurările din cazul de față nu sunt de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ atacat.

Motivarea reclamantului cu privire la cazul bine justificat nu poate fi de natură a crea o îndoială în ceea ce privește actul contestat, emis de pârâtă.

Condiția pagubei iminente, obligatorie pentru dispunerea suspendării actului administrativ, nu este îndeplinită.

În cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 69509/23.04.2009, emis de către Președintele A, reclamantul nu a făcut dovada pagubei iminente, simpla menționare a unei eventuale creanțe și a valorii ei nu duce, de facto, la constatarea că există o pagubă iminentă.

În acest sens nr. R (89) 8 adoptată de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei la 13.09.1989 cu privire la protecția juridică provizorie în materie administrativă dispune că măsura suspendării poate fi acordată în situația în care executarea actului administrativ este de natură să producă pagube grave, dificil de reparat și în cazul în care există un argument juridic aparent valabil referitor la legalitatea actului administrativ.

În cuprinsul acestei Recomandări se arată că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate cauza persoanele juridice, în anumite circumstanțe, un prejudiciu ireparabil, pe care echitatea îl impune să fie evitat, în măsura posibilului.

În ceea ce privește prejudiciul, este evident că suprimarea veniturilor salariale creează premisele unei pagube, însă. aceasta nu este efectivă, atâta timp cât persoana în cauză nu prestează în momentul de față activitatea pe care o presupune funcția publică desființată.

În speță, nu poate fi vorba de o pagubă gravă, dificil de reparat deoarece, în situația admiterii acțiunii în anularea Ordinului nr. 69509/23.04.2009 emis de președintele instanța va dispune repunerea în situația anterioară emiterii Ordinului anulat și obligarea instituției publice la plata drepturile salariale retroactiv, astfel încât condiția pagubei iminente nu este îndeplinită.

Aprecierea cumulativă a îndeplinirii celor două condiții trebuie să se facă în concordanță cu caracterul de măsură de protecție provizorie pe care îl are suspendarea executării actului administrativ, iar în această situație, nu se face o analiză separată a condiției cazului temeinic justificat fără să aibă în vedere și eventualul prejudiciu cauzat reclamantului prin emiterea ordinului.

Examinând cererea formulată de petent pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, curtea constată că aceasta este întemeiată și, pe cale de consecință, o va admite ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.

Astfel, suspendarea executării unui act administrativ se poate dispune în temeiul art. 15 alin. 1 rap. la art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: un caz bine justificat, în sensul existenței unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu (art. 2 lit. t din lege) șiprevenirea unei pagube iminente, a unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență, sau a unei perturbări previzibile grave a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public (art. 2 lit. ș din lege).

Cele două condiții, prin tonul lor restrictiv și imperativ, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând, așadar, dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existența unui caz bine justificat și iminența producerii pagubei.

instituția suspendării executării actului administrativ, prin art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a dorit să-l apere pe cel ce se consideră vătămat într-un drept al său sau într-un interes legitim, împotriva unei pagube care cu greu ar putea fi acoperită, chiar și în condițiile în care actul administrativ ar fi anulat.

Or, în cauza dedusă judecății petentul a făcut dovada introducerii acțiunii prin care a solicitat anularea Ordinului nr. 69505 din 23 aprilie 2009 emis de intimata, invocând motive de nelegalitate la emiterea acestei hotărâri, condiții în care prima condiție prevăzută de textul de lege mai sus citat, respectiv cazul bine justificat, este îndeplinită, deoarece contestarea unei hotărâri - act administrativ pentru nelegalitate, reprezintă un caz bine justificat pentru a se solicita suspendarea executării sale.

Cât privește cea de-a doua condiție, care vizează prevenirea producerii unei pagube iminente, curtea apreciază că și aceasta este îndeplinită în raport de natura juridică și de consecințele hotărârii luate de intimată, ținând seama de faptul că, prin punerea în executare a ordinului contestat, toate drepturile bănești ale petentului ar înceta a-i mai fi plătite și, mai mult de atât, așa cum rezultă din actele medicale depuse la dosar, într-adevăr, în urma agravării bolilor de care suferea, petentului i-a fost prescris un tratament medical destul de costisitor.

Astfel fiind, cum în cauză sunt întrunite cele două condiții mai sus arătate, curtea va admite cererea petentului și va dispune suspendarea executării Ordinului nr. 69509 din 23 aprilie 2009 al, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea acestei hotărâri.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi obligată intimata la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în favoarea petentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

ADMITE cererea de suspendare formulată de petentul din O, str.-, nr.2 D, -,.14, jud.B, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B,-B, sector 2 și în consecință:

Dispune suspendarea executării Ordinului nr.69509 din 23 aprilie 2009 emis de intimata Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea Ordinului nr.69509/2009.

Obligă intimata la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în favoarea petentului.

Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de azi, 05.10.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - -

Red.hot.; 02.11.2009

Tehnored.; 04.11.2009; 4 ex.

- două exemplare comunicate cu:

- petentul din O, str.- nr.2 D, - 17,.14, Jud.

- pârâta Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B,- B, sector 2

două comunicări emise la __.11.2009; la expediție __.11.2009

Președinte:Groza Gheorghe
Judecători:Groza Gheorghe

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 158/2009. Curtea de Apel Oradea