Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 245/2010. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.245/R-CONT
Ședința publică din 24 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu JUDECĂTOR 2: Gina Achim
- - - JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu
- - - judecător
- -- - grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI cu sediul în Pitești, nr.1, județul A, împotriva sentinței civile nr. 385/CA din 02 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosar nr-, intimat fiind reclamantul domiciliat în comuna, sat, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei potrivit chitanței nr.4047/23.02.2010 (fila 12 din dosar) și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța analizând înscrisurile de la dosar, constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 1.09.2009, astfel cum a fost precizată, reclamantul, a solicitat în contradictoriu cu Instituția Prefectului Județului A, suspendarea executării ordinului nr.337/2009.
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că ordinul contestat este nelegal și că este de natură a-i crea grave prejudicii.
În drept au fost invocate dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004.
Prin sentința nr. 385/CA/02 noiembrie 2009, Tribunalul Argeșa admis acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în comuna, satul, județul D, în contradictoriu cu pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI A, cu sediul în municipiul Pitești, nr.1, județul A și a dispus suspendarea executării Ordinului nr.337/8.05.2009, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumția autenticității și veridicității, fiind el însușii titlu executoriu. Principiul legalității actelor administrative presupune însă, atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată. Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitrariului. Tocmai de aceea, suspendarea executării actelor administrative trebuie considerată ca fiind în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atâta timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efectele asupra celor vizați.
S-a reținut că prin Ordinul nr.337/8.05.2009 (4) al Instituției Prefectului Județului A s-a dispus, în temeiul art.26 alin 1 din Legea nr.340/2004, raportat la art.103 alin 8 coroborat cu art.114 alin 1 lit. e) din OUG nr.195/2002, suspendarea exercitării dreptului reclamantului de a conduce autovehicule, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, prin care urmează a se soluționa acțiunea în nulitate.
Conform art.103 alin 8 din OUG nr.195/2002 n situația în care autoritatea emitentă a permisului de conducere a sesizat instanța de judecată potrivit art. 114 alin. (1) lit. e), autoritatea emitentă a permisului de conducere va dispune prin ordin suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, suspendare ce operează până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești. În acest caz, titularul este obligat să se prezinte la unitatea de poliție pe raza căreia domiciliază, are reședința sau, după caz, rezidența normală, în termen de 5 zile de la comunicarea ordinului, pentru a preda permisul de conducere.
S-a mai reținut că această dispoziție legală trebuie interpretată în conformitate cu jurisprudența CEDO, având în vedere dispozițiile art.20 alin 2 din Constituție. În acest sens în jurisprudența CEDO [Hotărârea din data de 28 octombrie 1999, cauza Escoubet Belgia ] s-a reținut posibilitatea suspendării dreptului de a conduce un autovehicul, apreciindu-se că "retragarea imediată a dreptului de a conduce un autovehicul apare ca o măsură preventivă de securitate rutieră, care urmărește retragerea provizorie de pe drumurile publice a unui conducător, care pare a reprezenta un pericol potențial pentru alți conducători de autovehicule", considerându-se totodată că "retragerea imediată a permisului se analizează ca o măsură de prudență al cărui caracter urgent justifică aplicarea sa imediată". Totodată s-a reținut că această măsură a retragerii imediate a permisului de conducere poate fi dispusă de către o autoritate administrativă, fără a se înfrânge prezumția de nevinovăție prevăzută de art.6 din CEDO, cu condiția ca această măsură să aibă un caracter temporar foarte redus (în speță analizată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului era vorba de suspendarea dreptului de a conduce pe om perioadă de 15 zile, cu posibilitatea prelungirii termenului cu încă 7 zile), apreciindu-se că suspendarea permisului de către o autoritate administrativă, pe o perioadă mai mare, fără a fi investită instanța de judecată pentru a dispune suspendarea dreptului de a conduce, reprezintă o încălcare a prezumție de nevinovăție prevăzută de art.6 din CEDO.
În cauză s-a reținut că s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești, prin care se va soluționa acțiunea având ca obiect constatarea dreptului de a anula permisului, termen nedeterminat, ce este de natură a atrage încălcarea prezumției de nevinovăție prevăzută de art.6 din CEDO. Prin suspendarea dreptului de a conduce se creează un grav prejudiciu reclamantului, fiind invocatăhotărârea din data de 23 septembrie 2008, cauza Malige Franța, 39 în cares-a reținut că "dreptul de a conduce un vehicul cu motor prezintă o mare utilitate pentru viața privată sau profesională a unei persoane".
Împotriva sentinței a formulat recurs Instituția Prefectului Județului A, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Astfel, potrivit art. 103 rap. la art. 114 alin. 1 lit. e) din nr.OUG 195/2002, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule este obligatorie în condițiile în care Prefectul a sesizat instanța de judecată cu o acțiune în constatarea faptului că permisul de conducere a fost obținut cu nerespectarea prevederilor legale. O astfel de condiție este îndeplinită în cauză, litigiul fiind pe rol.
În speță nu sunt îndeplinite condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ - cazul bine justificat și paguba iminentă - în sensul că nu există împrejurări care să pună la îndoială legalitatea actului administrativ și, respectiv, că nu este dovedită niciun fel de pagubă.
Examinând sentința recurată prin prisma lipsei procedurii prealabile, luată în discuție de C din oficiu, în raport de disp. art. 304 pct. 9, art. 3041și art. 306 alin. 2.proc.civ. Curtea constată că recursul este fondat.
În cauză, se constată că prima instanță a procedat în mod nelegal la suspendarea executării actului administrativ fără a examina dacă, anterior sesizării instanței, reclamantul a parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004. Potrivit acestui text, nainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Totodată, potrivit art. 14 alin. 1 din nr. 554/2004 în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Potrivit art. 12 din același act normativ, reclamantul este obligat să anexeze la cererea de chemare în judecată dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
Suspendarea executării actului administrativ în condițiile art. 15 raportat la art. 14 sau numai în condițiile art. 14, presupune dovedirea parcurgerii procedurii prealabile, la momentul sesizării instanței. Față de faptul că în ordinul atacat s-a arătat că acesta se poate ataca la tribunal în termen de 30 de zile de la comunicare, fără a se arăta că trebuie formulată plângere prealabilă, deși aceasta este obligatorie conform legii, instanța apreciază că această plângere putea fi formulată și ulterior. Însă în cauză aceasta nu a fost formulată nici până în prezent deși, în recurs, s-a pus în vedere intimatului obligația depunerii acesteia prin încheierea din 10 februarie 2010.
În condițiile în care lipsește dovada plângerii prealabile, în mod nelegal și fără a analiza cerințele procedurale obligatorii prealabile, față de art. 109 alin. 2.proc.civ. rap. la art. 7 alin. 1 și 14 alin. 1 din nr. 554/2004, prima instanță a analizat pe fond cererea formulată.
Pentru cele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1-3.proc.civ. Curtea va admite recursul Instituției Prefectului Județului A și va modifica sentința atacată, în sensul că va respinge cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 337/8.05.2009, emis de Instituția Prefectului Județului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI A, cu sediul în Pitești, nr.1, județul A, împotriva sentinței civile nr. 385/CA din 02 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosar nr-, intimat fiind reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul
Modifică sentința în sensul că respinge cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 337/8.05.2009, emis de Instituția Prefectului Județului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- --
Red.
/6 ex/25.02.2010
Jud.fond
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu