Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 323/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 323
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 20.01.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, având ca obiect " suspendare executare act".
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la termenul din 13.01.2010, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 20.01.2010 și a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând în condițiile art.260 pr.civ, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.07.2009 reclamanta în contradcitoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice-Agenția Națională de Administrare Fiscală-Administrația Finanțelor Publice sector 1 B, a solicitat pe cale de ordonanță președințială suspendarea actelor de executare dispuse prin Somația nr.-/3373 și Titlul executoriu nr.228/15.06.2009 emise de pârât, până la soluționarea pe fond a acțiunii în anulare.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, că a contestat sumele menționate în actele de executare prin contestația nr.-/09.03.2009 și prin adresa nr.-/22.06.2009, iar contestația sa nu a fost soluționată până la data introducerii acțiunii, astfel că în temeiul art.14 din Lg.554/2004, coroborat cu art.215(2) din pr.fiscală solicită suspendarea actelor de executare întrucât prin executare s-ar produce societății prejudicii grave și ar avea ca efect perturbarea gravă a operațiunilor financiare prin indisponibilizarea unor sume importante, cu consecința imposibilității de plată a datoriilor către proprii creditori, inclusiv bugetul de stat.
În drept cererea a fost întemeiată pe prev.art.14 din Lg.554/2004.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice sector 1 Bad epus întâmpinare prin care a solicitat citarea în cauză a Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului B care se în drepturile și obligațiile sale procesuale întrucât prin nr.2401/29.07.2009 și nr.1074/2006, societatea reclamantă a trecut în administrarea fiscală a Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului
La termenul de judecată din 14.10.2009, reclamanta a precizat cererea de chemare în judecată (41) în sensul că solicită suspendarea executării actelor administrativ fiscale nr.37/09.02.2009 și Decizia de calcul accesorii nr.-/22.04.2009 emise de pârâta sector 1 B, în temeiul art.14 din Lg.554/2004, coroborat cu art.215(2) pr.fiscală.
La termenul de judecată din 13.01.2010, Curtea a pus în vedere reclamantei să depună la dosar dovada consemnării cauțiunii, în cuantum de 1% din valoarea actelor a căror suspendare solicită, sub sancțiunea respingerii acțiunii ca inadmisibilă, conf.art.215 al.2 pr.fiscală.
Analizând actele și lucrările din dosar în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin decizia de impunere nr.37/6.02.2009 au fost stabilite în sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare reprezentând impozit pe profit (392.746 lei) și majorări de întârziere(301.773 lei), taxa pe valoare adăugată și accesorii aferente (339.687 lei +348.108 lei), iar prin decizia nr.- din 22.04.2009 pârâta sect. 1 stabilit obligații de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale în sumă de 1.024.509 lei.
Cu privire la cererea pârâtei sect. 1 B de încuviințare a rii în drepturile și obligațiile sale procesuale a pârâtei se constată că atât sect. 1 cât și au calitate procesuală în cauză.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice sector 1 emis actele a căror suspendare se solicită, iar este autoritatea care are în prezent în administrare pe contribuabilul - C și care va executa silit titlurile executorii emise de prima pârâtă.
Pe fondul cererii de suspendare se reține că este neîntemeiată, în cauză nefiind îndeplinite cumulativ cele două condiții prev.de art.14 din Lg.554/2004, cu referire la existența cazului bine justificat și a iminenței producerii unei pagube în patrimoniul reclamantei.
Cazul bine justificat se referă la existența unei puternice îndoieli asupra legalității actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată, având în vedere prezumția de legalitate și veridicitate de care se bucură actul administrativ.
Din actele de la dosar nu se poate reține existența unei asemenea îndoieli în condițiile în care, prin decizia nr.373/12.10.2009 a respins contestația reclamantei împotriva deciziei nr.37/2009 pentru suma de 1.328.752 lei, cu motivarea că societatea nu a justificat cu documente legale diferența în sumă de 515.482 USD și nu a înregistrat în contul 121 "profit și pierdere" această sumă, iar sumele de 144.276 lei și 173.790 lei (pentru lunile noiembrie-decembrie 2001) nu au fost refacturate de beneficiarul - CO către antreprenorul -.
Fără a prejudeca fondul acțiunii în anularea actelor a căror suspendare se solicită, Curtea constată că nu se poate constata o îndoială nici cu privire la argumentul prescripției dreptului organului de inspecție fiscală de a stabili obligații fiscale.
Art.92 din pr.fiscală prevede că termenul de prescripție a dreptului de stabilire a obligației fiscale se suspendă pe perioada cuprinsă între momentul începerii inspecției fiscale și momentul emiterii deciziei de impunere ca urmare efectuării inspecției fiscale, iar în speță primul raport de inspecție fiscală nr. a fost încheiat la data de 15.04.2005, iar raportul de inspecție fiscală nr.-/6.02.2009 ce a stat la baza actului a cărui suspendare se solicită s-a încheiat în scopul reverificării societății după desființarea deciziei de impunere nr./15.04. pentru aceleași impozite și taxe și pentru aceeași perioadă. este incident art.92 din pr.fiscală.
Întrucât în cauză nu se poate constata o aparență de nelegalitatea cu privire la actul de impunere 37/2009 și pe cale de consecință și cu privire la actul subsecvent, decizia nr. -/22.04.2009 cu obligații accesorii, cea de a doua condiție prev.de art.14 din Lg.554/2004 în sensul producerii unui prejudiciu iminent în patrimoniul reclamantei prin executarea actelor, nu poate conduce, chiar dacă ar fi îndeplinită, la măsura suspendării actelor.
Doar un act aparent nelegal poate fi suspendat dacă produce și o pagubă iminentă, nu și un act aparent legal, întrucât în această ultimă ipoteză, reclamantul nu poate invoca propria culpă pentru nerespectarea legii.
Pentru aceste considerente Curtea va respinge în temeiul art.14 din Lg.554/2004 cererea de suspendare, astfel cum a fost precizată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de suspendare astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta - cu sediul în B,-, Internațional,.7, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice-Agenția Națională de Administrare Fiscală-Administrația Finanțelor Publice sector 1, cu sediul în-, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 20.01.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
EF/4ex./18.02.2010
Președinte:Cosma Carmen ValeriaJudecători:Cosma Carmen Valeria
