Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 3287/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.3287
Ședința publică de la 14.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
GREFIER - - -
...
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții, -, (), - A, și pe pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns reclamanții, -, (), - A, și pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pârâtul a depus la dosar în data de 12.10.2009 întâmpinare, în 4 exemplare, prin serviciul registratură.
Curtea constată cauza în stare de judecată, invocă din oficiu excepția necompetenței materiale și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Asupra cauzei de contencios administrativ prezente:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr. menționat, reclamanții, -, (), - A, solicită în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, prin Procurorul General, suspendarea actului administrativ unilateral cu nr.23, emis de pârâtă la data de 02.07.2009, în baza adresei nr.1328/C/8722/2009 a Cabinetului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivare, au arătat că, la data de 10.07.2009, au sesizat Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, în condițiile art.7 din Legea nr.554/2004, privind revocarea actului administrativ, unilateral, de dispoziție cu nr.23 emis de pârât la data de 02.07.2009.
Așadar, fiind îndeplinită condiția prealabilă a sesizării autorității publice emitente a actului administrativ a cărui suspendare o solicită, consideră că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de alineatul 1 al art.14 din Legea nr.544/2004 și anume a cazului bine justificat și ce a pagubei iminente.
În ceea ce privește prima condiție a "cazurilor bine justificate, art.2 al.1 lit."f" prevede, textual, că pot fi considerate astfel de cazuri acele"împrejurări legate de starea de faptșide drept, care sunt de natură să creezeoîndoială serioasă în privința legalității actului administrativ".
În cererea de revocare au arătat motivele care fac ca actul administrativ în cauză să fie ilegal.
Aparența de ilegalitate a actului administrativ transpare cu claritate din faptul că retroactivează, în sensul în care deși este emis la data de 02.07.2009, el are incidență și pentru drepturi anterioare, respectiv pentru luna iunie 2009, aspect care înfrânge principiul general și esențial de drept conform căruia actul juridic nu retroactivează (cu excepția normei penale și contravenționale potrivit art.15 din Constituție, ceea ce nu poate constitui cazul de față).
Atât ordinul cât și decizia criticată, dar și actul normativ pe care se fundamentează (prin termenul scurt de aplicare) sunt deficitare din perspectiva cerințelor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe care trebuie să le îndeplinească o normă juridică, respectiv cele referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea normei juridice.
Astfel, CEDO a statuat că "cetățeanul trebuie să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dar și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, "legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă" și "să permită oricărui cetățean să-și corecteze conduita".
(Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1979 și Cauza Rotaru împotriva României, 2000).
În aceste condiții, decizia procurorului general emisă în baza adresei nr.1328/C/8722/2009 este nelegală, iar personalului auxiliar de specialitate și personalului conex nu putea prevedea diminuarea semnificativă a drepturilor salariale, asumându-și obligații bănești importante care nu mai pot fi onorate.
Consideră că este îndeplinită și cea de-a doua condiție, respectiv a pagubei iminente astfel cum este ea definită de art.2lit."s" și anume "prejudiciul material viitor și previzibil".
Este evident faptul că prin neacordarea dreptului salarial, prejudiciul este unul material și viitor, fiind previzibil în sensul în care pe viitor se diminuează salariul lunar cu suma reprezentând cuantumul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută lunară.
Pentru aceste motive, solicită suspendarea actului administrativ nr.23 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov la data de 02.07.2009, în baza adresei nr.1328/C/8722/2009 a Cabinetului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la pronunțarea instanței de fond.
În baza art.242 pct.2 Cod procedură civilă, solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Au anexat următoarele înscrisuri în copie:
- Decizia nr.23/02.07.2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov;
- cererea de revocare formulată de reclamanți conform art.7 din Legea nr.544/2004;
- adresa nr.1328/C/8722/2009 a Cabinetului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe Lângă Curtea de Apel Brașov, a depus întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ ca netemeinic și nelegal.
Curtea de Apel București a invocat din oficiu, la data de 14.10.2009, excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, excepție de procedură, absolută și dilatorie, pe care o va admite, având în vedere faptul că potrivit art. 10 al. 1 din Legea 554/2004, "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
Având în vedere faptul că reclamanții contestă un act administrativ emis de către Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, instituție care nu este una centrală și care își are sediul în B și cum și reclamanții și-au indicat domiciliul ales de asemenea, tot în B, Curtea costată că potrivit prevederilor legale evocate, competența materială de soluționare a cauzei revine Tribunalului Brașov - Secția de Contencios Administrativ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 158 Cod Procedură Civilă, se va declina competența în favoarea acestei instanțe menționate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind suspendarea actului administrativ unilateral cu nr.23 din 02.07.2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, formulată de reclamanții, -, (), - A, cu domiciliul ales în B,-, jud. B, în contradictoriu cu pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, jud. B, în favoarea Tribunalului Brașov - Secția de Contencios Administrativ.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.10.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnodact.
2 ex./15.03.2010
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor
