Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 284/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 284
Ședința din Camera de Consiliu de la 14 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu Judecător
Grefier: - - -
XXXX
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 07 iulie 2009, privind acțiunea formulată de reclamanții și - în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală, DGFP D și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C, având ca obiect suspendare executării deciziei de impunere nr. 34531 din 06.05.2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la data de 07 iulie 2009, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru ziua de 14 iulie 2009.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin cererea formulată la data de 18.06.2009, reclamanții și - au solicitat in contradictoriu cu pârâții ANAF -DGFP D si C, în temeiul disp.art.14 din Legea nr.554/2004, suspendarea executării Deciziei de impunere privind obligații fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală pentru persoane fizice care desfășoară activități independente în mod individual și/sau într-o formă de asociere nr.34531/06.05.2009, emise de ANAF-DGFP - si a Raportului de Inspecție Fiscala nr. 34530 din 06.05.2009, încheiat de către reprezentanții ANAF-DGFP D C, până la pronunțarea instanței de fond asupra plângerii formulată împotriva acestor acte administrative.
In motivarea cererii, reclamanții au învederat ca - a efectuat un control fiscal ce a vizat transferul de proprietăți de imobile din patrimoniul său, singur sau împreună cu alte persoane stabilind pentru perioada controlată 01.06.2005 -30.12.2008 obligații fiscale de plată reprezentând TVA si majorări de întârziere in cuantum total de 969.322 lei.
Precizează reclamanții că împotriva acestor acte a formulat plângere prealabilă la organul emitent. Apreciază reclamanții că măsurile dispuse sunt nelegale iar organele de control nu au interpretat corect prevederile legale in stabilirea obligațiilor de plată, fiind prin urmare incidente disp. art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004. Eventuala executare silita ar conduce la încetarea de plăți si imposibilitatea continuării existentei cotidiene fiind executate bunuri personale. Cazul bine justificat rezultă și din faptul că procedura prealabilă nu este finalizata. Se invocă de asemenea incidența prevederilor Recomandării nr. R/-989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie in materie administrativă si nr. 16/2003 care arată că deciziile administrative trebuie să țină cont și de drepturile si interesele persoanelor particulare.
La dosarul cauzei s-au depus următoarele acte: decizia de impunere fiscală, Raportul de Inspecție fiscală, anexele la Raport privind modul de calcul al obligațiilor fiscale, contestația depusă la C.
Analizând cererea de suspendare prin prisma dispozițiilor art. 14 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, Curtea constată că aceasta este întemeiată, în considerarea următoarelor aspecte:
Din interpretarea prevederilor art.14 rezultă că pentru admiterea cererii de suspendare a executării este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții: existența unei pagube iminente și existența unui caz bine justificat.
Astfel, în aprecierea îndeplinirii primei cerințe, anume aceea a existenței unei pagube, trebuie pornit de la faptul că demararea procedurii executării silite instituie prin ea însăși o prezumție de iminență a prejudiciului.
Reclamanta a făcut dovada faptului că în legătură cu obligațiile fiscale suplimentare stabilite de organul de control fost emis titlul executoriu nr.4194 din 30.03.2009 în dosarul de executare nr.28048/26 martie 2009 și s-a solicitat înființarea popririi asupra sumelor de bani pe care le datorează cu orice titlu societatea SC SRL C, către reclamanta -.
Coroborând acest aspect cu suma de 969.322 lei, ce reprezintă obiectul cererii de suspendare și care urmează a fi indisponibilizată - cifra de fiind semnificativă sub acest aspect, și cu faptul că este în discuție patrimoniul unei persoane fizice, Curtea apreciază că în cauză poate fi reținută iminența pagubei, condiție necesară pentru a se dispune suspendarea actelor administrativ fiscale.
Aprecierea existenței cazului bine justificat care să permită suspendarea executării unui act administrativ fiscal se realizează de către instanța de judecată prin prisma analizei legalității sau nelegalității aparente a acestuia.
Dacă avem în vedere faptul că actul administrativ fiscal se bucură de prezumția de legalitate, fără a intra în cercetarea fondului cauzei, Curtea urmează să constate dacă din circumstanțele cauzei poate fi dedus cazul bine justificat.
In ceea ce privește condiția cazului bine justificat, se constată că motivarea reținută în actul de control și indicarea textelor legale incidente nu este completă si concludentă. Astfel, nu s-au indicat pentru fiecare perioadă fiscală în parte supusă controlului, respectiv anul 2005, 2006, 2007 și 2008 dispozițiile din Codul fiscal in vigoare si incidente la fiecare moment in parte. Nu s-au indicat si normele de aplicare incidente și in vigoare la fiecare perioada fiscala supusa controlului, norme prevăzute cu modificări succesive prin HG nr. 44/2004. Nu s-a stabilit si definit noțiunea de activitate economică si caracterul continuu al acesteia în raport de normele metodologice aprobate prin HG nr. 44/2004, incidente la fiecare perioada fiscală pentru a putea fi analizată îndeplinirea cumulativă a celor patru condiții prev. de art. 126 din Legea nr. 571/2003.
Aceste împrejurări de fapt însă nu pot fi analizate în acest cadru procesual sub aspectul posibilității de a antrena incidența unei cauze de netemeinicie sau nelegalitate a actelor, dar sunt de natura a contura anumite suspiciuni relative al temeinicia acestora. Aceste îndoieli se circumscriu noțiunii de,caz bine justificat, așa cum a fost definit in doctrină si jurisprudență.
În raport de cele arătate, poate fi reținută aparenta nelegalitate a actelor administrativ fiscale contestate și, în consecință, existența cazului bine justificat.
În acest context al aparentei nelegalității actelor administrativ fiscale, fiind în discuție plata unei sume apreciabile, măsura suspendării executării actelor fiscale de impunere apare ca fiind mai oportună decât soluția neinstituirii suspendării, în această din urmă ipoteză situația economico- financiară a reclamantei fiind grav afectată prin raportare la situația pârâtelor care își pot valorifica oricând creanța.
intereselor părților poate fi privită și ca o aplicație particulară a principiului proporționalității consacrat de art.5 din ca principiu general al sistemului comunitar. Aceasta înseamnă că la soluționarea cererii de suspendare a unui act administrativ fiscal instanța de judecată trebuie să analizeze dacă interesul reclamantului de a fi amânată executarea actului de impunere până la pronunțarea instanței de fond este sau nu mai puternic decât interesul statului de a se executa actul la scadență, chiar înainte ca instanțele să se pronunțe asupra legalității sale.
Curtea mai arată și că, deși unul dintre principiile dreptului administrativ este acela al executării din oficiu a actelor administrative întrucât acestea se bucură de prezumția de legalitate, atâta timp cât instanța de judecată, urmare a contestării actului administrativ, este în curs de verificare a legalității acestuia, este echitabil ca acesta să nu-și producă efectele asupra celor vizați.
În ceea ce privește raportul de inspecție fiscală, întrucât acesta nu produce efecte juridice de sine stătător, fiind un act premergător emiterii deciziei de impunere, Curtea apreciază, în concordanță cu jurisprudența că acesta nu poate face obiectul suspendării.
Având în vedere și faptul că suspendarea executării actului administrativ este un mijloc pentru asigurarea respectării principiului legalității care guvernează întreaga activitate a administrației publice, Curtea va admite cererea reclamantei și în temeiul art. 14 din Legea nr. 544/2004 va dispune suspendarea executării deciziei de impunere nr. 34531/06.05.2009, emisă de C, până la pronunțarea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanții și -, domiciliați în C,-, Județul D, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală, DGFP D și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C, cu sediul în C,-.
Dispune suspendarea executării deciziei de impunere fiscală nr.34531/06.05.2009, emisă de C, până la pronunțarea instanței de fond.
Executorie de drept.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Iulie 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red.jud. -
LF/ 6 ex/15.07.2009
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu
