Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 216/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 216/
Ședința publică din 05 martie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta OSî mpotriva sentinței nr.2662/19.11.2008 a Tribunalului Harghita.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta-reclamantă SC SRL prin avocat I și Municipiul OSp rin consilier juridic, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că intimatul-pârât Municipiul OSa depus întâmpinare(33 - 35 dosar) - ce se comunică, iar intimata-pârâtă SC H SRL a depus cerere de suspendare a prezentei cauze până la soluționarea procesului din dosarul nr- al Tribunalului Harghita (36 dosar).
Reprezentanta recurentei-reclamante solicită respingerea cererii de suspendare.
Reprezentanta intimatului-pârât se opune suspendării.
Instanța respinge cererea de suspendare și nefiind alte cereri acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei-reclamante solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, iar în subsidiar rejudecarea cauzei și admiterea cererii, cu cheltuieli de judecată. Susține că, contractul de concesiune întrunește toate elementele unui contract administrativ, iar pe fondul cauzei învederează faptul că recurenta-reclamantă trebuie să continue prestarea activității sale întrucât intimata-pârâtă SC H SRL nu are posibilitatea de a continua serviciul de transport, distribuție și furnizare a energiei termice, aflându-se și într-o iminentă incapacitate de plată.
Reprezentanta intimatului-pârât nu se opune admiterii recursului, subscrie argumentelor aduse de antevorbitoarea sa, învederând faptul că sentința primei instanțe este greșită.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.2662 din 19 noiembrie 2008 Tribunalului Harghitas -a respins ca inadmisibilă cererea "" OSa vând ca obiect suspendarea efectelor actului administrativ reprezentat de contractul de subînchiriere nr.3376 din 5 noiembrie 2006, cerere întemeiată pe dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004.
Soluția de respingere s-a motivat cu aceea că reclamanta este o persoană juridică de drept privat,ca și pârâta " H" O S, astfel încât contractul invocat nu poate fi asimilat actului administrativ a cărui executare să poată fi suspendată în procedura legii speciale.
Sentința a fost recurată pentru nelegalitate și netemeinicie de către reclamanta "" OSi nvocând cazurile prevăzute de art.304 pct.7 - 9 Cod procedură civilă, în a căror dezvoltare susține că instanța a interpretat greșit legea, întrucât contractul nr.3376/2006 este act administrativ în sensul art.2 lit.c din Legea nr.554/2004, actul derivând din contractul de concesiune nr.7410/1998 având ca obiect gestiunea unui serviciu public putând fi cenzurat de instanța de contencios administrativ.
Recursul este nefondat.
In mod necontestat, cererea de suspendare din 6 noiembrie 2008 s-a întemeiat pe dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004, una din condițiile de admisibilitate fiind cea privitoare la dovada sesizării (plângerii prealabile), potrivit art.7, a autorității publice care a emis actul considerat nelegal.
Contractul de subînchiriere nr.3376/05.11.2006 s-a încheiat de reclamantă cu " H" O S, producându-și efectele cu începere de la 6 noiembrie 2006, beneficiarul rezervându-și dreptul denunțării unilaterale, conform art.
Reclamanta nu a făcut dovada prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004 și nici dovada că ar fi sesizat instanța de contencios administrativ cu acțiunea în anulare a contractului nr.3376/2006 în procedura specială la care se referă art.14 din Legea nr.554/2004 când stabilește durata suspendării " până la pronunțarea instanței de fond".
In cererea introductivă se solicită suspendarea până la judecarea definitivă a cauzei având ca obiect nulitatea actului administrativ, o atare măsură putând fi dispusă doar în condițiile art.15 din lege, la care însă reclamanta nu face referire, iar potrivit textului, suspendarea poate fi solicitată în fața acelei instanțe care urmează a decide pe fondul acțiunii în anulare.
In condițiile art.14 din Legea nr.554/2004 trebuie făcută dovada inițierii procedurii prealabile, întrucât textul permite ca suspendarea să poată fi solicitată "odată cu sesizarea în condițiile art.7", la dosar neexistând copia plângerii prealabile obligatorii. In lipsa acesteia, celelalte două condiții cumulative (cazul bine justificat și iminența pagubei) sunt și ele inutile și nu ar putea fi cercetate decât potrivit art.15 din lege. Nu interesează nici caracterul contractului și nici pretinsele nulități de care este afectat cât timp instanța care a pronunțat sentința recurată nu a fost investită cu acțiunea în anulare, ci doar cu suspendarea conform art.14 din lege.
Că așa stau lucrurile rezultă și din actul depus de " H" (fila 36 dosar recurs) în care arată că reclamanta a introdus la Tribunalul Harghita acțiunea în anulare înregistrată sub nr.dosar -.
In consecință, în acel dosar reclamanta poate solicita suspendarea conform art.15 din Legea nr.554/2004, dar care nu sunt aplicabile speței de față.
Așa fiind, recursul urmează a se respinge ca nefondat, fără cheltuieli de judecată, ele nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de "", cu sediul în O S,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.2662 din 19 noiembrie 2008 Tribunalului Harghita.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILA.
Pronunțată în ședință publică, azi 05 martie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
Jud.fond:
2 ex.
20.03.2009
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
