Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 2358/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2358
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.06.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, având ca obiect "suspendare executare act".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta reprezentată de consilier juridic Bulgariu cu delegație la dosar, lipsă fiind reclamantul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, consilierul juridic al pârâtei depune la dosar delegație de reprezentare și solicită acordarea unui termen pentru administrare probe.
Curtea respinge cererea de amânare având în vedere caracterul urgent al cauzei; acordă cuvântul pe fond.
Consilierul juridic al pârâtei depune la dosar în copie certificatul medical al reclamantului precizând că acesta a ajuns mai târziu în posesia autorității pârâte; pe fond solicită respingerea cererii de suspendare întrucât nu există paguba iminentă, reclamantul se află în concediu medical iar decizia care se solicită a fi suspendată, nu și-a produs efectele. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune note scrise.
Curtea reține cauza pentru soluționare.
CURTEA,
Deliberând în condițiile art.256 Cod procedură civilă. constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 20.05.2009, reclamantul în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a solicitat pe calea ordonanței președințiale suspendarea executării Ordinului nr.783/24.04.2009 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În dezvoltarea cererii, reclamantul a arătat că, prin actul a cărui suspendare se solicită a fost eliberat din funcția publică de conducere de director general adjunct la Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Administrare Contribuabili - Activitatea de inspecție fiscală, începând cu data de 27 aprilie 2009 pe motiv că, aparatul propriu al autorității pârâte a fost reorganizat.
Susține că actul administrativ este nelegal întrucât autoritatea pârâtă i-a acordat doar un preaviz de 12 zile în loc de 30 de zile, cu încălcare art.99 alin.3 din Legea nr.188/1999, chiar dacă ulterior a revenit asupra duratei preavizului și nu a ținut cont comunicarea făcută în sensul că optează pentru unul dintre posturile de directori adjuncți din cadrul Direcția Generală de Administrare Contribuabili - Activitatea de inspecție fiscală.
Pârâta i-a comunicat faptul că urmează să se prezinte la examenul de testare profesională pe data de 7.04.2009, întrucât există mai multe persoane care au optat pentru aceleași posturi de conducere. La acest examen s-au prezentat doar două persoane din trei care au formulat opțiunea, iar conducerea a acordat posibilitatea celui de-al treilea să formuleze o nouă opțiune și ulterior a fost angajat pe funcția de conducere, deși examenul de testare profesională nu îndeplinea cerințele legale.
La data de 23.04.2008 din cauza unei incapacități temporare de muncă a intrat în concediu medical, dar pârâta a trecut peste acest aspect și a emis la data de 24.04.2009 Ordinul nr.783 prin care a fosteliberat din funcție.
Susține că a contestat ordinul la autoritatea emitentă printr-o reclamație administrativă înregistrată sub nr.-/12 mai 2009 și în cauză sunt îndeplinite cerințele art.14 din Legea nr.554/2004.
Reclamantul susține că există un caz bine justificat, întrucât există o aparență de nelegalitate a actului a cărui suspendare solicită.
Pârâta a emis actul în perioada în care se afla în concediu medical, contrar art.36 din HG 188/1999, iar oferta de posturi pentru funcționarul public cărui post a fost desființat a fost efectuat cu încălcarea dispozițiilor art.100 din același act normativ și totodată susține că, prin actul administrativ nu sunt menționate detalii cu privire la reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Cu privire la paguba iminentă, ce trebuie prevenită, reclamantul susține că, încetarea raporturilor de serviciu au intervenit în momentul în care se afla în concediu de boală și urma să efectueze o operație chirurgicală care nu suporta amânare, iar prin încetarea raporturilor de serviciu pârâta nu mai plătește contribuțiile către fondul de asigurări sociale în privința sa.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004 și ale art.581 Cod procedură civilă.
În dovedirea acțiunii și susținerea apărărilor, reclamantul și pârâta au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările din dosar în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat atât în temeiul art.14 din Legea 554/2004, cât și în temeiul art.581 Cod procedură civilă, suspendarea efectelor Ordinului nr.783/24.04.2009 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Deși acțiunea a fost intitulată cerere de ordonanță președințială, având în vedere că există procedura specială reglementată de art.14 și 15 din Legea contenciosului administrativ pentru solicitarea suspendării unor acte administrative, Curtea nu va aprecia cererea ca fiind inadmisibilă pe calea ordonanței președințiale și va califica acțiunea ca fiind o cerere de suspendare formulată doar în temeiul art.14 din Legea 554/2004.
Examinând dacă în cauză sunt îndeplinite cerințele art.14 din Legea 554/2004, Curtea constată că în speță nu se poate aprecia că există o aparență de nelegalitate în privința actului administrativ.
Motivele de nelegalitate invocate, fie se referă la cauze ulterioare emiterii actului pe care emitentul le-a remediat, fie se referă la împrejurări pentru a căror dovedire este necesară administrarea unor probe ce poate fi dispusă exclusiv de către instanța investită soluționarea acțiunii în anularea actului, tocmai pentru a nu prejudeca fondul cauzei.
Astfel, împrejurarea că în cazul funcțiilor de conducere se acordă un preaviz de 30 de zile fost revendicat de autoritatea publică, împrejurările pentru care s-a amânat testarea profesională pentru ocuparea celor două posturi de conducere vacante pentru cel de-al treilea funcționar public cărui raporturi de serviciu au încetat, pot fi apreciate doar de instanța investită cu acțiunea în anulare, iar cel de-al treilea aspect de nelegalitate invocat privește încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantului la data de 24.04.2009 conform ordinului care este infirmat de dovezile depuse de pârâtă în sensul că au fost plătite drepturile salariale și obligațiile de asigurări sociale și ulterior datei de 24.04.2009, pentru lunile mai și iunie 2009.
Ca atare, în speță nu este îndeplinită cerința cazului bine justificat invocată de reclamant.
Față de aspectul că art.14 din Legea 554/2004 cere întrunirea cumulativă a cerințelor privind cazul bine justificat și a pagubei iminente, iar în speță s-a constatat că nu există un caz bine justificat, celelalte cerințe apar de prisos a mai fi analizate.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.14 din Legea 554/2004, Curtea va respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în B, sector 6-,.830,.3,.104 în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ cu sediul în B,-, sector 5, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 3 iunie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
Tehnored./4 ex.
9.06.2009
Președinte:Cosma Carmen ValeriaJudecători:Cosma Carmen Valeria
