Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 2907/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.2907
Ședința publică de la 31.07.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta
GREFIER - - -
...
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta Curtea de APEL BUCUREȘTI, în contradictoriu cu pârâții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice și intervenientul accesoriu Tribunalul București.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 30.07.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea 31.07.2009, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal la 16.07.2009 reclamanta Curtea de APEL BUCUREȘTI, prin președinte - judecător, a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice obligarea Ministerul Justiției și Libertăților să solicite Ministerului Finanțelor Publice deschiderea de credite pentru suma de 3730 mii lei reprezentând diferența sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, obligarea Ministerului Finanțelor Publice să procedeze la deschiderea de credite pentru diferența menționată și obligarea Ministerului Justiției și Libertăților să repartizeze această sumă reclamantei.
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că în calitate de ordonator secundar de credite reclamanta a solicitat deschiderea de credite pentru luna iulie 2009 la Titlul cheltuieli de personal în sumă de 20.481 mii lei.
La 3.07.2009 pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a transmis circulara nr.76602/3.07.2009 prin care se făceau precizări în legătură cu modul de calcul al drepturilor salariale ale personalului judecătoresc solicitându-se ca cererile de deschidere de credite să fie retransmise fără includerea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
La 7.07.2009 reclamanta a comunicat ordonatorului principal de credite faptul că prin sentința civilă nr.2863/7.07.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția Contencios Administrativ, s-a dispus suspendarea circularei nr.76602/3.07.2009, situație în raport cu care cererile de deschidere de credite au fost retransmise cu includerea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
În ciuda existenței unei hotărâri judecătorești definitive și executorii, deschiderea de credite s-a făcut fără includerea sporului menționat, refuzul autorităților pârâte este din această perspectivă nejustificat și relevând un vădit exces de putere întrucât:
- salariul lunar la care are dreptul fiecare angajat cuprinde, conform art. 155 din Codul muncii, salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri. În speță aplicându-se în mod corespunzător prevederile nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției;
- salariul la care are dreptul fiecare angajat al Curții de APEL BUCUREȘTI și al instanțelor aflate în raza sa de activitate reprezintă, la data stabilită pentru plată, o creanță actuală, certă și exigibilă și a cărei plată se face conform dreptului comun în materie, și anume, art. 156, art. 161 alin. (1) și (4), art. 164 din Codul muncii; în acest context, sunt amintite și prevederile art. 74 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, republicată;
- plata salariilor nu poate fi blocată, amânată sau eșalonată de nici o autoritate publică în alte condiții decât cele prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, respectiv, cele ale Codului muncii și ale Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, republicată;
- pârâții împiedică, cu exces de putere, plata salariilor stabilite în mod legal și plătite în același cuantum, în perioada mai - iunie 2009, drepturi salariale care își găsesc corespondent în documentele justificative reprezentate de actele emise în vederea stabilirii drepturilor și mențiunile făcute în carnetele de muncă ale angajaților;
Pârâtele invocă în mod evident nelegal dispozițiile OUG 71/2009 în privința plății salariilor cu toate că fac simplă lectură se poate constata faptul că ordonanța în discuție se referă la procedura de executare a sumelor prevăzute în titluri executorii ce nu au ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, iar nicidecum la plata salariilor, astfel cum acestea sunt stabilite prin documente justificative care și-au produs și continuă să-și producă în mod legal efectele în esență se arată că atitudinea pârâtelor întemeiată pe dispozițiile OUG 71/2009 este una abuzivă, argumentele prezentate și care încalcă principiul legalității, esențial într-o societate democratică, echivalând în realitate cu negarea drepturilor menționate.
In cauza dedusă judecății, nu se poate pune problema incidenței art. 1 alin. (1) din nr.OUG 71/2009, care menționează faptul că plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31.12.2009, se va realiza după o procedură de executare în perioada 2010-2012. Un argument în acest sens îl constituie faptul că, este vorba de deschiderea creditelor bugetare pentru plata salariilor pelunaiunie2009,deci pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a acestei ordonanțe. Mai mult decât atât, chiar dacă s-ar accepta punctul de vedere al autorităților pârâte, în sensul că sporul salarial își are originea în hotărâri judecătorești devenite titluri executorii, nu se poate concepe admiterea ideii de retroactivitate a unei norme cu putere de lege.
Art. 15 alin. 2 din Constituție consacră principiul neretroactivității legii, arătând că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Susține reclamanta că în cauză este vorba despre o creanță actuală certă și exigibilă, în discuție fiind salariul cuvenit pentru luna iunie 2009, întregului personal al Curții de APEL BUCUREȘTI și al instanțelor aflate în raza sa de activitate, cu toate componentele sale, astfel cum este individualizat în art.155 din Codul muncii și OUG 27/2006.
Totodată, reclamanta arată că bligația de a furniza resursele. necesare pentru ca magistratura să se achite în mod normal de funcțiunile sale, obligație care semnifică și existența securității financiare a magistratului, privită ca o componentă a garanției independenței. Astfel, trebuie garantate prin lege durata mandatului, independența, securitatea,remunerația,condițiile de serviciu, vârsta de pensionare, criteriile de promovare a judecătorilor în funcție de competență, integritate și experiență. Independența judecătorească trebuie să fie asigurată la nivel constituțional sau legislativ, precum și în practica de fiecare zi, în fiecare stat membru al Uniunii Europene.
Prin urmare, fiecare stat are obligație să preia principiile fundamentale privind statutul judecătorului existente în Carta Europeană a Statutului Judecătorului și să le insereze în actele normative interne cu cea mai înaltă forță juridică, constituție sau un alt act juridic cu forță juridică superioară, cum ar fi legea, în funcție de suplețea sistemelor legislative în cauză și tot astfel să reglementeze dispozițiile legale care vizează statutul judecătorului sau puterea judiciară. Procedând în acest fel, statelor li se interzice să modifice statutul judecătorilor sau reguli ale puterii judecătorești prin proceduri simplificate sau prin acte juridice cu forță juridică inferioară, ceea ce constituie și o garanție a respectării lor.
In același timp, R (94) 12 Comitetului de Miniștri a membre privitoare la independența, eficacitatea și rolul judecătorilor, adoptată la 13.10.1994, precizează faptul că mandatul și remunerarea judecătorilor trebuie să fie garantate prin lege (principiul L, pct. 2, lit. a, pct.ii).
Tot astfel, Carta Europeană a Statutului Judecătorului arată că remunerația și protecția socială a judecătorului se exercită în raport de un nivel fixat, în așa fel încât să îi protejeze de presiunile care sunt de natură să îi influențeze deciziile (principiul 6, pct. 6.1).
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1, art.8 și art.18, art.2 al.1, lit.i și al.2, art.24 al.1 din Legea 554/2004.
În dovedire reclamanta a depus la dosar cererea de credite pentru luna iunie 2009 și nota de fundamentare a acesteia, adresa nr.76602/3.07.2009 a Ministrului Justiției și Libertăților, certificat de grefă, dovada refuzului pârâților de deschidere a creditelor fără includerea sporului de 50%.
La data de 17.07.2009 Tribunalul Bucureștia formulat cerere de intervenție accesorie în interesul reclamantei, pentru considerentele expuse în cuprinsul încheierii de ședință de la 30.07.2009, Curtea admițând în principiu cererea de intervenție accesorie formulată.
La 30.07.2009, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a invocat excepția de neconstituționalitate dispozițiilor art.1 și art.18 al.1 Legea 554/2004 în raport de dispozițiile art.1 al.4, art.124 și 138 din Constituție, pentru considerente expuse în încheierea de ședință de la acea dată, Curtea respingând cererea de sesizare a instanței de contencios constituțional ca inadmisibilă în raport de dispozițiile art.29 al.4 din Legea nr.47/1992 modificată și republicată.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în raport de capătul de cerere având ca obiect obligarea Ministerul Finanțelor Publice la deschiderea de credite în raport de dispozițiile art.201, 212, art.6 pct. din interpretarea cărora reiese că solicitarea de sume de la bugetul statului trebuie făcută de către ministrul justiției și libertăților cetățenești, iar reclamanta nu a făcut dovada că ar fi introdus acțiunea în numele și pe seama ordonatorului principal de credite, în baza unui mandat special acordat în acest sens.
Se invocă de asemenea și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice față de capătul de cerere privind obligarea Ministerului Finanțelor Publice la deschiderea de credite în considerarea dispozițiilor art.21 al.1 și art.48 al.2 lit.b (2) din Legea 500/2002 potrivit cărora ordonatorul principal de credite solicită Ministerului Finanțelor Publice deschiderea de credite bugetare, în urma aprobării cererii ordonatorul principal de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, susținând ca în ipoteza admiterii acțiunii s-ar pronunța o hotărâre cu încălcarea atribuțiilor puterii judecătorești, obligându-se o instituție publică, pe cale judecătorească să efectueze un demers care potrivit legii ar fi trebuit îndeplinit pe cale administrativă și cu care aceasta nu a fost investită.
De asemenea, acțiunea este inadmisibilă și în raport de dispozițiile OUG 119/1999 întrucât singurul act care poate fi contestat în fața instanței de contencios administrativ potrivit OUG 117/2003 la care face trimitere primul act normativ este actul prin care Curtea de Conturi constată că refuzul de viză de control financiar preventiv delegat a fost acordat în mod corect.
Pe fondul cauzei, pârâtul arată că în raport de OUG 71/2009 acțiunea este neîntemeiată, întrucât dispozițiile acesteia au dispus suspendarea temporară a acordării sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, conținând norme de procedură cu aplicabilitate imediată.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată arătând că în cuprinsul acțiunii nu este indicat temeiul de drept al acțiunii, astfel încât nu poate fi obligat la plata sumelor cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică către reclamantă.
Totodată în cauză nu există o obligație de plată exigibilă izvorând din hotărârile judecătorești irevocabile care au recunoscut dreptul la sporul în cauză.
Se susține că în acest moment nu există nici un act normativ în vigoare care să reglementeze acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, iar după pronunțarea și intrarea în vigoare a Deciziei nr.838/2009 a Curții Constituționale, instanțele judecătorești nu mai pot aplica cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia XXI din 10.03.2008, întrucât o asemenea conduită ar ignora dispozițiile imperative ale art.11 al.3 din Legea 47/1992 și ar perpetua încălcarea constituției.
Singurul fundament posibil și licit al plății sporului solicitat este reprezentat de hotărârile judecătorești, iar această plată poate fi efectuată eșalonat, exclusiv în baza dispozițiilor art.1 al.1 din OUG 71/2009.
Se susține că efectele juridice ale OUG 71/2009 nu retroactivează, ordonanța producând efecte începând cu 18 iunie 2009, iar obligația de plată a drepturilor salariale corespunzătoare lunii iunie 2009 devenit exigibilă la 10 iulie 2009 potrivit art.53 al.1 din Legea 500/2002 și a anexei 1 la 86/2005.
Analizând actele și lucrările dosarului excepțiile invocate, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea susține următoarele:
Excepția lipsei calități procesuale active a reclamantei invocate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice referitoare la capătul de cerere vizând obligarea acestuia la deschiderea de credite este neîntemeiată în raport de conținutul cererii de chemare în judecată prin care s-a solicitat obligarea ordonatorului principal de credite () să solicite Ministerului Finanțelor Publice deschiderea de credite capătul doi de cerere reprezentând - potrivit dispozițiile art. 17 Cod procedură civilă - o cerere accesorie, ulterioară unei eventuale admiteri a primului petit.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice în raport de același capăt de cerere, este apreciată de asemenea ca nefondată în raport de argumentele expuse în susținerea acesteia referitoare la faptul că reclamanta nu s-a adresat direct Ministerului Finanțelor Publice, astfel încât nu se poate reține existența unui refuz nejustificat de soluționare a cererii.
În condițiile în care raporturile juridice reglementate de dispozițiile art.21 al.1 și art.48 al.2 lit.b din Legea 500/2002 nu se direct între reclamanta și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, iar reclamanta a înțeles să cheme în judecată și ordonatorul principal de credite pentru a se dispune obligarea acestuia să solicite - potrivit textelor menționate - deschiderea de credite, Curtea apreciază lipsa calității procesuale pasive, fiind neîntemeiată, obligația deschiderii de credite bugetare revenindu-i acestui pârât.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de același pârât, având în vedere temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, precum și motivarea în fapt a excepției care relevă în fapt aspecte ce țin de fondul cauzei, Curtea o va respinge ca neîntâmpinată, constatarea unui refuz nejustificat de soluționare a unei cereri de către o autoritate publică revenind, potrivit dispozițiilor Legii 554/2004 modificată și republicată instanței de contencios administrativ.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că prin cererea dedusă judecății reclamanta solicitat instanței de contencios administrativ să constate refuzul nejustificat al pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice de a solicita, respectiv de a deschide creditele bugetare pentru luna iulie 2009 pentru suma de 3730 mii lei, reprezentând diferența sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a comunicat reclamantei la 6.07.2009 în raport de circulara nr.76602/3.07.2009 că cererile de deschidere de credite să fie retransmise fără includerea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin sentința civilă nr.2863/7.07.2009 a Curții de APEL BUCUREȘTI definitivă și executorie s-a dispus suspendarea adresei nr.76602/3.07.2009 a Ministerului Justiției și Libertăților până la pronunțarea instanței de fond.
La 7.07.2009 reclamanta s-a adresat pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților înaintând cererile de deschidere de credite cu includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în considerarea dispozițiilor sentinței civile menționate.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților nu a solicitat deschiderea de credite potrivit art.21 al.1 art.48 al.2 lit.b(2) din Legea 500/2002 cu includerea sporului de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, invocând dispozițiile OUG 71/2009.
Curtea apreciază că dispozițiile OUG 71/2009 nu sunt incidente în cauză pentru motivele ce urmează a fi prezentate în continuare.
Expunerea de motive a preambulului acestui act normativ indică faptul că la adoptarea acestuia a avut în vedere necesitatea instituirii unor reglementări speciale cu aplicabilitate limitată în timp, privind executarea silită a hotărârilor judecătorești prin care au fost acordate anumite drepturi salariale - pentru personalul din sectorul bugetar, datorită influenței asupra bugetului de stat pe anul 2009 pe care o are executarea în condițiile dreptului comun, a titlurilor executorii emise anterior intrării în vigoare a respectivei ordonanțe de urgență.
Din modalitatea de redactare a expuneri de motive reiese cu claritate că s- avut în vedere executarea silită potrivit dreptului comun a hotărârilor judecătorești devenite executorii până la data de 31.XII.2009.
Pentru ca o hotărâre judecătorească să fie titlu executoriu și să poată fi executată silit este necesar, potrivit art.379 Cod procedură civilă, să ateste o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Din interpretarea sistematică a acestor dispoziții legale reiese că art.1 din OUG 71/2009 se referă la creanțe certe și lichide, stabilite ca atare prin hotărâri judecătorești executorii, nu și la drepturile bănești care nu sunt lichide, întrucât nu pot fi determinate din dispozitivul hotărârii și nici din acte de genul celor prevăzute de art.379 al.4 Cod procedură civilă.
În cauză, nu poate fi reținută așadar incidența acestor dispoziții legale întrucât drepturile solicitate de reclamantă sunt drepturi salariale curente și nu drepturi restante contestate prin hotărâri judecătorești irevocabile.
Singurul temei în baza cărora ar fi putut fi refuzată plata acestor drepturi, salariale îl reprezintă adresa nr.76602/03.07.2009 a Ministerului Justiției și Libertăților, însă executarea acestui act administrativ a fost suspendată prin Sentința civilă nr.2863/7.07.2009 a Curții de APEL BUCUREȘTI.
Dacă s-ar accepta punctul de vedere al autorităților pârâte în sensul că sporul salarial menționat își are originea în hotărâri judecătorești devenite titluri executorii, ar însemna să se admită acțiunea retroactivă a acestui act normativ, în condițiile în care se solicită deschiderea creditelor bugetare pentru plata drepturilor salariale aferente lunii iunie 2009, deci pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare acestei ordonanțe.
Pe de altă parte, Curtea constată că în cauză este vorba despre o creanță actuală, certă și exigibilă, în discuție fiind salariul cuvenit pentru luna iunie 2009 personalului Curții de APEL BUCUREȘTI, cu toate componentele sale, astfel cum este individualizat în art.155 din Codul muncii și OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.
În ceea ce privește aspectele de inadmisibilitate ale acțiunii invocate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice și care ar conduce, în cazul admiterii cererii, la depășire a atribuțiilor puterii judecătorești din perspectiva Deciziei 838(2009 Curții Constituționale, instanța reține că prin prezenta cerere, nu se tinde la valorificarea unor drepturi salariale inexistente, ci în esență la respectarea unei hotărâri judecătorești definitive și executorii prin care s-a dispus suspendarea unei adrese care lipsește retroactiv de beneficiul unor drepturi bănești, categorii de personal din sistemul judiciar.
Chiar dacă beneficiază de putere discreționară, autoritățile publice pârâte nu pot ignora lege a cărei organizare a executării și executare în concret trebuie să o realizeze.
Ori, prin refuzul nejustificat de a respecta o hotărâre judecătorească prin care s- dispus suspendarea executării unui act administrativ unilateral, autoritățile pârâte încalcă principiul legalității dând eficiență unui act normativ cu efect retroactiv, cu încălcarea dispozițiilor art.11 al.2 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
În raport de cele reținute, Curtea constată că, așa cum corect susține reclamanta, refuzul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților de a solicita pârâtului Ministerul Finanțelor Publice deschiderea de credite bugetare pentru plata salariilor pe luna iunie 2009 cu includerea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este nejustificat, urmând a dispună obligarea acestuia în consecință.
Capătul de cerere având ca obiect obligarea Ministerului Finanțelor Publice să procedeze la deschiderea de credite pentru diferența cu titlu de spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, în virtutea caracterului său accesoriu, și în considerarea argumentelor de fapt și de drept reținute este apreciat ca întemeiat, în condițiile în care se solicită drepturi salariale curente de al căror exercițiu nicio persoană nu poate fi lipsită, mai ales retroactiv.
Pentru argumentele de fapt și de drept expuse anterior, având în vedere dispozițiile art.1, art.8 al.1, art.18, al.1 din Legea 554/2004 modificată și republicată, instanță va admite cererea, va obliga Ministerul Justiției și Libertăților să solicite Ministerului Finanțelor Publice deschiderea de credite pentru suma de 3730 mii lei cu titlu de diferență spor de risc și suprasolicitare neuropsihică aferentă lunii iunie 2009, va obliga pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să procedeze la deschiderea de credite pe suma de 3730 mii lei și va obliga pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților să repartizeze această sumă reclamantei.
Fiind vorba despre hotărâre privind plata salariilor, în temeiul art.278 pct.1 Cod procedură civilă, raportat la art.28 al.1 din Legea 554/2004, hotărârea este executorie de drept.
În baza art.24 al.1 din Legea 554/2004, instanța va dispune ca executarea prezentei hotărâri să se facă în termen de o zi de la pronunțare.
În raport de soluția dată acțiunii principale, Curtea va admite cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantei formulată de Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice în ceea ce privește capătul doi de cerere.
Respinge excepția inadmisibilității capătului doi de cerere.
Admite acțiunea formulată de reclamanta Curtea de APEL BUCUREȘTI cu sediul în B, nr.5, sector 4, în contradictoriu cu pârâții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B,-, sector 5.
Obligă pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților să solicite Ministerului Finanțelor Publice deschiderea de credite pentru suma de 3730 mii lei cu titlu de diferență spor de risc și suprasolicitare neuropsihică aferentă lunii iunie 2009.
Obligă pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să procedeze la deschiderea de credite pe suma de 3730 mii lei.
Obligă pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților să repartizeze această sumă reclamantei.
Obligă pârâții să execute prezenta hotărâre în termen de o zi de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul accesoriu Tribunalul București cu sediul în B,-, sector 3.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 31 iulie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
Tehnored./6 ex.
18.08.2009
Președinte:Ghica Alina NicoletaJudecători:Ghica Alina Nicoleta
