Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 162/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 162/
Ședința publică de la 28 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în-, -alomița,.1,.6 împotriva sentinței nr.2651/7.12.2007 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, prin avocat în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, și intimata Universitatea "Dunărea de " prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este la primul termen, motivat, timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care;
Apărătorul intimatei, depune la dosar o copie de pe sentința 1876/19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați.
Întrebate fiind părțile precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului, susține oral motivele de recurs. Precizează că hotărârea pronunțată este dată cu încălcarea dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, modificată, a disp.art.129 în referire la art.127 din Legea nr.128/1997 - privind statutul personalului didactic, a procedurii reglementată de disp.art.129 alin.2 din Legea nr.128/1997, dar și a dreptului fundamental la muncă statuat în dispozițiile art.41 din Constituție. După o expunere amplă a situației de fapt, față de motivele în fapt și în drept invocate, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate, și în rejudecare admiterea cererii așa cum a fost formulată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatei, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală. Depune concluzii scrise la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la ribunalul Galați sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Universitatea Dunărea de G, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării hotărârii Senatului Universității 7/26.09.2007.
În motivarea cererii reclamantul arată că până la data de 27.09.2007 a deținut funcția de profesor universitar în cadrul Catedrei și - Facultatea de Mecanică din cadrul Universitatii "Dunărea de " G, fiind totodată și prorector al aceleași instituții de învățământ.
Începând cu data de 16.07.2007, conducerea Universitatii - dirijată și manipulată într-un sens contrar legii și total abuziv de interesele ascunse ale rectorului - a început o reală "sarabandă" a comunicărilor adresate reclamantului, în sensul somării pentru depunerea cererii de pensionare până la data de 20.07.2007, sub sancțiunea încetării contractului de muncă.
Astfel, pârâta i-a înaintat adresa înregistrată sub nr. 20029/16.07.2007 aducând-i la cunoștință că "la data de 1.10.2007 întrunește condițiile de pensionare", precizând totodată că "în ședința din 13.07.2007 Comisia de evaluare pentru prelungirea de activitate și acordarea titlului de profesor consultant a hotărât că nu este oportună financiar prelungirea de activitate pentru profesorii conducători de doctorat ce au împlinit vârsta de pensionare la 1.10.2007".
Ulterior, prin adresa înregistrată sub nr. 21337/26.07.2007, pârâta i-a comunicat faptul că în ședința din 24.07.2007 a Comisiei de evaluare s-a hotărât în schimb avizarea favorabilă a cererii reclamantului de acordare a statutului de profesor consultant.
Față de cele comunicate, a adus la cunoștința pârâtei, că pe de o parte - e născut la data de 6.10.1942, urmând a împlini vârsta de 65 ani și a îndeplini condițiile de pensionare nu la 1.10.2007 ci la 6.10.2007 - deci în timpul anului universitar, iar pe de altă parte - faptul că a solicitat ca, după încetarea raporturilor de muncă urmare a împlinirii vârstei de pensionare, să rămână în continuare în prelungirea activității de profesor - titular în funcția didactică deținută, cu aprobarea anuală a Senatului Universității.
Cu toate acestea, în cadrul ședinței Senatului Universității "Dunărea de " din data de 21.09.2007 a fost aprobat titlul de profesor consultant pentru mai multe cadre didactice, fiind emisă Hotărârea nr. 7/26.09.2007 obiect al prezentei cereri de suspendare.
Mai mult, pârâta - prin rectorul - a emis a doua zi și Decizia nr. 1989/27.09.2007 apreciind incidente dispozițiile art. 61 lit. e din cu consecința încetării contractului de muncă de la data de 1.10.2007.
Prin cererea expediată la data de 24.10.2007 a inițiat procedura prealabilă și obligatorie prevăzută de dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004 solicitând revocarea Hotărârii contestate.
Conținutul și maniera de luare și emitere a Hotărârii nr. 7/26.09.2007 a Senatului Universității "Dunărea de " precum și situația reală și concretă cu care este nevoit să se confrunte sunt de natură a justifica pe deplin prezenta cerere de suspendare a actului administrativ până la soluționarea cauzei pe fond, în cauză fiind întrunite cele două cerințe esențiale prevăzute de dispozițiile art. 14 din Legea 554/2004.
Existența unui "caz bine justificat" este dată de evidenta nelegalitate a actului administrativ reprezentat de Hotărârea nr. 7/26.09.2007, a cărei "aparenta" rezultă fără echivoc din înscrisurile anexate și dispozițiile legale încălcate.
Sub un prim aspect, hotărârea Senatului este vădit nelegală, dată cu încălcarea dispozițiilor art. 129 în referire la art. 127 din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic dar și a dreptului fundamental la muncă statuat în dispozițiile art. 41 din Constituție.
În conformitate cu dispozițiile art. 127 din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, "personalul didactic poate fi pensionat numai la data încheierii anului școlar sau universitar".
Având în vedere faptul că reclamantul este născut la data de 6.10.1942, urmând a împlini vârsta de pensionare la data de 6.10.2007 (deci în cursul anului școlar 2007 - 2008), rezultă că doar la încheierea acestui an școlar îndeplinesc condițiile legale de pensionare.
Acest "amănunt" ignorat de pârâtă are relevanță majoră în cauză în condițiile în care, în conformitate cu dispozițiile art. 129 al. 2 din același act normativ ("la împlinirea vârstei de pensionare, profesorii universitari și conferențiarii universitari cu titlul științific de doctor care dovedesc competența profesională deosebită, pot fi menținuți ca titulari în funcția didactică, la cerere, cu acordul consiliului facultății și cu aprobarea anuală a senatului universitar, prin vot nominal deschis, până la împlinirea vârstei de 70 ani") reclamantul, la închiderea anului universitar 2007 - 2008 beneficiază de dreptul legal de a opta pentru continuarea activității ca profesor titular în continuarea activității.
În acest sens menționează că: este profesor universitar cu titlul științific de doctor, a deținut din anul 1991 până în prezent, în mod alternativ, funcțiile de prodecan, rector, prorector în cadrul Universității "Dunărea de " G, iar competența sa profesională este deosebită (Membru titular al Academiei de Știință din România; Doctor Causa al Universității Le Havre Franța; Ordinul Național "Serviciul credincios" în grad de al Președinției României; Diploma de pentru performanțele deosebite în învățământul superior acordată de Ministrul Educației și Cercetării).
Sub un al doilea aspect, Hotărârea nr. 7/26.09.2007 este nelegală și în ceea ce privește maniera concretă de adoptare, fiind luată și emisă cu încălcarea procedurii reglementată de dispozițiile art. 129 al. 2 din Legea 128/1997.
Ținând cont, astfel cum rezultă din chiar preambulul hotărârii, de "avizul favorabil al Comisiei de evaluare pentru prelungirea de activitate și acordarea titlului de profesor consultant", deși un astfel de aviz nu este prevăzut de dispozițiile art. 129 al. 2 din Legea 128/1997 și prin urmare nu poate condiționa și influența hotărârea Senatului.
În lipsa exercitării de către fiecare membru al senatului și pentru fiecare profesor universitar prevăzut pe listă a votului nominal deschis prevăzut de lege.
Suspendarea executării Hotărârii nr. 7/26.09.2007 a Senatului Universității "Dunărea de " până la soluționarea fondului cauzei este imperios necesară "pentru prevenirea pagubei iminente", pe care reclamantul este deja nevoit să o suporte.
Prin emiterea Hotărârii a cărei suspendare o solicită, s-au creat realmente premisele incompatibilității cu calitatea de profesor-titular pe care o avea și la care este îndreptățit până la sfârșitul anului universitar 2007 - 2008.
De altfel, constatând situația nelegală și "hibridă" create, a doua zi după emiterea Hotărârii, rectorul Universității "Dunărea de " a dispus prin Decizia nr. 1989/27.09.2007 încetarea contractului individual de muncă al reclamantului potrivit art. 61 lit. e deși întrunește condițiile de pensionare la 6.10.2008.
Prin urmare, prejudiciul material este dat de privarea de drepturile salariale la care reclamantul este pe deplin îndreptățit în funcția de profesor-titular, și de care este lipsit în mod abuziv de intervențiile nelegale ale pârâtei.
Prejudiciul moral este dat de privarea posibilității reclamantului de a-și continua proiectele în derulare (a arătat în acest sens titlurile care i-au fost acordate, inclusiv Diploma de pentru performanțele deosebite în învățământul superior acordată de Ministrul Educației și Cercetării.
În dovedirea cererii reclamantul a depus la dosarul cauzei copie de pe hotărârea nr. 7/26.09.2007; copie legitimație nr. 41/14.04.1998, adresele nr. 24288/2007, 20029/16.07.2007; decizia 1989/27.09.2007.
În apărare, pârâta a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
În dovedire pârâta a depus la dosar cererea formulată de către reclamant înregistrată sub nr. 3964/20.07.2007; procesul verbal încheiat de comisia de evaluare pentru prelungirea de activitate și acordare a titlului de profesor consultant; adresa nr. 21336/26.07.2007 trimisă de Comisia de evaluare rectorului Universității; adresa nr. 21337/26.07.2007 prin care s-a adus la cunoștința reclamantului avizarea favorabilă a cererii sale de aprobare a statutului de profesor consultant; decizia nr. 1990/27.09.2007 prin care s-a aprobat titlul de profesor consultant celor 9 profesori inclusiv reclamantului; întâmpinare dosar nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:
Condițiile suspendării executării actului administrativ sunt prevăzute de art. 14 al. 1 Legea 554/2004 respectiv suspendarea executării unui act administrativ poate fi cerută instanței de judecată competente de persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau interes legitim printr-un act administrativ în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
O astfel de măsură se justifică dacă actul administrativ conține dispoziții care, dacă ar fi aduse la îndeplinire mai înainte de exercitarea de către instanță a controlului de legalitate ar produce consecințe greu sau imposibil de înlăturat în cazul anulării actului.
Din cuprinsul hotărârii rezultă că în baza avizului favorabil al Comisiei de evaluare pentru prelungirea de activitate și acordarea titlului de profesor consultant, Senatul Universității în ședința din 21.09.2007 a aprobat titlul de profesor consultant începând cu data de 01.10.2007 unui număr de 9 cadre didactice printre care și pentru reclamantul.
Prealabil adoptării acestei hotărâri, a existat avizul favorabil al comisiei de evaluare pentru prelungirea de activitate și acordarea titlului de profesor consultant aviz care a fost dat în urma analizei cererii formulate de către reclamantul sub nr. 3964/20.07.2007.
Prin această cerere adresată Senatului Universității Dunărea de G reclamantul a solicitat să i se aprobe prelungirea de activitate iar în cazul în care nu va fi aprobată prelungirea de activitate a solicitat să i se aprobe trecerea pe poziția de profesor consultant începând cu anul 2007 - 2008.
Prin Hotărârea nr. 7/26.09.2007 Senatul a aprobat titlul de profesor consultant unui număr de 9 profesori printre care și reclamantului urmare solicitării acestuia.
Reclamantului prin Hotărârea Senatului nr. 7/26.09.2007 nu i s-a adus nici o vătămare a vreunui drept subiectiv respectiv a vreunui drept fundamental.
Sub un al doilea aspect, cererea reclamantului nu se referă la un caz bine justificat și nici nu este vorba de prevenirea unei pagube iminente care i s-ar crea acestuia.
Reclamantul și în prezent își desfășoară activitatea didactică în cadrul Universității.
De asemenea reclamantul a contestat decizia 1989/27.09.2007 și cauza formează obiectul dosarului nr- pe rolul Tribunalului Galați, litigii de muncă, fiind în curs de soluționare.
Aspectele invocate de reclamant de natură să justifice o pagubă iminentă sunt absolut inexistente.
Funcție de aceste considerente, instanța a respins cererea ca nefondată.
Împotriva sentinței nr.2651/2007 a Tribunalului Galați, în termen legal, a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare recurentul a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea art. 14 alin.1 din Legea nr.554/2004, art.129 rap.la art.127 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, a procedurii reglementate de disp.art.129 alin.2 din Legea nr.128/1997, a dreptului fundamental la muncă statuat de art.41 din Constituție.
Instanța de fond nu a analizat cazurile de aparentă nelegalitate a actului administrativ - caz bine justificat și prejudiciul invocat, pentru a conchide asupra inexistenței condiții de prevenire a unei pagube iminente.
Astfel, titlul onorific de profesor consultant acordat reclamantului prin actul administrativ contestat este strict condiționat de calitatea de pensionar, fiind incompatibil cu funcția de profesor în activitate.
Având în vedere - data nașterii reclamantului - 6.10.1942, rezultă că doar la încheierea anului școlar 2007 - 2008 sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare, moment în care reclamantul beneficiază de dreptul legal de a opta pentru continuarea activității ca profesor titular, conform art.129 alin.2 din Legea nr.128/1997.
Prin urmare, Hotărârea nr.7/2007 a Senatului Universității este abuziv și prematur emisă, în condițiile în care, pe de o parte, reclamantul avea calitatea de profesor universitar, pensionar în momentul emiterii sale, iar pe de altă parte i s-a încălcat acestuia dreptul legal de opțiune, prevăzut de art.129 alin.2 din Legea nr.128/1997.
Hotărârea atacată este nelegală și în ceea ce privește maniera concretă de adoptare, fiind emisă cu încălcarea procedurii reglementate de art.129 alin.2 din Legea nr.128/1997.
În mod nelegal și eronat instanța de fond făcut referire în considerentele hotărârii la existența avizului favorabil al Curții de Evaluare, ignorând dispozițiile legale menționate, care prevăd exclusiv necesitatea existenței doar a avizului Consiliului Profesoral și a aprobării Senatului.
În lipsa unor dispoziții legale, avizul unui organism neprevăzut de lege nu poate produce efecte juridice și nu poate sta la baza emiterii unui act administrativ.
Hotărârea a fost adoptată în lipsa exercitării de către fiecare membru al Senatului și pentru fiecare profesor universitar prevăzut pe listă, a votului nominal deschis prevăzut de lege.
Ca urmare a emiterii hotărârii atacate, reclamantul este prejudiciat moral și material, fiind create premisele incompatibilității cu calitatea de profesor titular pe care o avea și la care era îndreptățit până la sfârșitului anului universitar 2007-2008 și în viitor, ca urmare a aprobării anuale a cererii sale de către.
De altfel, a doua zi după emiterea hotărârii, prin decizia nr.1989/27.09.2007, rectorul Universității a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului, potrivit art.61 lit.e Codul Muncii.
Prin urmare, prejudiciul material constă în privarea de drepturile salariale decurgând din funcția de profesor titular, drepturi net superioare celor acordate în calitate de profesor consultant, în imposibilitatea editării de cărți pe specificul proiectelor, nemaibeneficiind de finanțare.
Prejudiciul moral constă în imposibilitatea reclamantului de a-și continua proiectele în derulare, fiindu-i afectată grav imaginea și considerația, campania inițiată de rectorul Universității împotriva sa având un efect de discreditare umană și profesională.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art.3041Cod proc.civilă, Curtea constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta.
Prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat suspendarea executării Hotărârii Senatului Universității nr.7/26.09.2007, în privința sa, până la soluționarea cauzei pe fond, în temeiul art.14 din Legea nr.554/2004.
Condițiile suspendării actului administrativ sunt prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, potrivit căruia, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la pronunțarea instanței de fond.
Din interpretarea coroborată a prevederilor art.1 alin.1 și art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, pentru suspendarea executării unui act administrativ, solicitată prin cererea adresată instanței competente pentru anularea în tot sau în parte a actului respectiv, legea impune cerința inițierii procedurii de anulare a actului administrativ și întrunirea cumulativă a celor două condiții, respectiv existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube, care astfel, poate fi prevenită.
Cele două condiții, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând dovedirea efectivă unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat care să fie de natură a argumenta existența unui caz bine justificat și a iminenței producerii pagubei.
Cele două condiții prevăzute de art.14 alin.1 nu se consideră a fi îndeplinite prin invocarea unor argumente ce tind să demonstreze aparența de nelegalitate a actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată.
Din analiza materialului probator nu rezultă întrunirea cumulativă a condițiilor impuse de lege pentru suspendarea actului atacat, nefăcând dovada formulării acțiunii la instanța de contencios administrativ pentru anularea Hotărârii nr.7/26.09.2007.
Chiar dacă s-ar fi dispus suspendarea executării actului respectiv de către Tribunalul Galați, în temeiul art.14 teza finală din Legea nr.554/2004 suspendarea ar fi încetat de drept, deoarece reclamantul recurent nu a introdus acțiunea în anularea acestuia în termen de 60 de zile.
Față de cele expuse, constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței recurate, de natură a fi luat în discuție și din oficiu, în temeiul art.312 Cod proc.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în-, -alomița,.1,.6 împotriva sentinței nr.2651/7.12.2007 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Februarie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, - - |
Red.DV/7.03.2008
Tehno ZE/7.03.2008
ex.2
Fond:
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile
