Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 369/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 369/2009
Ședința publică de la 14 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucia Brehar
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 257/24.04.2009 a Directorului General al Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, formulată de petenta, în contradictoriu cu pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prin încheiere de ședință din data de 02.07.2009 s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la 29 mai 2009 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA suspendarea executării deciziei nr. 257/ 24 aprilie 2009, până la pronunțarea instanței de fond asupra legalității și temeiniciei actului administrativ unilateral atacat.
În motivarea cererii, petenta arată că sunt întrunite condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, deoarece prin decizia atacată a fost desființată în mod abuziv funcția de conducere pe care o ocupa, iar acest lucru îi aduce serioase prejudicii.
Astfel se arată că, formal se impunea ca decizia de concediere să cuprindă motivele acestei măsuri, termenul în care poate fi contestată și instanța competentă, altfel neputându-se exercita asupra actului administrativ controlul de legalitate.
Pe fond actul administrativ este criticat, menționându-se că desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă ori în speță postul nu a fost desființat efectiv în sensul eliminării acestuia din organigramă, precum și din statul de funcții al unității. Ocuparea postului de către o altă persoană sub o altă titulatură, dar cu păstrarea atribuțiilor reprezintă o încălcare a contractului individual de muncă, precum și a dispozițiilor legale care conferă protecție angajatului împotriva atitudinii discreționare abuzive a angajatorului.
Un alt aspect relevat de reclamantă se referă la faptul că la data emiterii actului aceasta se afla în concediu medical, conform certificatului medical anexat, invocându-se prevederile art. 60 alin (1) lit a din Codul muncii conform căruia concedierea nu poate fi dispusă pe durata incapacității temporare de muncă stabilită prin certificat medical conform legii, o astfel decizie fiind nulă absolut.
Se învederează totodată că prevederile OUG nr. 37/2009 avute în vedere la emiterea deciziei atacate, nu se aplică în speță, deoarece direcțiile silvice nu se încadrează în categoria de servicii publice deconcentrate, organizarea și funcționarea acestora fiind reglementată prin alte acte normative care sunt încălcate, respectiv Legea nr. 46/2008 (Codul silvic), HG nr. 229/2009 privind regulamentul de organizare și funcționare al ROMSILVA, HG nr. 8/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
Ultima critică reclamanta o aduce actului atacat sub aspectul aplicării dispozițiilor art 68 din Codul muncii cu privire la concedierile colective, arătând că au fost disponibilizate mai mult de 30 de persoane din cadrul instituțiilor publice deconcentrate ale Ministerului.
Prin întâmpinarea înregistrată la 29 iunie 2009 (30-32) pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR- ROMSILVA SA a solicitat respingerea acțiunii și a cererilor incidente, cu cheltuieli de judecată.
În privința cererii de suspendare a efectelor deciziei nr. 257/24 aprilie 2009 pârâta a solicitat respingerea cererii pe considerentul că motivele invocate nu sunt temeinice, întrucât reclamanta este în continuare angajata pârâtei ocupând postul de contabil șef la Ocolul Silvic, deci nu i-a încetat contractul individual de muncă, primește salariu astfel că nu poate fi vorba despre o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara.
Celelalte apărări din întâmpinare vizează fondul litigiului.
Analizând cererea de suspendare prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a textelor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 257/24 aprilie 2009 emisă de pârâtă s-a decis ca începând cu data de 25 mai 2009 să se desființeze posturile de director, director tehnic și director economic de la 41 de direcții silvice (5).
În anexa care face parte integrantă din decizie la pct 5 figurează și reclamanta care a ocupat funcția de director economic la Direcția Silvică B-M (6).
Reclamanta a formulat plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea deciziei respective (17-18) și, în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ a solicitat suspendarea acestei decizii până la pronunțarea instanței de fond.
Potrivit art. 14 alin (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".
Așadar textul de lege prevede posibilitatea suspendării executării unui act administrativ împotriva căruia s-a formulat plângere prealabilă cu condiția împlinirii cumulative a mai multor condiții, care rezultă din folosirea de către legiuitor a sintagmei "și". Lipsa uneia dintre condiții face inaplicabil textul de lege care permite suspendarea efectelor unui act administrativ.
Astfel, este necesar ca împotriva actului administrativ să se fi declanșat recursul grațios, să existe un caz bine justificat, iar măsura să se dispună în scopul prevenirii unei pagube care trebuie să fie însă iminentă.
Art. 2 lit t din Legea contenciosului administrativ definește cazurile bine justificate ca fiind împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
De asemenea, la lit ș este definită paguba iminentă ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
În speță, după cum rezultă din actele dosarului reclamanta este în continuare angajata pârâtei, pe o altă funcție, la cererea sa, astfel că în patrimoniul său nu se produce un prejudiciu material de natura celui prevăzut la art. 14 din Legea nr. 554/2004, considerente pentru care, nefiind fondată cererea reclamantei urmează să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 257/24.04.2009, formulată de petenta domiciliată în B-M str. - nr. 8. județul M, în contradictoriu cu pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA cu sediul în B sector 1-.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Președinte:Lucia BreharJudecători:Lucia Brehar
