Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 323/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.323
Ședința publică din data de 25 februarie 2009
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI P, cu sediul în P,--4, județ P, cod poștal -, împotriva sentinței nr. 3 din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în Scăieni,-,.81,.2,.8, județ P, cod poștal -.
Cererea de recurs fiind timbrată cu 5,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr. -/24.02.2009, timbru judiciar de 0,15 lei, ce au fost atașate și anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât Primarul Municipiului P prin consilier jurdic, intimatul reclamant G reprezentat de avocat din Baroul Prahova potrivit împuternicirii avocațiale nr. 24/2009, aflată la fila 11 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că prin Serviciul Registratură s-a depus la dosar de intimatul reclamant Goî ntâmpinare.
S-a înmânat copie de pe întâmpinarea formulată de intimatul reclamant G recurentului pârât Primarul Mun. P prin consilier juridic.
Consilier juridic pentru recurentul pârât depune la dosar chitanța nr. - din 24.02.2009 în cuantum de 5,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar de 0,15 lei,ce au fost atașate și anulate la dosar.
Totodată având cuvântul învederează instanței faptul că nu înțelege să solicite termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării formulată de intimatul reclamant G, ce i-a fost înmânată la acest termen de judecată, precizând că alte cereri nu mai are de formulat.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul reclamant G, declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile părților, cnstată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părâilor ăn dezbaterea recursului.
Consilier juridic, având cuvântul în susținerea recursului formulat de Primarul Municipiului P, dezvoltă oral motivele aflate în scris la dosar, susținând că instanța de fond în mod greșit a admis cererea formulată de reclamant, dispunând suspendarea executării deciziei de imputare nr. 20581/12.12.2008, având în vedere că în speță nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv existanța unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube prin executarea actului administrativ, în privința căruia s-a cerut anularea.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței nr. 3/12.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în sensul respngerii cererii de suspendare a executării deciziei de imputare nr. 20581/12.12.2008 emisă de Primarul Municipiului
Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul reclamant G, solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de instanța de fond, criticile formulate sunt nefondate, dispozițiile art. 164 alin. 2 din Codul Muncii nu vin în contradicție cu dispozițiile art. 85 din Legea nr. 188/1999 cum greșit se susține, ci le completează, așa cum prevede art. 117 din Legea nr. 188/1999.
Mai susține că prima instanță în mod corect, legal și temeinic a înlăturat susținerile recurentului pârât referitoare la faptul că Legea nr. 188/1999 constituie o lege specială în raport cu Codul Muncii care ar fi o lege generală, astfel că în speță nu ar mai fi incidnte dispozițiile art. 164 alin. 2 Codul Muncii.
Cu privire la iminenta producerii pagubei, arată că în speță nu există pronunțată o hotărâre vizând creanța certă, lichidă și exigibilă.
Solicită a se înlătura susținerea recurentei în sensul că nu există paguba, deoarece cuantumul de 30% din veniturile salariale ale intimatului reclamant deoarece iminenta producerii unei pagube în patrimoniul său nu este condiționată de cuantumul acesteia.
Dispozițiile art. 273 alin. 2 din Codul Muncii, este permisiv, recurentul fixându-i intimatului reclamant ca cuantumul maxim posibil,permis de lege, urmând să fie privat de o treime din veniturile rezultate din muncă, pe baza unui simplu act arbitrar.
In consecință, menționează că intimatul reclamant a făcut dovada condițiilor procedurale prevăzute de lege, respectiv a procedurii prealabile cât și a condițiilor de fond cerute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, existența cazului bine justificat și iminenta producerii unei pagube iminente.
Consideră că instanța de fond în mod corect a admis cererea reclamantului, motiv pentru care solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței nr. 3/2009 a Tribunalului Prahova.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr. 3 din 12.01.2009 Tribunalul Prahova a admis cererea petiționarului G formulată în contradictoriu cu Primarul Mun. P, prin care s-a solicitat suspendarea actului administrativ reprezentat de decizia de imputare nr. 20581/12.12.2008, emisă de pârât, până la pronunțarea instanței de fond, conform art. 14 din Legea Contenciosului Administrativ nr. 554/2004.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin Dispoziția a cărei suspendare se solicită i-a fost imputată reclamantului G - director executiv în cadrul Direcției Evidență și Valorificare a, care funcționează în cadrul aparatului propriu al primarului, suma de 13.174,45 lei, reclamantul formulând plângere prealabilă împotriva acestei dispoziții, considerată nelegală.
Tribunalul Prahovaa apreciat că există un caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente, în sensul art. 2 al. 1 lit. j din Legea 554/2004, iar îndeplinirea acestor condiții justifică admiterea solicitării reclamantului, în temeiul art. 14 din legea contenciosului administrativ.
Impotriva acestei sentințe, a declarat recurs, Primarul Municipiului P, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că actele administrative se bucură de prezumția de legalitate, fiind emise în baza și pentru executarea în concret a legii, suspendarea executării lor, fiind o măsură de excepție, care nu se poate dispune decât în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, potrivit art. 14 din Legea 554/2004, considerând că în speță aceste condiții nu erau îndeplinite.
S-a învederat că erau aplicabile prevederile art. 85 al. 1 din Legea 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, lege specială, care se completează cu dispozițiile legislației muncii, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice, conform art. 117 din Legea 188/1999.
Recurentul a arătat că dispoziția de imputare a fost emisă în sarcina intimatului reclamant în baza art. 185 al. 1 și 2 din Legea 188/1999, care stabilesc expres modalitatea reparării pagubelor, aduse autorității sau instituției publice de către funcționarii publici, prin emiterea unei decizii de imputare, fără existența unei hotărârii judecătorești care să constate datoria salariatului, așa cum este reglementată această cerință de prevederile art. 164 al. 2 din Codul Muncii, text care nu are incidență în cauză, concluzionându-se că nu exista "un caz bine justificat" în sensul art. 14 din Legea 554/2004, pentru suspendarea executării actului administrativ.
S-a susținut că prin art. 273 Codul Munciis -a reglementat o modalitate echitabilă de reparare a pagubei produse de angajat, constând în reținerea unor rate lunare din drepturile salariale cuvenite angajatului, cuantumul ratelor neputând depăși 1/3 din salariul lunar net, pentru a nu fi împovărat angajatul, așa încât nu s-a dovedit "iminența producerii unei pagube" conform aceluiași text de lege menționat anterior - art. 14 din Legea 554/2004.
Intimatul reclamant, prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pag. 12-15.
Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată cărecursul este nefondat, din următoarele considerente:
In cadrul cererii de suspendare a executării unui act administrativ, instanța investită conform art. 14 din Legea 554/2004 nu se poate pronunța asupra fondului litigiului, însă este datoare să verifice susținerile părților, pentru a putea aprecia dacă sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de textul menționat anterior pentru admiterea cererii și anume " cazul bine justificat" și " iminența producerii unei pagube".
Prin urmare, nici Tribunalul Prahova și nici Curtea de APEL PLOIEȘTI, în prezenta cauză nu pot statua asupra aplicabilității prevederilor art. 164 alin. 2 din Codul Muncii, coroborat cu art. 85 din Legea 188/1999, acest aspect formând obiectul procedurii prealabile inițiate de intimatul reclamant, în temeiul art. 7 din Legea 554/2004, cu adresa 26010/24.12.2008 - fila 9 dosar fond.
Se observă însă, că susținerile reclamantului, privind imposibilitatea punerii în executare a dispoziției de imputare nr. 20581/12.12.2008, emisa în sarcina sa de către recurent, ca urmare a inexistenței unei hotărâri judecătorești care să justifice legalitatea măsurii recuperării acestei sume din drepturile sale salariale, mai ales pentru faptul că nu mai are calitatea de funcționar public, din data de 30.03.2009, susțineri dovedite cu înscrisurile depuse la dosar, privind inițierea recursului grațios împotriva măsurii pretins nelegal dispuse, sunt de natură să creeze o îndoială rezonabilă asupra legalității și temeiniciei acesteia, astfel încât în mod corect prima instanță a apreciat că există în speță "un caz bine justificat", care putea conduce la admiterea cererii de suspendare.
In mod judicios a apreciat că imineța producerii unei pagube este dovedită de punerea în executare a deciziei de imputare atacată, asupra veniturilor obținute de către intimatul reclamant, astfel încât sentința atacată nefiind afectată de nici unul din motivele de casare sau modificare, prev. de art. 304 civ. în baza disp. art. 312 al. 1 civ. Curtea va respinge recursul pârâtului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI P, cu sediul în P,--4, județ P, cod poștal -, împotriva sentinței nr. 3 din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția comercială și de Contencios Administrativ II, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în Scăieni,-,.81,.2,.8, județ P, cod poștal -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. /DD
2 ex/3.03.3009
f- Tribunalul Prahova
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
