Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 2431/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr. 2431
Ședința publică de la 23.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Radu Constantin Daniel
JUDECĂTOR 2: Voicu Rodica
JUDECĂTOR 3: Hortolomei
GREFIER - -
...
Pe rol se află spre soluționare, recursul formulat de recurenții-reclamanți, și, împotriva sentinței civile nr. 2049/01.06.2009, pronunțate de către Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 14993/3/CA/2009, în contradictoriu cu intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL SECTOR 1 B, PRIMARUL SECTORULUI 1 B și SC SRL.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 09.11.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea la 16.11.2009, iar apoi la 23.11.2009.
CURTEA,
Asupra recursului din prezenta cauză:
Prin sentința civilă nr.2049/01.06.2009, Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a respins excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtul, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Sectorului 1 B și în consecință a respins cererea față de acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins cererea de suspendare formulată de către reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Primarul Sectorului 1 B și, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal, reclamanții, si au chemat în judecată CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI IB( denumit în continuare pârâta 1), PRIMARUL SECTORULUI 1 B (denumit in continuare pârâta 2) și L (denumită în continuare pârâta 3), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării autorizației de construire nr. -5 din 09.10.2008, eliberată de către pârâta 3 până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii privind anularea actului administrativ menționat, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În motivarea cererii, reclamanții au învederat următoarele:
La data de 09.10.2008, s-a emis autorizația de construire nr. -5,având ca beneficiar pârâta 3.
Autorizația de construcție menționata este eliberată pentru proprietatea limitrofă laturii vestice a proprietății lor, iar construcția ce a început să fie efectuată încalcă toate normele de urbanism și de igiena a vieții.
Din răspunsul comunicat sub nr. 8812/E/31.03.2009 de către Primăria sectorului I B - Serviciul de Urbanism si Autorizații de Construire pentru Construcții Clasa A, rezultă că obiectul autorizației pentru care au efectuat procedura prealabilă este o construcție cu 2S+P+ 3E+. 4 retras, edificiu de o înălțime de cca 15. Ia cornisa care, din cauza săpăturilor începute, Ie afectează structura de rezistență a imobilului.
Mai mult decât atât, distanța existentă între construcție și gardul ce se află la limita de vest a proprietății lor nu este decât o distanță de 1,34. încălcându-se distanța necesara de 1,90. prevăzută de Codul civil, neexistând acordul lor pentru această diminuare a distanței.
De altfel, în permanență s-au opus emiterii acestei autorizații de construcție, arătând că nu este posibilă edificarea acestei clădiri în zona protejată a centrului capitalei. Dar, prin începerea construcției au aflat cu stupoare că această autorizație a fost eliberată, deși din 2006 se încearcă obținerea acesteia și nu a fost posibil datorită încălcării normelor elementare de urbanism și numeroaselor memorii pe care le-au formulat la diverse instituții.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut nefondată cererea de suspendare pentru următoarele considerente:
În fapt:
1. Reclamanții au calitatea de proprietari ai unor apartamente din imobilul situat in B, intr. -, nr. 2, Sector 1.
2. Prin actul administrativ supus prezentei proceduri de suspendare a executării, emis de pârâta 2 la cererea pârâtei 3, s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru un imobil de birouri si instalațiile aferente asupra unui teren in suprafață de 1,219,70 situat în B,-, Sectorul 1, proprietatea pârâtei 3.
3. Terenul asupra căruia este edificat imobilul în care locuiesc reclamanții se învecinează, în partea de vest, cu terenul proprietatea pârâtei 3.
4. Ambele parcele sunt situate într-o zonă construită protejată, respectiv în zona 94 zona de țesut istoric difuz "- ".
5. Conform mențiunilor autorizației de construire, imobilul edificat de reclamantă are regim de înălțime 2S+P+3E+. 4 retras, Ac = 920. Ad supraterana = 2730,00. Ad subsoluri, parcări si spații tehnice = 3570,00. Au = 2.450,00. si H max. cornisa = 15, 00.
6. La baza emiterii autorizației de construire au stat, printre altele:
a) aprobat prin hotărârea pârâtei 1 nr. 209/23.09.2003, avizul de urbanism nr. 16CA/5/14.07.2003 emis de Biroul Reglementari Urbanistice din cadrul Primăriei sectorului 1 ș avizul de urbanism nr./5/05.02.2003 emis de Direcția Generală Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului B;
b ) certificatul de urbanism nr. 1979/118A/12352/21.05.2007 emis de pârâta 2:
c) avizul nr. 308/Z/26.3.2008 emis de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a Municipiului B;
d) avizul sanitar nr. 681/19.03.2008 emis de Autoritatea de Sănătate Publică al Municipiului B;
e) luat în evidența și verificat tehnic sub aspectul exigentelor esențiale de verificatori arestați.
7. Conform documentelor urbanistice mentionate la pct. 5 ) de mai sus, indicatorii urbanistici ai parcelei proprietatea pârâtei 3 sunt: T - 80%, - 3,0, H max. - 15 - corespunzător regimului maxim de înălțime 2S+P+4E, accesul realizându-se din str. - - și din intr. -.
8. Prin certificatul de urbanism preoperațional menționat la pct. 5 b) de mai sus, eliberarea autorizației de construire a fost condiționată de obținerea acordului notarial al proprietarilor vecini pentru executarea de lucrări la limita de proprietate și cuplare la, după caz, în situația construcțiilor noi amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate, numai dacă lucrările noi impun luarea unor măsuri de intervenție pentru protejarea imobilelor existente (subzidiri, consolidări, etc.) si dacă prin proiect se menține această obligativitate.
9. Conform datelor speței, construcția autorizată nu este amplasată adiacent construcției, proprietatea reclamanților, intre zidul vestic al ultimei dintre clădiri si limita vestică a terenului aferent acesteia fiind o distanță de aproximativ 2.
10. Pe de altă parte, prin același certificat de urbanism, s-a prevăzut necesitatea efectuării unei expertize tehnice, cu indicarea soluțiilor și cu concluzii privind neafectarea proprietăților învecinate în cazul producerii unui seism major.
11. Conform concluziilor raportului de expertiză tehnică referitoare la soluțiile de protejare a proprietăților învecinate amplasamentului situat pe-, întocmit de expert ing., concluzii verificate de prof. univ. dr. ing., verificator de proiecte atestat, soluțiile constructive adoptate fac să nu fie perturbat echilibrul solului și deci, să nu fie afectat echilibrul clădirilor învecinate de pe conturul incintei, iar rigiditatea deosebit de mare a cutiei la deplasare si rotire în teren face ca, în timpul mișcărilor seismice, mișcarea clădirii noi să nu influențeze echilibrul și siguranța structurală ale clădirilor vecine.
12. Prin certificatul de urbanism menționat s-a mai prevăzut și o retragere a imobilului de cel puțin 1,9. de la limitele de proprietate (stânga, dreapta).
13. Potrivit datelor relevate de proiectul pentru autorizarea lucrărilor de construire, distanța dintre zidul estic al imobilului care se va amplasa pe terenul pârâtei 3 și limita estică a proprietății, pe segmentul reprezentat de hotarul cu parcela asupra căreia este situat imobilul proprietatea reclamanților, este de 1,94.
14. Potrivit documentului menționat la pct. 5 c) de mai sus, propunerea prezentată de pârâta 3 privind amplasarea imobilului având indicatorii urbanistici indicați la pct. 6 de mai sus intr-o zonă construită protejată a primit aviz favorabil din partea autorității competente.
15. În fine, documentul menționat la pct. 5 d) de mai sus atestă că propunerea pârâtei, de edificare a imobilului având aceiași indicatori urbanistici respecta normele legale antiepidemice si de igienă cuprinse nr. 536/1997.
16. Contrar avizului favorabil acordat de autoritatea de sănătate publică, prin studiul de însoțire și iluminare ă pentru imobilul situat pe intr. - nr. 2, întocmit de arhitect la solicitarea reclamanților, se recomandă ca edificarea imobilului asupra terenului proprietatea paratei 3 sa nu se realizeze in forma propusa spre autorizare.
17. La baza acestei recomandări au stat, în esență, următoarele observații:
- Construirea imobilului propus conduce la scăderea perioadei de însoțire pentru încăperile aflate la parterul și etajul imobilului din str. -. - nr. 2, situate pe fațada de vest, aceasta situându-se sub limita minimă admisă de lege. Situația se menține critică pe tot anul, înrăutățindu-se în mod inacceptabil spre lunile de vară.
- Nivelul de iluminare ă asigurat in interiorul camerelor este influențat negativ atât prin scăderea timpului de însorire și a suprafețelor vitrate însorite, cât și prin dispariția porțiunii de bolta cerească vizibilă din spațiul interior cauzată de distanță mică dintre cele două construcții.
- Porțiunea de bolta cerească vizibilă din spațiul interior dispare, iar spațiul dintre cele două clădiri devine un întunecos, iluminarea ă în încăperi fiind minimă, acestea devenind întunecoase și insalubre.
- Practic, condiția menționată de nr. 536/1997, in Capitolul 1, art. 18, alin. 3 " in centrul camerelor principale si al bucătăriei trebuie să fie suficient pentru a permite, in zilele senine, activitățile normale fără a se recurge la lumina artificială" - nu este asigurată. Aceasta situație va conduce, in mod inevitabil la creșterea perioadei de utilizare a iluminatului artificial si creșterea, implicit, a consumului de energie.
- Având în vedere efectul de încălzire datorat acțiunii directe a razelor solare și faptul că umbrirea rezultată afectează atât interiorul camerelor prin umbrirea suprafețelor vitrate, cât și pereții exteriori ai casei, consumul de energie termică al clădirii va fi și el majorat in consecință.
- Neîncadrarea în normele de igienă legale și costurile energetice suplimentare implicate conduc la scăderea importantă a calității locuirii și implicit, a valorii imobilului din intr. - nr. 2, deloc neglijabile.
- Lipsa de însorire a imobilului de la adresa intr. - nr. 2 provoacă un disconfort semnificativ al locuinței care poate duce la deteriorarea sănătății celor care locuiesc aici.
18. Prin cererea adresata paratelor 1 si 2 si recepționată de acestea la data de 16.03.2009, pentru motive similare celor expuse in cuprinsul cererii de chemare in judecată, invocând prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, reclamanții au solicitat revocarea autorizației de construire.
II. In drept
1. Conform dispozițiilor art. 7 alin. I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
2. Potrivit prevederilor art. 14 alin. I teza întâia din același act normativ, in cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
3. Prin "paguba iminentă" se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public (art. 2 alin. 1 lit. s) din Lege), iar "cazul bine justificat" constă în împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ (art. 2 alin. I lit. t) din Lege).
4. Conform prevederilor art. 12 alin. 2 din Legea nr. - privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în forma activă la data emiterii autorizației in litigiu, o dată cu introducerea acțiunii (in anularea autorizație de construire - ) se pot solicita instanței judecătorești suspendarea autorizației de construire sau desființare și oprirea executării lucrărilor, până la soluționarea pe fond a cauzei.
5. Art. 4 alin. 1 lit. d) din Legea nr. - stabilește ca, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepția celor prevăzute la lit. c), inclusiv branșamente și racorduri aferente rețelelor edili tare, autorizațiile de construire se emit de primarii sectoarelor municipiului
6. Potrivit prevederilor art. 7 alin. 12 din același act normativ, autorizațiile de construire/desființare se emit numai pe baza unei documentații complete, în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, iar conform acestei anexe, este necesar acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
7. Conform pct. b4 din Anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. -, acordul vecinilor, exprimat în formă autentică, se solicită în următoarele situații:
- în cazul construcțiilor noi amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate, numai dacă lucrările noi impun luarea unor măsuri de intervenție pentru protejarea imobilelor existente (subzidiri, consolidări etc.) și dacă prin proiect se menține această obligativitate [. ]
8. Potrivit prevederilor art. 612 civ. nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi o distanță de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină.
9. In conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. I din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecție a monumentelor istorice sau în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii și cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor și a celorlalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
10. Art. 2 din nr. - pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandări lor privind mediul de viață al populației, prevede ca amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum I 1/2 ore zilnic, la solstițiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit si ca distanța dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc, iar potrivit dispozițiilor art. 18 alin. 3 din același ordin, iluminatul natura! în centrul camerelor principale și al bucătăriei trebuie să fie suficient pentru a permite, în zilele senine, activitățile normale fără a se recurge la lumina artificială.
Aprecierea instanței
1) Cu privire la excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâta 3 Calea procedurală aleasă de reclamanți pentru a obține suspendarea executării autorizației de construire nu este aceea a ordonanței președințiale reglementată de art. 581 si urm. proc.civ. inadmisibilă în materia contenciosului administrativ, ci procedura reglementată de art. 14-15 din Legea nr. 554/2004.
Având in vedere pretenția concretă afirmată și temeiul legal indicat de reclamanți, cererea introductivă este admisibilă din punct de vedere al caii procedurale alese pentru atingerea scopului urmărit.
Așa fiind, instanța a respins excepția analizată ca fiind neîntemeiată.
2) Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei 1
In genere, calitatea procesuală presupune existenta unei identități intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului încălcat (calitatea procesuala activa) sau intre persoana paratului si cel obligat sa respecte dreptul (calitatea procesuala pasiva).
In acțiunea de contencios administrativ calitatea procesuala pasiva aparține, potrivit legii (art. I alin. 1 din Legea nr. 554/2004), autorității publice care a emis (adoptat) actul atacat, indiferent de faptul ca aceasta are sau nu personalitate juridică civilă, fiind suficientă capacitatea juridică administrativă.
Pentru identitate de rațiune, aceeași autoritate are calitate procesuală pasivă si în cazul cererii având ca obiect suspendarea executării unui asemenea act, întemeiată pe prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În speță, cererea de suspendare are ca obiect executarea unui act administrativ emis de parata 2 in exercitarea prerogativei de putere publica conferite de textul legal redat la pct. 11.6 de mai sus.
Raportul de drept administrativ dedus judecății nu s-a născut dintr-un act de autoritate emise de pârâta 1, ca urmare a exercitării atribuțiilor sale, astfel ca aceasta pârâta nu poate fi parte in litigiile generate de emiterea actului in discuție.
Pentru aceste motive, excepția analizata apare ca fiind întemeiată și, in consecință, instanța a admis-o și a dispus respingerea cererii in ceea ce o privește pe pârâta I ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
3) Cu privire la fondul cauzei
Suspendarea executării actului administrativ, definita ca operațiune de întrerupere temporară a efectelor unui astfel de act, este o măsură de excepție, care se justifică numai dacă actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire ar produce consecințe greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza în care actul ar fi ulterior anulat prin hotărâre judecătorească.
Suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă numai cu îndeplinirea cumulativa a condițiilor prevăzute de lege, și anume:
- declanșarea procedurii prealabile administrative;
- existenta unui caz bine justificat;
- necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Reclamanții au făcut dovada îndeplinirii primeia dintre condițiile enumerate, conform celor arătate la pct. 1.18 de mai sus.
Chiar așa fiind, niciuna dintre împrejurările legate de starea de fapt si de drept invocate de reclamanți nu justifică temporizarea executării autorizației de construire, prin prisma celorlalte două condiții menționate.
Împrejurarea că nu a existat acordul reclamanților cu privire la pretinsa diminuare a distantei existente intre construcția autorizată si gardul ce se afla la limita de vest a proprietății acestora sub limita de 1,9. prevăzută de Codul civil nu este de natura a crea o îndoială serioasă în privința legalității actului a cărui executare se solicita a fi suspendată in condițiile în care, pe de o parte, proiectul pentru autorizarea lucrărilor de construire prevede o distanță superioară limitei menționate, în acord cu retragerea impusă prin certificatul de urbanism, iar pe de altă parte, reclamanții nu au produs dovezi din care să rezulte ca, în cursul lucrărilor, această distanță nu ar fi fost respectată.
Nici pretinsa afectare a structurii de rezistenta a imobilului proprietatea reclamanților, ca urmare a lucrărilor de săpături începute, nu constituie un caz bine justificat.
Reclamanții nu au indicat, in concret, in ce constau pretinsele stricăciuni, iar simplele lor afirmații cu privire la existenta acestora sunt lipsite de suport probator.
Inexistenta acordului reclamanților, exprimat în forma autentică, cu privire la edificarea construcției, nu pune sub semnul unei serioase îndoieli conformitatea autorizației cu dreptul obiectiv in condițiile in care, din analiza sumara a datelor spetei a rezultat, pe de o parte, ca imobilul in curs de edificare nu este amplasat adiacent construcției reclamanților, iar pe de altă parte, ca nici in cazul edificiilor contigue imobilului ce se va ridica, lucrările de construire nu impun luarea unor măsuri de intervenție pentru protejarea acestor construcții (pct. 1.8-11 si 11.67 de mai sus).
Nici edificarea construcției într-o zonă construită protejată nu constituie un caz bine justificat din moment ce documentația prezentata de către pârâta 3 autorității competente din subordinea Ministerului Culturii și Cultelor a fost avizata favorabil (pct. I4 si II.9 de mai sus).
Pretinsa nerespectare a indicatorilor urbanistici (, ) nu face îndoielnică legalitatea actului întrucât din analiza comparativa a regulilor de urbanism aplicabile parcelei in discuție si a datelor relevate de certificatul de urbanism si de autorizația de construire rezulta existenta unei concordante in ceea ce privește indicatorii menționați (pct. 1.2 si 1.6-7 de mai sus).
In fine, observațiile cuprinse studiul de însorire si iluminare a înfățișat de reclamanți (pct. 1.16-17) aruncă o umbră de îndoială asupra exactității opiniei de specialitate exprimate in cuprinsul avizului sanitar menționat la pct. 15 de mai sus.
Chiar așa fiind, îndoiala menționată nu este suficient de puternica pentru a conduce, in urma unei cercetări sumare, la concluzia inexistentei aparentei de legalitate a autorizației de construire sub aspectul analizat, in condițiile in care, pe de o parte, avizul sanitar emis de autoritatea de sănătate publica competenta exprima o opinie contrara, iar parata 3 contestat, in cursul prezentei proceduri, concluziile studiului si, pe de alta parte, având caracteristicile unei expertize extrajudiciare, studiul pe care reclamanții își întemeiază pretențiile este lipsit de forța probanta, iar lămurirea contradicțiilor existente prin administrarea, in condiții de contradictorialitate, a unei expertize judiciare, nu este posibila in cadrul procesual oferit de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, întrucât implica prejudecarea fondului litigiului.
In plus, chiar daca s-ar retine ca elemente de fapt furnizate de studiul in discuție reflectă adevărul, acestea nu sunt de natura a impune suspendarea autorizației de construire deoarece, pe de o parte, in prezent, lucrările de construire, cu termen de finalizare la 24 de luni de la data începerii, se află, conform susținerilor reclamanților, in faza săpăturilor generale, astfel ca pretinsele pagube pe care aceștia le-ar înregistra, rezultând din elevarea nivelurilor superioare, nu au caracter iminent, iar pe de altă parte, constatarea nerespectării prevederilor legale redate la pct. II.10 de mai sus poate determina, eventual, anularea parțială a autorizației de construire, doar pentru partea din construcție a cărei edificare încalcă aceste prevederi, astfel ca întreruperea temporara a efectelor autorizației in întregul lor, intr-o faza incipienta a executării lucrărilor de construire, in condițiile in care reclamanții nu au înțeles să exercite, concomitent cu cererea de suspendare, si acțiunea in anulare, ar contraveni principiului proporționalității; având caracter excesiv.
In raport de considerentele mai sus expuse, văzând si prevederile art. 14 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, instanța a respins cererea de suspendare, in rest, ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, în termen legal, au declarat recurs reclamanții, și, criticând soluția instanței de fond pentru următoarele motive:
Instanța de fond, în mod eronat a respins cererea de suspendare ca neîntemeiată în condițiile în care aceasta reține ca nu au formulat acțiune în anulare împotriva autorizației de construcție iar măsura suspendării ar fi excesiva având in vedere că lucrările sunt într-o fază incipientă si că termenul de execuție este de 24 de luni.
În cauză, edificiul ce urmează a fi ridicat nu numai ca nu are înălțimea egală cu imobilul proprietatea reclamanților, dar datorită înălțimii sale, aproape duble, nu permite soarelui, nici măcar printr-o fantă să lumineze imobilul acestora, lipsind complet lumina. Condiția menționată de nr.536/1997 cap.1 alin18 si alin.3 " în centrul camerelor principale si al bucătăriei trebuie să fie suficient pentru a permite in zilele senine activități normale, fără recurgerea la lumină artificială" și Ordinul 1383/2002. Or, această condiție nu este nicidecum asigurată, spațiul mic dintre cele două clădiri devenind un întunecos, iar încăperile principale, devenind întunecoase si insalubre, astfel crescând consumul de energie electrică, scade calitatea locuirii și totul duce la deteriorarea sănătății celor care locuiesc în acest imobil.
Atâta timp cât completul de fond are o îndoială față de legalitatea autorizației de construcție cu privire la însorire și iluminat atunci este evidentă necesitatea admiterii cererii de suspendare până la soluționarea pe fond a problemei care va administra probatoriul necesar față de aceste aspecte. De altfel art. 2 din Legea 554 vorbește de o îndoială ce trebuie să fie trezită magistratului nicidecum de o certitudine, acest aspect revenindu-i completului de judecată ce analizează fondul cauzei și nu suspendarea provizorie.
În consecință, reclamanții solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, în sensul dispunerii suspendării executării autorizației de construire nr.-5 din 09.10.2008, eliberată de către până la pronunțarea instanței de fond față de anularea actului administrativ menționat.
Și-au întemeiat recursul pe prevederile art. 14 din Legea 554/2004.
Intimații Consiliul Local al Sectorului I și Primarul Sectorului I au depus întâmpinare, potrivit art.308 alin.2 Cod procedură civilă, solicitând respingerea recursului, deoarece hotărârea este legală și temeinică, actele necesare dovedind îndeplinirea condițiilor legale.
Intimata SC SRL a depus întâmpinare, potrivit art.308 alin.2 Cod procedură civilă, solicitând respingerea recursului, deoarece hotărârea este legală și temeinică, arătând că în ceea ce privește însorirea, capitolul 3.4 (D) din Ordinul 1383/2002 reglementează necesitatea ca cel puțin una dintre camerele de locuit (dormitor sau camera de zi) să beneficieze de lumina solară. Intimata a fost în posesia tuturor documentelor necesare eliberării autorizației, inclusiv a avizului sanitar nr. 681/19.03.2008. În cadrul judecării fondului cauzei, urmează a se cerceta la fața locului și se va constata faptul că realitatea nu corespunde celor prevăzute de către recurenți, nefiind încălcată nici o prevedere legală. În ceea ce privește lipsa acordului vecinilor invocat, intimata a precizat faptul că certificatul de urbanism condiționează necesitatea acordului, de realizarea unor lucrări privind măsuri de intervenție pentru protejarea imobilelor existente și dacă prin proiect, se menține această obligativitate. Or, în cauză, nu este cazul, potrivit raportului de expertiză tehnică referitoare la soluții de protejare a proprietăților învecinate noului amplasament.
În recurs, s-a administrat proba cu înscrisuri, potrivit art. 305 Cod Procedură Civilă: încheierea de ședință din 21.07.2009 din dosarul -, studiu de însorire, adresa 437/2009, adresa 23744/2009, expertiza tehnică extrajudiciară, adresa 2181/2009, comentarii tehnice ale SC ROMANIA SA, documente referitoare la valoarea lucrării, raport de expertiză tehnică extrajudiciară.
Curtea de Apel București s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art. 3 și art. 299 Cod de procedură civilă.
Examinând în continuare, decizia recurată, prin prisma motivului de recurs invocat, dar și sub toate aspectele de drept și de fapt ale cauzei, potrivit art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază recursul promovat, ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Curtea reține faptul că în general, un act administrativ se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumția autenticității și veridicității.
Principiul legalității actelor administrative presupune însă, atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată.
Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative, trebuie asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitrariului.
Tocmai de aceea, anularea sau suspendarea executării actelor administrative trebuie considerate ca fiind în realitate, instrumente eficiente procedurale aflate la îndemâna instanței de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atâta timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efectele asupra celor vizați.
În considerarea celor două principii incidente în materie - al legalității actului administrativ și al executării acestuia din oficiu - suspendarea executării constituie însă, o situație de excepție, aceasta putând fi dispusă numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
Autorizația a cărei suspendare a executării se cere, reprezintă un act administrativ în intelesul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 producând efecte juridice in ceea ce privește drepturile salariale cuvenite reclamantului, în sensul diminuării acestora.
Potrivit art. 14 din Legea 554/2004, "(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".
Din analiza prev.art.14 și 15 din Lg.554/2004 modificată și completată, rezultă fără echivoc, că pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele trei condiții:
-în primul rând, existența unui caz bine justificat;
-în al doilea rând, suspendarea executării actului administrativ să fie necesară pentru prevenirea unei pagube iminente;
-în al treilea rând, să fie formulată plângerea prealabilă, conf.art.7 din Lg.554/2004 modificată și completată (desigur, pentru cazurile când formularea plângerii prealabile este obligatorie), sau, după caz, cererea pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat, conf.art.15 din Lg.554/2004, modificată și completată.
În cauză, se constată că recurenții au realizat dovada introducerii plângerii prealabile, așa cum de altfel, a reținut și prima instanță de judecată.
În ceea ce privește prima condiție prevăzută, Curtea constată faptul că motivul de recurs formulat de recurenți, referitor la inexistența acordului lor notarial privitor la edificarea construcției de către intimata societate, reprezintă un caz bine justificat, prin prisma aparenței de nelegalitate conferite astfel, autorizației de construire în discuție.
Astfel, Curtea, fără a antama fondul cauzei, constată că potrivit pct. 2.5.6. din Anexa 1 Legii 50/1991 referitoare la autorizarea construcțiilor, în cadrul Proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire -, trebuie depus, printre altele, "Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate".
Or, în cauză, așa cum a reținut în mod expres prima instanță de judecată și cum s-a invocat de altfel și prin întâmpinările formulate, acest acord al vecinilor recurenți, nu există. Curtea, fără a antama discutarea fondului cauzei, observă însă, faptul că apărările intimaților în sensul că nu era necesar un astfel de acord, ca urmare a faptului că lucrările de construire nu impun cu necesitate, măsuri de intervenție pentru protejarea acestora, conform prevederii de excepție din cuprinsul normei anterior evidențiate, apărări confirmate de conținutul certificatului de urbanism, sunt neîntemeiate pentru că această situație de excepție invocată în apărare, vizează prima ipoteză a textului legal în discuție, respectiv "construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate", în cauză fiind însă, incidentă cea de-a treia ipoteză reglementată: "în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate", având în vedere faptul că destinația construcției a cărei edificare se realizează este aceea de birouri, în vreme ce imobilul recurenților are destinația de locuință. Or, în situația în care cea de-a treia ipoteză reglementată de textul în discuție, nu prevede nici o excepție, Curtea constată o aparență de nelegalitate a actului a cărui suspendare se solicită, fapt care constituie un caz justificat, în sensul normei edictate.
Raportat la ansamblul acestor considerente, apărările intimaților și argumentele instanței de judecată de fond, în acest sens, sunt apreciate ca fiind nefondate.
În circumscrierea cazului justificat, Curtea are în vedere totodată și împrejurarea că, așa cum a reținut și tribunalul, observațiile cuprinse studiul de însorire si iluminare a înfățișat de reclamanți (pct. 1.16-17) aruncă o umbră de îndoială asupra exactității opiniei de specialitate exprimate in cuprinsul avizului sanitar menționat la pct. 15 de mai sus. Chiar dacă intimata societate a depus la dosar, un raport de expertiză extrajudiciar care constată faptul că atestările respectivului studiu, nu sunt întemeiate, Curtea apreciază că lămurirea acestui aspect, urmează a fi realizat cu ocazia judecării fondului, îndoiala decurgând din cuprinsul studiului realizat, coroborată cu lipsa acordului menționat, configurând însă, existența cazului justificat.
În ceea ce privește condiția necesității suspendării executării actului administrativ, pentru prevenirea unei pagube iminente, Curtea constată faptul că edificarea construcției în condițiile enunțate, ale unei aparențe viabile de nelegalitate a autorizației de construire, determină o afectare fundamentală a dreptului de proprietate al recurenților, drept care impune obligația generală de respectare a sa, în limitele sociale conferite. Dreptul de proprietate al intimatei societate impune totodată anumite obligații firești, de vecinătate, care trebuie respectate, una dintre acestea materializându-se în conținutul prevederilor pct. 2.5.6. din Anexa 1 Legii 50/1991 referitoare la autorizarea construcțiilor. Mai mult, prin referire la cel de-al doilea fundament al cazului justificat, evidențiat de prezenta instanță, Curtea apreciază faptul că edificarea în continuare a construcției, până la lămurirea pe fond a aspectelor evidențiate, ar putea determina o pagubă gravă recurenților, prin lipsirea acestora de lumina ă cotidiană, cu efecte asupra sănătății și nivelului de viață al acestora.
Prin urmare, întrucât recurenții au făcut dovada îndeplinirii condițiilor prev.de art.14 alin.1 din Lg.554/2004, modificată și completată, Curtea apreciază că cererea de supendare a autorizației, trebuia admisă, hotărârea de fond fiind nelegală și netemeinică, sub aspectele menționate.
Conform art.14 alin.4 din Lg.554/2004, modificată și completată, hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept.
În consecință, pentru ansmblul acestor considerente, Curtea va constata că soluția de respingere a cererii de suspendare este greșită, astfel încât va admite recursul promovat, în temeiul prevederilor art. 312 Cod Procedură Civilă, va modifica sentința și va admite cererea de suspendare formulată de reclamanti, suspendând executarea autorizației, până la pronunțarea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți, și, împotriva sentinței civile nr. 2049/01.06.2009, pronunțată de către Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 14993/3/CA/2009, în contradictoriu cu intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL SECTOR 1 B, PRIMARUL SECTORULUI 1 B și SC SRL.
Modifică sentința recurată, în sensul că:
Admite cererea de suspendare formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL SECTOR 1 B, PRIMARUL SECTORULUI 1 B și SC SRL.
Suspendă executarea AC nr.-5 din 09.10.2008 până la pronunțarea instanței de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
--
Red.
Tehnodact. /.
2 ex./01.03.2010
B - S9 -
Președinte:Radu Constantin DanielJudecători:Radu Constantin Daniel, Voicu Rodica, Hortolomei
