Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 1905/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1905

Ședința publică din data de 6 mai 2009

Curtea constituită din:

JUDECĂTOR 1: Nemenționat

GREFIER:

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta FARM în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta Farm, prin avocați și, lipsind pârâta Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că pârâta a depus la data de 06.05.2009, prin serviciul "registratură", întâmpinare și înscrisuri.

Se comunică reclamantei, prin avocați, câte un exemplar din întâmpinare și înscrisuri.

Reclamanta, prin avocați, face dovada plății cauțiunii în cuantum de 120,000 lei. Arată că nu mai are înscrisuri de depus.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reclamanta, prin avocați, solicită admiterea cererii și suspendarea executării deciziei nr. 379/2008 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a deciziei de regularizare nr- emisă în baza procesului-verbal nr.27062/19.09.2008 până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- susținând că a făcut dovada, cu înscrisurile depuse, a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004. Referitor la îndeplinirea primei condiții, a cazului bine justificat, solicită să fie avute în vedere argumentele expuse în scris, pe care le susține în fața instanței, coroborate cu înscrisurile depuse la dosar. Referitor la cea de-a doua condiție, a pagubei iminente arată că punerea în executare a deciziei ar duce la incapacitatea de plată a societății și chiar la dispariția ei. Depune practică judiciară.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la data de 13 aprilie 2009, reclamanta FARM a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, suspendarea Deciziei nr. 379/2008 a ANAF, a deciziei de regularizare nr- emisă în baza procesului verbal nr. 27062/2008, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anularea acestor acte, cerere fundamentată pe disp. art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În motivarea cererii sale, reclamanta a învederat instanței întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 15 din Legea nr.554/2004, respectiv existența unui caz bine justificat și paguba iminentă derivând din executarea actelor a căror suspendare o solicită.

Astfel,în privința întrunirii cerinței cazului bine justificat,reclamanta învederează nelegalitatea încadrării, de către organul vamal, a produsului VI- ca băutură dulce (apă care conține zahăr sau îndulcitori), deși acesta este, potrivit dispozițiilor legale si documentelor anexate, medicament, astfel că organul de control a procedat la calcularea drepturilor vamale corespunzătoare poziției tarifare 2202.90.10 -ape, inclusiv apele. minerale si apele gazeificate, care conțin zahar sau alți îndulcitori, sau aromatizate fi alte băuturi nealcoolice, cu excepția sucurilor de fructe sau de legume de la poziția 2009 - Ape, inclusiv apele minerale si apele gazeificate, care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate - Altele, stabilind în consecință eronat un cuantum total al datoriei vamale de 2.650.2941ei ( reprezentând taxe vamale, TVA, obligații fiscale accesorii).

Or, produsul în discuție, VI-, este un preparat medicamentos conceput în exclusivitate pentru copii, ordinele menționate de organele fiscale în fundamentarea încadrării tarifare susmenționate, recte - ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 282/11.05.2001, ordinul ministrului sănătății nr. 1214/23.12.2003 fiind aplicabile doar adulților, iar nu și produselor pentru copii.

În prospectul produsului, la capitolul administrare, sunt prevăzuți destinatarii - și copii, prezentându-se modul în care se face dozarea produsului în vederea administrării la copii, pe grupe de vârste, după cum urmează:

- copii 4-6 săptămâni: 5 ml pe zi (o linguriță);

- copii 6-1 an: 10 ml pe zi (două lingurițe);

- copii 1-10 ani: 15 ml pe zi (3 lingurițe), chiar în cuprinsul actelor normative menționate existând specificația "dozele pentru copii se vor recomanda de medicul de familie sau de medicul cu specialitatea pediatrie".

Prin urmare, singurele doze de referință care pot fi utilizate pentru comparare sunt cele care sunt determinate de către Organizația Mondială a 5ănătății și Organizația pentru Alimentație și Agricultură din cadrul Organizației Națiunilor Unite (/), dozele fiziologice recomandate de vitamine și minerale pentru indivizi sănătoși, diferențiați pe vârste și sex, fiind prezentate în raportul comun " and Mineral in Human ".

Iar în raport de acestea, se constată că la toate categoriile de vârstă prevăzute de prospectul VI-, conținutul pentru minimum 3 dintre vitaminele componente este de 3,3-6,6 ori mai mare decât doza zilnică recomandată.

În consecință, este îndeplinită condiția prevăzută de nota complementară de la cap. 30 din Vamal, poz. 3004, conform căreia "în cazul preparatelor pe bază de vitamine, minerale, aminoacizi și acizi grași, nivelul uneia din aceste substanțe pe unitatea de consum zilnică recomandată trebuie să fie mult mai mare decât doza fiziologică zilnică recomandată pentru menținerea sănătății generale și a stării de bine", fiind justificată încadrarea la poziția tarifară 3004.50.90. / 3004.50.10.

Textul poziției tarifare 30.04 este:" (cu exceptia produselor de la pozitiile 30.02, 30.05 sau 30.06) constituite din produse amestecate sau neamestecate, preparate in scopuri terapeutice sau profilactice, prezentate sub forma de doze (inclusiv cele care se administreaza cutanat) sau conditionate pentru vanzarea cu amanuntul: ", iar textul subpoziției 3004.50 este:"Alte medicamente care conțin vitamine sau alte produse de la poziția 29.36 ".

Vi- conține 9 vitamine în amestec, este condiționat pentru vânzarea cu amănuntul, sub formă de flacoane multidoză, de 120 ml, însoțite de prospect, ambalaj secundar de carton și măsură dozatoare și este comercializat ca atare, cu amănuntul, în farmacii.

Conform Regulii 3, "atunci când mărfurile ar putea fi încadrate la două sau mai multe poziții -, încadrarea se face după cum urmează:

a) poziția cea mai specifică are prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai eneral -

b) produsele amestecate - prezentate n seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul - sunt încadrate după materia sau articolul care le oferă caracterul esențial (.)".

Vi-sol, fiind medicament, certificat ca atare de autoritățile competente din România și din țara de origine, a fost încadrat la poziția cea mai specifică, respectiv 3004-, subpoziția 3004.50-Alte medicamente care conțin vitamine, întrucât materia care îi conferă caracterul esențial în cadrul produsului amestecat sunt vitaminele.

În ceea ce privește cerința pagubei iminente, reclamanta a învederat instanței situația sa financiară, situațiile financiare depuse de aceasta evidențiind incapacitatea firmei de a achita această obligație si, pe cale de consecință paguba iminentă însemnând aducerea societății în imposibilitatea de a-și onora obligațiile față de creditori și urnizori.

Prejudiciul material cert cauzat de o eventuala executare silita se raportează la suma stabilită de plată prin actele contestate, recte 2.461.579 lei, iar punerea in aplicare a deciziei va determina mai întâi declararea societății în incapacitate de plată, apoi e vor declanșa procedurile de executare silita pentru ca organul vamal sa obțină sumele impuse suplimentar pe seama bunurilor de capital ale societății care nu sunt suficiente, pentru ca în final rganul vamal să se îndestuleze pe seama altor active, cum sunt stocurile, care în cvasitotalitatea lor sunt neachitate către furnizori păgubindu-i pe aceștia ca și pe toți partenerii contractuali ai societății.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei în data de 4 mai 2009, pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE a solicitat instanței respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare.

În susținerea poziției sale procesuale, pârâta a învederat nedovedirea cerinței cazului bine justificat, astfel că, până la anularea lui de către instanța de judecată, actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, în caz contrar s-ar anticipa soluția ce va fi dată pe fondul cauzei, ajungându-se propriu zis la o prejudecare a fondului.

Astfel, arată pârâta, produsul în cauză a fost corect încadrat tarifar, în considerarea explicative ale Sistemului armonizat de denumire și codificare al mărfurilor la poziția la care a fost încadrat produsul, potrivit cărora "poziția nu cuprinde suplimentele alimentare conținând vitamine sau săruri minerale, care contribuie la sănătatea generală sau starea de bine, dar care nu au indicații referitoare la prevenirea sau tratarea unei maladii. Aceste produse, care sunt prezentate în mod obișnuit sub formă de lichide, dar pot fi prezentate de asemenea și sub formă de prafuri sau comprimate, se clasifică în general la poziția 2106".

În privința cerinței pagubei iminente, de asemenea invocă nedovedirea acesteia, apreciind că nu există o perturbare a activității reclamantei și nici o pagubă dovedită. Așa cum rezultă din înseși situațiile financiare depuse de reclamantă, eventualele măsuri de executare luate față de aceasta nu i-ar produce un prejudiciu greu și imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului.

Examinând cererea reclamantei prin prisma prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și art. 215 alin. 2 din OG nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, Curtea reține următoarele:

1. În ce privește admisibilitatea cererii de suspendare fundamentată pe prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, la care face trimitere art. 215 alin. 2. pr. fiscală, având în vedere condiția premisă de a fi formulată acțiunea în anularea actelor administrative a căror suspendare se solicită, Curtea reține că din actele dosarului reiese că reclamanta a formulat o atare acțiune împotriva actelor administrativ fiscale în discuție, înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI sub nr- ( 900-901), fiind astfel întrunită această cerință premisă.

2. Potrivit art. 215 alin. 2 fraza a II-a din Codul d e procedură fiscală, adoptat prin OG nr. 92/2003, "Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei".

Prezenta cerere având un obiect evaluabil în bani, instanța a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a unei cauțiuni de 120.000 de lei, achitată de reclamantă potrivit recipisei nr. -/2/05.05.2009 ( 973), astfel că este întrunită și această a doua cerință premisă pentru suspendarea actelor administrative invocate.

3. Cele două concepte, anume paguba iminentă și cazul bine justificat, care se constituie în cerințe de admisibilitate a cererii de suspendare potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, sunt definite de art. 2 alin. 1 lit. s și t din Legea nr. 554/2004, astfel:paguba iminentaeste "prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public" (în speță fiind invocat ca temei al cererii de suspendare prima teză a acestui text), iarcazuri bine justificate"împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ".

4. Întrunirea condiției pagubei materiale iminente, astfel cum a fost detaliată de reclamantă, este în afara oricărui dubiu, cât timp suma ce face obiectul ordonanței de sancționare, de 2.461.579 RON, este una considerabilă pentru orice societate, indiferent de anvergura acesteia; problema probării pagubei materiale iminente în cazul actelor administrative care impun obligații de plată a unor sume de bani este, în opinia instanței, foarte facilă, operând de fapt o prezumție simplă că indisponibilizarea oricărei sume de bani, și cu atât mai mult una de cuantumul menționat, produce prejudicii unui comerciant, constând în lipsa folosinței acestei sume de bani, ea fiind avută în vedere de acesta pentru derularea operațiunilor lui comerciale.

Nu prezintă relevanță în soluționarea cererii nici amplitudinea pagubei materiale iminente, nici ca aceasta să nu poate fi reparată sau să poată fi greu de înlăturat ulterior (astfel încât să se probeze, spre pildă, ca plata amenzii să ducă societatea în pragul falimentului sau al unor grave disfuncționalități), întrucât cele două aspecte nu se regăsesc printre cerințele de admisibilitate a cererii de suspendare.

Din acest punct de vedere, susținerile pârâtei privind nedovedirea unui " prejudiciu greu și imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului" conțin o nepermisă adăugire la textul de lege, prin instituirea unei condiții suplimentare.

Chiar dacă am admite însă că nu poate fi vorba despre o prezumție de genul cele arătate mai sus, Curtea apreciază că reclamanta a făcut cu prisosință dovada pagubei iminente, prin situațiile financiare depuse la dosar, prin probarea existenței unor debite considerabile către bănci sau diverși furnizori, inclusiv producători de medicamente pentru achiziționarea unor medicamente pe care reclamanta le furnizează unor mari unități spitalicești din țară, în baza unor contracte încheiate cu acestea urmare a unor proceduri de achiziție publică adjudecate, însăși onorarea acestor contracte fiind serios pusă sub semnul întrebări în eventualitatea executării debitelor stabilite.

5. De asemenea, Curtea apreciază ca fiind întrunită și cerința cazului bine justificat, multiplele aspecte invocate de reclamantă în susținerea acestei condiții de admisibilitate creând o îndoială serioasă în privința legalității măsurii a cărei suspendare se solicită.

Este real că reclamanta a antamat foarte pe larg fondul problemei, însă, contrar temerilor pârâtei, instanța nu va dezlega pricina pe fond și va reține doar dacă aspectele invocate de reclamantă ca temeiuri de nelegalitate sunt în măsură a induce instanței un dubiu suficient de caracterizat cu privire la legalitatea actelor contestate.

În această ordine de idei, Curtea reține că problema a încadrării tarifare a produsului VI- este cheia problemei, iar în acest sens argumentarea reclamantei cu privire la incorecta încadrare tarifară a produsului, la poziția 2202.90.10 -ape, inclusiv apele. minerale si apele gazeificate, care conțin zahar sau alți îndulcitori, sau aromatizate fi alte băuturi nealcoolice, cu excepția sucurilor de fructe sau de legume de la poziția 2009 - Ape, inclusiv apele minerale si apele gazeificate, care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate - Altele,

în raport și de reglementările legale incidente, de modul de administrare a produsului, destinat copiilor, de depășirea de către minimum 3 dintre vitaminele componente a dozei zilnice recomandate, de regulile generale pentru interpretarea sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor,

este în măsura a crea o îndoială serioasă cu privire la justețea încadrării tarifare realizată de organul de control.

Pârâta, prin propria întâmpinare, se rezumă la a invoca încadrarea tarifară corectă a produsului, cu referire la Notele explicative ale Sistemului armonizat de denumire și codificare al mărfurilor la poziția la care a fost încadrat produsul, potrivit cărora "poziția nu cuprinde suplimentele alimentare conținând vitamine sau săruri minerale, care contribuie la sănătatea generală sau starea de bine, dar care nu au indicații referitoare la prevenirea sau tratarea unei maladii. Aceste produse, care sunt prezentate în mod obișnuit sub formă de lichide, dar pot fi prezentate de asemenea și sub formă de prafuri sau comprimate, se clasifică în general la poziția 2106", fără nici o raportare la produsul concret în discuție.

ață de cele expuse mai sus, instanța apreciază ca admisibilă și fundamentată cererea reclamantei, astfel că - în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 - o va admite și va dispune suspendarea Deciziei nr. 379/2008 a ANAF, a Deciziei de regularizare nr- emisă în baza procesului verbal nr. 27062/2008, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anularea acestor acte, înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI sub nr-.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta FARM, cu sediul în mun. B,--13, sector 1, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, cu sediul în mun. C,- A, jud. C, și, în consecință:

Dispune suspendarea Deciziei nr. 379/13.11.2008 a ANAF, a Deciziei de regularizare nr. 174/3461/19.09.2008 emisă în baza procesului verbal nr. 27062/19.09.2008, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anulare, înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI sub nr-.

Definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2009.

JUDECĂTOR GREFIER

Red./dact. 4ex. MN/MN

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 1905/2009. Curtea de Apel Bucuresti