Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 3598/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.3598
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30 10 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Radu Constantin Daniel
GREFIER: - -
Pe rol se află acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL UNIUNII NAȚIONALE A BAROURILOR DIN ROMÂNIA și BAROUL TELEORMAN, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul personal, lipsă fiind pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și pârâtul BAROUL TELEORMAN.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că la data de 29 10 2009 s-a depus prin serviciul registratură din partea pârâtului concluzii scrise și chitanță onorariu avocat în cuantum de 8oo lei iar din partea reclamantului cerere de amânare a judecării cauzei pentru a-și angaja apărător.
Reclamantul solicită amânarea cauzei pentru a-și angaja apărător. Totodată, solicită ca toate actele de procedură să-I fie communicate în comuna, județ
Curtea, față de cererea de amânare a cauzei în temeiul art.156 pr.civ. formulată de reclamant, o respinge ca nefiind întemeiată, având în vederecă reclamantul a mai formulat o cerere identică la termenul din data de 4 09 2009, și chiar dacă nu a fost discutată, a existat între timp și termenul din data de 2 10 2009, timp de o lună și J, când reclamantul avea timp suficient să-și angajeze apărător. De asemenea, reclamantul este de profesie avocat și putea să-și facă apărările în propriul dosar, având în vedere și natura cauzei, respinge cererea de amânare.
Reclamantul învederează instanței că fondul litigiului nu a fost soluționat irevocabil, dosarul nr- aflându-se în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu termen la 26 11 2009, conform citației pe care o prezintă instanței. Nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de suspendare a deciziei nr.315/8 03 2008.
Reclamantul, precizează că temeiul juridic al cererii este art.15 din Legea nr.554/2004. Solicită admiterea cererii de suspendare a deciziei nr.315/08 03 2008, astfel cum a fost formulată, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr-, pentru a-și exercita profesia de avocat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare pe cererea de suspendare.
CURTEA
Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel B- Sectia a-VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal sub nr- la data de 27.05.2008 reclamantul a chemat in judecata paratul CONSILIUL UNIUNII NATIONALE A BAROURILOR DIN ROMANIA, solicitand instantei de contencios administrativ ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna suspendarea executarii deciziei emise de parat sub nr.286/03.12.2007 pana la solutionarea irevocabila a cauzei nr- aflata pe rolul aceleiasi Curtii de Apel B- Sectia a-VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal.
În motivarea cererii reclamantul arată că prin decizia a carei suspendare o solicita s-a luat masura suspendarii exercitarii de catre reclamant a profesiei de avocat, pe care o detine in cadrul Baroului de Avocati
Reclamantul a sustinut ca fiind întrunite în cauză cerințele art.15 rap. La art. 14 din Legea nr.554/2004, sustinand ca deciia este nelegala si executarea acesteia ar aduce o paguba iminenta partii, tinand seama de situatia sa materiala.
Astfel reclamantul arată că a formulat plângere prealabilă împotriva actului administrativ în condițiile art.7 din Legea nr.554/2004. Reclamantul arată totodată că subzistă "un caz bine justificat" ce derivă din nelegalitatea evidenta a actului, prin aceea ca deciziile emise de Consiliul Baroului si cel al UNBR, respectiv decizia nr.286/2007 si nr.315/08.03.2008, au fost emise cu incalcarea prevederilor legale, cat timp decizia emisa de BAROUL TELEORMANs -a luat fara incunostiintarea reclamantului, iar in privinta deciiei Colegiului UNBR nu se mentioneaa in cuprinsul acesteia solutia data cu privire la cererea reclamantului privind suspendarea executarii deciiei emise de BAROUL TELEORMAN. Considera ca motivele care au condus la decizia de suspendare a dreptului de exerccitare a profesiei de avocat, anume neachitarea taxelor catre barou si catre Casa de Asigurari a Avocatilor nu justifica solutia de a nu suspenda efectelor deciziilor, mai ales ca exista deja un litigiu intre parti avand ca obiect pretentii constand tocmai in aceste sume datorate de reclamant. In privinta pagubei iminente, reclamantul a sustinut ca executarea deciziilor ar produce consecinte grave asupra patrimoniului reclamantului, o incetare a activitatii de avocat ducand la imposibilitatea onorarii unor contracte de asistenta juridica si drept consecinta la imposibilitatea asigurarii unor venituri minime pentru traiul zilnic al sau si al familiei sale.
In drept, cererea a fost intemeiata pe disp. art. 15 din Legea nr.554/2004.
In dovedire, reclamantul a depus la dosar o serie de inscrisuri in copie.
Prin sentinta civila nr.1887/18.06.2008 Curtea de Apel B- Sectia a-VIII-a a admis cererea si a dispus executarii celor doua decizii.
Ca urmare a exercitarii recursului de catre UNBR prin decizia nr.1632/24.03.2009 pronuntata de ICCJ- Sectia CAF a fost admis recursul si casata sentinta recurata si trimisa cauza spre rejudecare a cauzei aceleiasi instante in considerarea faptului ca cererea a fost solutionata fara citarea emitentului deciiei nr.286/2007, anume Baroul, ce are legitimare procesuala pasiva iar hotararea trebuind a-i fi opozabila.
In rejudecare cauza a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel B- Sectia a-VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal sub nr-.
In cauza a fost citat in calitate de parat si BAROUL TELEORMAN.
In cauza, reclamantul a depus sentinta civila nr.1932.07.05.2009 pronuntata de Curtea de Apel B- Sectia a-VIII-a CAF pe fondul litigiului ( dosar nr- ) prin care actiunea in fond a fost respinsa ca neintemeiata, totodata dovedindu-se ca aceasta caua se afla in recurs, cu termen de judecata la ICCJ- Sectia CAF in 26.1.2009.
In caua a fost administrata proba cu inscrisurile aflate la dosar.
Examinand sustinerile si inscrisurile depuse la dosar de catre parti, instanta constata ca cererea este nefondata.
Astfel, potrivit art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 ( aplicabil si in cazul situatiei prev. de art. 15 din lege, ce face trimitere la acest text de lege ): "In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile art.7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond."
In acest sens sunt și prevederile nr. R(89)8 din 13 septembrie 1989 Consiliului de Miniștri ai Consiliului Europei cu privire la protecția juridica provizorie in materie administrativa, prin care se solicita autoritații jurisdicționale competente ca - atunci cand executarea unei decizii administrative este de natura sa provoace daune grave, dificil de reparat, persoanele particulare cointeresate in aceasta decizie - sa ia masuri de protecție provizorii corespunzatoare, in limitele competenței sale și fara ca, astfel, sa influențeze in vreun fel soluția asupra fondului, cu atat mai mult atunci cand exista un argument juridic aparent valabil in raport cu elementele de legalitate ale actului administrativ contestat.
In aceste condiții, Curtea constata ca, atat din recomandarea nr. R(89)8 din 13,09,1989, evocata, cat și din cuprinsul art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, rezulta fara echivoc ca exercițiul dreptului unei persoane, fizice sau juridice, de a obține suspendarea provizorie a executarii unui act administrativ, este condiționat de indeplinirea de catre aceasta a doua condiții cumulative, respectiv condiția existenței unui caz bine justificat și condiția nevoii de a se preveni producerea unei pagube iminente, dificil sau imposibil de a mai fi reparata in viitor.
De asemenea, art.2 alin.1 lit. s ) si t ) din acelasi act normativ defineste paguba iminenta ca fiind "prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public", precum si cazurile bine justificate care constau in "imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ." Astfel, existenta unui caz bine justificat poate fi retinuta daca din imprejurarile cauzei ar rezulta o indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
Practic, bucurandu-se de prezumția de legalitate, bazata, la randul sau, pe prezumțiile de autenticitate și veridicitate, actul administrativ este executoriu din oficiu, fiind el insuși titlu executoriu. Datorita acestui specific, devine necesara suspendarea executarii lui atunci cand este contestat din punct de vedere al legalitații, iar prin executare s-ar provoca o paguba persoanelor protejate prin instituția contenciosului administrativ.
Suspendarea executarii actelor administrative constituie, așadar, o situație de excepție, in cadrul careia instanta are numai posibilitatea sa efectueze o cercetare sumara a aparentei dreptului, intrucat in cadrul procedurii prevazute de lege pentru suspendarea executarii actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
Cele doua condiții legale ( cazul bine justificat si paguba iminenta ) nu pot fi analizate decat impreuna, deoarece nu se poate vorbi despre un caz bine justificat daca nu se invedereaza, in același timp, iminența producerii unei pagube semnificative și reciproc, prefigurarea unei pagube iminente reprezinta un element esențial pentru a motiva existența cazului justificat, de admitere a suspendarii provizorii.
Pe langa aceste doua condiții, motivele suspendarii trebuie sa apara de la prima vedere ca fiind temeinice, astfel spus trebuie sa creeze de la inceput o indoiala puternica asupra legalitații actului contestat.
In speța, Curtea constata ca reclamantul nu a furnizat in concret suficiente elemente care, lao prima analiza sumara, specifica unui astfel de litigiu, sa conduca la reținerea ca in cauza ar exista un caz bine justificat, continuat de prefigurarea unei pagube iminente.
In primul rand, Curtea apreciaza ca motivele de nelegalitate ale celor doua deciii, sustinut de reclamant in probarea cazului bine justificat, nu sunt apte a conduce la concluzia ca nelegalitatea ar apare cu evidenta pentru a atrage intrunirea cerintei cazului justificat, neputandu-se stabili ca ar exista o indoiala puternica privind aparența de nelegalitate a actului contestat. De altfel, Curtea are in vedere ca instanta s-a pronuntat deja, in mod nedefinitiv, cu privire la nelegalitatea deciziilor ajungand la concluzia ca reclamantul nu a probat o atare situatie, prezumtia de legalitate nefiind rasturnata. Ori, legalitatea actelor administrative a fost examinata de catre instanta de fond in baza plenitudinii de jurisdictie, ci nu atat in mod sumar, astfel incat Curtea apreciaza in egala masura ca motivele prezentate de reclamant ( decizia emisa de BAROUL TELEORMANs -a luat fara incunostiintarea reclamantului, iar in privinta deciiei Colegiului UNBR nu se mentioneaa in cuprinsul acesteia solutia data cu privire la cererea reclamantului privind suspendarea executarii deciiei emise de BAROUL TELEORMAN ) nu creeaza o aparenta de nelegalitate adeciziilor.
In conditiile in care pentru suspendarea executarii in conf. cu art. 15 rap. La art. 14 din Legea nr.554/2004 este necesara intrunirea cumulativa a cerintei cazului justidficat si a pagubei iminente, Curtea constata ca nu mai este necesar sa examineze intrunirea acestei a doua cerinte
Fața de considerentele expuse, curtea constata ca reclamantul nu și-a dovedit cererea de suspendare din perspectiva reglementarii date de art.14 din Legea 554/2004, astfel ca cererea urmeaza a fi respinsa ca nefondata.
Vazand si disp. art. 274.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondata cererea de suspendare formulata de reclamantul; cu domiciliul in comuna, jud., in contradictoriu cu paratii UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DI ROMANIA, cu sediul in B, nr. 5, sector 4 si BAROUL TELEORMAN, cu sediul in A,-, -atria,. B, judetul
Obliga reclamantul la plata catre parata UNBR a sumei de 800 RON cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.10.2009.
PRESEDINTE
- - -
GREFIER
- -
RED./DACT ( 5 EX)
Președinte:Radu Constantin DanielJudecători:Radu Constantin Daniel
