Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 2087/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2087
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - - Judecător
- - JUDECĂTOR 1: Teodora Bănescu
- - JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță
Grefier:
*********
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta - SRL împotriva încheierii de ședință din data de 08 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C și
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: avocat, pentru recurenta reclamanta. SRL și consilier juridic, pentru intimatele pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C și
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Avocat, pentru recurenta reclamanta - SRL, depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, chitanța seria - nr. - din 16.10.2008 în valoare de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat.
Avocat, pentru recurenta reclamanta - SRL, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii pronunțate de Tribunalul Dolj, iar pe fond admiterea cererii de suspendare a executării actelor administrativ fiscale constând în decizia de impunere nr. 112/29.02.2008, decizia nr. 91/16.06.2008 și decizia nr. 124/29.02.2008.
Apreciază că, în mod greșit, prima instanță a respins cererea de suspendare formulată. Consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.
Interpelat de către instanță, avocat, pentru recurenta reclamanta - SRL, arată că s-a început executarea silită - s-a pus poprire pe conturile societății reclamante.
Prin transformarea sechestrului asigurator în sechestru execuțional instituit asupra bunurilor mobile, reprezentând echipamente de producție, se va produce o pagubă iminentă, fiind pusă recurenta reclamantă în incapacitate de plată și insolvență prin imposibilitatea continuării activității specifice firmei.
Arată că instanța trebuie să aibă în vedere și recomandarea nr. R/89/8/13.09.1989 a Comitetului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei privind Protecția Jurisdicțională Provizorie în materie administrativă.
Învederează că recurenta reclamantă a achitat suma stabilită de instanță drept cauțiune.
Solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii pronunțate de Tribunalul Dolj, iar pe fond admiterea cererii de suspendare a executării actelor administrativ fiscale susmenționate.
Consilier juridic, pentru intimatele pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C și D, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii pronunțate de Tribunalul Dolj.
Apreciază că reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului suferit; nu a fost depus la dosar niciun act contabil al firmei.
În replică, avocat, pentru recurenta reclamanta - SRL, arată că firma recurentă suferă deja prejudicii datorate punerii în executare a actelor administrative menționate.
Consilier juridic, pentru intimatele pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C și D, apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004. Solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin încheierea pronunțată la data 8 septembrie 2008 în dosarul nr-, Tribunalul Dolj a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta - SRL C, în contradictoriu cu pârâtele D și Administrația Finanțelor Publice
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a avut în vedere următoarele:
În conformitate cu dispoz. art.14 din Legea nr.554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămata poate să ceara instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Din actele depuse la dosar nu a rezultat în nici un fel ca reclamanta s-ar afla în situația enunțata de textul de lege, nefiind îndeplinite condițiile pentru a se putea dispune suspendarea.
Singurul argument invocat de reclamanta este acela că a început executarea silită, fapt ce este inerent aplicării sancțiunii care ar rămâne altfel fără finalitate.
Nu s-a făcut dovada unui caz bine justificat și nici a prevenirii unei pagube iminente, astfel încât se va dispune respingerea cererea de suspendare.
Având în vedere cererea formulată de către reprezentanții părților prin care au solicitat proba cu înscrisuri, considerând-o întemeiată, în baza art.167, urmează aoa dmite.
Cu privire la proba cu expertiză solicitată de către apărătorul reclamantei urmează a se proroga după depunerea actelor.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta - SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs s-a susținut că soluția instanței de fond este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Recurenta a mai susținut că în mod greșit tribunalul apreciat că nu s-a făcut dovada îndeplinirii cerințelor prev. de art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu toate că, în speță, pârâtele au început executarea silită prin poprire asupra conturilor bancare ale societății instituindu-se totodată sechestru asupra bunurilor mobile urmărindu-se vânzarea acestora.
Intimatele pârâte nu au formulat întâmpinare în prezenta cauză deși au fost legal citate cu această mențiune.
Examinând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu în raport de dispozițiile art. 3041Cod pr. civilă, Curtea apreciază recursul ca fiind întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă reclamanta - SRL a solicitat anularea deciziei de impunere nr. 112/2008, a raportului de inspecție fiscală nr. 27469/2008 emise de AFPC precum și deciziei nr. 91/16.06.2008 emisă de către DGFP
Reclamanta a mai solicitat ca în temeiul dispoz. art. 215 pct. 2 din OG nr. 92/2003 raportat la art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 să se dispună suspendarea executării actelor administrativ fiscale atacate până la soluționarea în fond a cauzei.
În motivarea cererii de suspendare reclamanta a susținut că prin executarea actelor contestate s-ar ajunge la imposibilitatea continuării activității și a plății salariilor angajaților.
În conformitate cu prevederile art. 215 Cod pr. fiscală (fost 185 Cod pr. fiscală) introducerea contestației pe cale administrativă nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
Același text reglementează dreptul contribuabililor de a solicita suspendarea actului administrativ fiscal în temeiul Legii contenciosului administrativ - nr. 554/2004.
În cazul în care, contribuabilul solicită suspendarea, odată cu introducerea acțiunii în anulare a actelor administrativ fiscale sunt aplicabile prevederile art. 15 rap. la art. 14 din Legea nr. 554/2004, care reglementează posibilitatea ca instanța să suspende executarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării unui act administrativ se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea autorității publice care a emis actul.
Alături de aceste două condiții generale, aplicabile în cazul suspendării oricărui act administrativ, Codul d e pr. fiscală reglementează în cuprinsul art. 215 alin. 2 încă o cerință și anume aceea a depunerii unei cauțiuni de până la 20% din cuantumul sumei solicitate.
Cele două condiții prev. de art. 14, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă sunt reciproc determinate, în sensul că pericolul producerii unei pagube iminente determină cazul bine justificat.
Ca principiu în dreptul administrativ operează prezumpția de legalitate a actelor administrative, care sunt executorii din oficiu.
Instituția suspendării unui act administrativ reprezintă creația legislativă, în baza căreia judecătorul investit cu soluționarea unei astfel de cauze apreciază dacă sunt întrunite cele două condiții și vizează tocmai posibilitatea suspendării unui act administrativ, până la pronunțarea instanței, prin hotărâre definitivă și irevocabilă, dată la care este consfințită legalitatea sau nelegalitatea actului.
În speța de față reclamanta la solicitarea instanței de fond a plătit cauțiunea prev. de art. 215 Cod pr. fiscală.
Cazul bine justificat, derivă din faptul că executarea se poate face înainte de finalizarea procedurii legale, adică înainte ca justiția să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei datoriei constatate prin actul fiscal.
Față de probele administrate și de prevederile legale incidente, Curtea reține că în cauză sunt întrunite cumulativ condițiile prev. de art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube.
Alături de argumentele mai sus expuse, se are în vedere și recomandarea nr. R/89/13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă.
Pentru a evita excesul de putere din partea autorității fiscale, ținând seama de circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că executarea actului administrativ fiscal, mai înainte de a stabili cu putere de lucru judecat legalitatea și temeinicia acestuia, este de natură a crea pagube serioase, care pot să aibă consecințe grave în patrimoniul reclamantei.
În raport de considerentele enunțate, Curtea consideră că executarea propriu-zisă și efectivă a deciziei de impunere fiscală să se realizeze numai după ce justiția s-a pronunțat și a stabilit că sumele reținute în actul fiscal sunt datorate.
Având în vedere motivele expuse în prezenta decizie în baza art. 312 alin. (1) și (3) Cod pr. civilă, fiind întrunite condițiile art. 312 pct. 9 din același act normativ, Curtea va admite recursul formulat împotriva încheierii de ședință din 8.09.2008,pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- și va modifica încheierea în sensul că va admite cererea de suspendare.
Va dispune suspendarea executării raportului de inspecție fiscală parțială nr. 27469/29.02.2008, a deciziei de impunere nr. 124/29.02.2008 și a deciziei nr. 91/16.06.2008 emise de către DGFP D până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta - SRL împotriva încheierii de ședință din data de 08 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C și
Modifică sentința în sensul că admite cererea de suspendare.
Dispune suspendarea executării raportului de inspecție fiscală parțială nr. 27469/29.02.2008, a deciziei de impunere nr. 124/29.02.2008 și a deciziei nr. 91/16.06.2008 emise de către DGFP D până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Octombrie 2008.
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu - - | JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță - - | JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu - - |
Grefier, |
Red. Jud.M F
Ex.3//6.11.2008
Jud. fond C
28 Octombrie 2008
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu
