Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 3066/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.3066

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.10.2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Radu Ionel

GREFIER - -

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții, OG, prin mandatar în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că pentru acest termen, reclamanții, prin reprezentant, au depus la dosar răspunsul pârâtului la plângerea prealabilă.

Curteaconstată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA,

Prin cererea formulată la data de 08.07.2009 reclamanții, OG, prin mandatar, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, au solicitat instanței de contencios administrativ suspendarea executării actului administrativ nr. 76.602/03.07.2009, emis de Ministrul Justiției și Libertăților, prin care s-a dispus ca drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 să se achite fără includerea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, această modalitate de calcul urmând să se păstreze și pentru viitor.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat în esență că actul a cărui suspendare o solicită încalcă principiul neretroactivității, consacrat de art. 15 din Constituție, precum și normele care reglementează plata drepturilor salariale.

Au mai arătat reclamanții că executarea actului contestat este de natură a le provoca un prejudiciu patrimonial constând în neplata unei părți importante din drepturile salariale.

La dosar, s-au depus, în copie, actul a cărui suspendare o solicită, răspunsul formulat de pârât la procedura prealabilă efectuată de reclamanți și alte acte.

Analizând probele administrate în cauză, Curtea constată următoarele:

Prin adresa nr. 76.602/03.07.2009 s-a dispus ca drepturile salariale cuvenite pentru luna iunie 2009 să se achite fără includerea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Această adresă este un act producător de efecte juridice, întrucât în baza ei s-a procedat la plata unei indemnizații diminuate.

În ceea ce privește suspendarea actului, Curtea constată că potrivit Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate".

Așadar, pentru suspendarea unui act administrativ trebuie îndeplinite două condiții, respectiv, existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Cazul bine justificat este definit de art. 2 lit. t) "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ".

Prin pagubă iminentă se înțelege, potrivit art. 2 lit. ș) "prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public".

Așadar o astfel de cerere de suspendare poate formula orice persoană vătămată prin actul administrativ, iar suspendarea se dispune în raport de un element obiectiv (cazul bine justificat) și de un element subiectiv (paguba iminentă). Suspendarea se dispune până la soluționarea pe fond acțiunii persoanei respective. În aceste condiții, orice persoană vătămată este îndreptățită să formuleze o astfel de cerere independent de demersurile întreprinse de alte persoane vătămate.

În speță, se constată că ambele condiții necesare pentru suspendarea actului atacat sunt îndeplinite.

Pe de parte, se observă că actul atacat intră, la primă analiză, în conflict cu disp. art. 74 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, operându-se diminuare drepturilor salariale ale magistraților.

În plus, se observă că în susținerea actului se invocă disp. OUG nr. 71/2009, însă dispozițiile acestei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul că s-ar referi la suspendarea plății unor drepturi viitoare ci prin această ordonanță s- reglementat procedura de plată unor drepturi restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Dacă pentru plata acestor drepturi restante se poate concepe procedură de eșalonare în considerarea efectelor plății sumelor acumulate în timp asupra bugetului de stat nimic nu îndreptățește Guvernul să acumuleze noi restanțe prin amânarea plății drepturilor curente. OUG nr. 71/2009 nu conține nicio prevedere cu privire la modul de efectuare a plăților curente ci doar cu privire la datoriile restante.

În ceea ce privește paguba iminentă, se constată că actul atacat are consecințe patrimoniale negative asupra reclamanților producându-se lună de lună diminuare a drepturilor salariale.

Având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care va admite cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanții, OG, prin mandatar, cu domiciliul ales la Judecătoria Sinaia, cu sediul în S,-, județul P, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5.

Suspendă executarea actului nr. 76.602/03.07.2009, emis de pârât.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 06.10.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

Președinte:Radu Ionel
Judecători:Radu Ionel

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 3066/2009. Curtea de Apel Bucuresti