Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 3845/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3845
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.11.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUI ROMÂNIEI și SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, având ca obiect "suspendare act administrativ".
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul personal și asistat de avocat cu delegație la dosar, pârâții reprezentați de consilier juridic cu delegație la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, consilierul juridic al pârâților depune la dosar delegație de reprezentare, întâmpinare și înscrisurile care au stat la baza emiterii deciziilor contestate; comunică câte un exemplar și apărătoarei reclamantului.
Se depune cerere de intervenție în interesul pârâtului de către INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCȚII fiind reprezentat în instanță de către consilierii juridici și G cu delegații la dosar; comunică și părților câte un exemplar.
Curtea acordă cuvântul pe admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție formulată de.
Consilierul juridic al intervenientului solicită în temeiul art. 49 și următoarele Cpc admiterea în principiu a cererii de intervenție întrucât interesul de a interveni este reprezentat de faptul că actele administrative a căror ececutare se solicită a fi suspendată sunt emise în considerarea structurii organizatorice și funcționale.
Apărătoarea reclamantului și consilierul juridic al pârâților pune concluzii de admitere în principiu a cererii de intervenție formulată.
În temeiul art. 49 și următoarele Cpc, Curtea încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de.
Consilierul juridic al pârâtului invocă excepția prematurității formulării cererii de chemare în judecată și a lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Curtea acordă cuvântul pe excepțiile prematurității formulării cererii de chemare în judecată și a lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Consilierul juridic al intervenientului solicită să se constate că reclamantul nu a făcut dovada inițierii unei alte acțiuni de fond așa încât prezenta cerere este prematur introdusă. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului solicită să se constate că actele a căror suspendare se solicită vizează alte persoane iar practica ICCJ reține că, o terță persoană are calitate procesuală activă numai în măsura în care justifică vătămarea unui drept al său prevăzut de Constituție sau lege, sau vătămarea unui interes privat.
Consilierul juridic al pârâților cu privire la cele două excepții, lasă la aprecierea instanței.
Apărătoarea reclamantului solicită respingerea excepțiilor ca neîntemeiate pentru următoarele considerente: cu privire la prima excepția, respectiv a prematurității introducerii acțiunii, solicită să se constate că reclamantul se află în interiorul celor 60 de zile de la data emiterii actelor conform Legii 554/2004. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active solicită respingerea acestei excepții, raportul dedus judecății este dat de Decizia nr. 685/1.10.2009, iar celelalte acte sunt subsecvente primei decizii.
Curtea acordă cuvântul și pe fondul cauzei.
Apărătoarea reclamantului solicită admiterea acțiunii și în temeiul art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004 suspendarea Deciziilor nr. 685/1.10.2009, 700/6.10.2009 și 736/19.10.2009 pentru următoarele considerente: actele a căror suspendare o solicită sunt acte administrative unilaterale iar vremelnicia măsurii constă în aceea că suspendarea o solicită până la soluționarea definitivă a acțiunii în anularea deciziilor. Urgența este justificată prin faptul că la momentul intrării în vigoare a deciziilor a căror suspendare o solicită și până în acest moment nu are un Inspector General de Stat și nici un consiliu de Conducere legal numit, deoarece Inspectorul General de Stat are de demnitar, atribuțiile sale nu pot fi exercitate de către altă persoană, iar portivit art. 84 alin. 2 din Legea 161/2003 sunt expres prevăzute incompatibilitățile exercitării funcțiilor de demnitate publică; apreciază că deciziile atacate sunt nule. Depune note scrise.
Consilierul juridic al pârâților solicită respingerea cererii de suspendare pentru motivele detaliate pe larg în întâmpinare.
Consilierul juridic al intervenientului solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție și respingerea cererii de suspendare formulată de reclamant ca neîntemeiată și nefondată, pentru motivele detaliate pe larg în cererea de intervenție.
Curtea reține cauza pentru a se pronunța pe excepțiile lipsei de interes, a prematurității introducerii acțiunii și a lipsei calității procesuale active a reclamantului, pe cererea de intervenție și pe cererea de suspendare.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.10.2009 reclamantul în contradictoriu cu pârâții PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUI ROMÂNIEI și SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, a solicitat suspendarea executării deciziilor Primului Ministru nr.685/1.10.2009, nr.700/6.10.2009 și nr.736/19.10.2009 până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin decizia nr.685/1.10.2009 Primul Ministru a dispus eliberarea sa din funcția de inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții și de președinte al Consiliului de conducere al acestuia și solicită suspendarea executării acestui act pentru a reduce pagubele produse Inspectoratului de Stat în Construcții prin emiterea de către o persoană, care nu are competență legală, a unor acte administrative cu implicații materiale și patrimoniale însemnate.
Reclamantul a mai arătat că prin Decizia nr.700/6.10.2009. dl. a fost desemnat să exercite atribuțiile inspectorului general de stat al Inspectoratul de Stat în Construcții până la numirea inspectorului general de stat, conform legii și apreciază că această decizie încalcă art.5(2) din OG 63/2001 și art.10 al.2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspectoratul de Stat în Construcții aprobat prin Decizia Primului Ministru nr.164/2008. In sensul că, nu se poate asigura interimatul funcției fără a deține cumulativ și calitatea de președinte al Consiliului de conducere al Inspectoratul de Stat în Construcții.
Susține că, această nelegalitate nu a fost acoperită nici prin emiterea deciziei nr.736/2009 de desemnare a dl. titular al funcției de director general al Direcției Generale de Control Intern și înlocuitor al inspectorului general de stat - exercitând atribuțiile acestuia ca președinte al Consiliului de Conducere al SC.
de nelegalitate invocate de reclamant se referă și la împrejurarea că înlocuitorul inspectorului general de stat nu are competența legală să emită acte administrative cu implicații materiale și patrimoniale însemnate, aceste acte emise în numele inspectorului general de stat sunt din punct de vedere juridic inexistente și totuși au produs efecte juridice importante.
În drept cererea a fost întemeiată pe disp.art.14 din Lg.554/2004, OG 63/2001.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Secretariatul General al Guvernului a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală în cauză.
Pârâtul Primul Ministru al României a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare ca fiind lipsită de interes și în subsidiar ca neîntemeiată.
Inspectoratul de Stat în Construcții a formulat cerere de intervenție în interesul pârâților prin care a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active și a prematurității cererii, iar în subsidiar a solicitat respingerea cererii de suspendare.
Analizând actele și lucrările din dosar în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția prematurității cererii se constată că intervenientul a invocat această excepție în raport de împrejurarea că reclamantul nu a făcut dovada că există o acțiune în anularea actelor a căror suspendare solicită.
Excepția astfel invocată este neîntemeiată întrucât art.14 din Lg.554/2004 prevede expres ipoteza introducerii cererii de suspendare actului administrativ odată cu sesizarea în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul.
În speță, s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile, astfel că aspectul introducerii acțiunii în justiție pentru anularea actului ține de un moment ulterior soluționării prezentei acțiuni și ca atare nu are relevanță pentru cererea de suspendare dedusă judecății.
În privința excepției lipsei calității procesuale active, Curtea constată că este de asemenea neîntemeiată.
Prin decizia nr.685/2009 reclamantul a fost eliberat din funcția de inspector general de stat al C, iar deciziile nr.700/2009 și 736/2009 au fost emise ca efect al deciziei de eliberare din funcție, astfel că, în speță, reclamantul justifică interesul de a cere instanței suspendarea acestor acte.
Aspectul că interesul reclamantului poate fi unul justificat sau dimpotrivă unul nejustificat sunt chestiuni care țin de fondul cererii și nu de constatarea că reclamantul nu ar avea calitatea să formuleze o cerere de natura celei care face obiectul cauzei.
Pentru aceleași considerente se apreciază că excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Primul Ministru este de asemenea neîntemeiată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Secretariatului General al Guvernului aceasta a fost apreciată ca fiind o apărare pe fondul cererii de suspendare și va fi analizată ca atare.
Secretariatului General al Guvernului are legitimitate procesuală în cauză întrucât prin legea sa de organizare reprezintă Guvernul în instanță pentru acțiunile în anularea actelor emise de Guvern. Întrucât Primul Ministru face parte din Guvern, Secretariatului General al Guvernului are legitimitate și în cauzele care privesc actele primului ministru.
Pe fondul cererii de suspendare se reține că potrivit art.14 din Lg.554/2004, suspendarea unui act administrativ se poate cere "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente", iar în aceste situații reclamantul trebuie să facă dovada îndeplinirii atât a cerinței cazului bine justificat cât și a cerinței prevenirii unei pagube iminente.
Legea nr.554/2004 definește cazurile bine justificate la art.2 șit.t) ca fiind împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Criticile de nelegalitate invocate de reclamant în sensul că prin decizia nr.700/2009 și Decizia nr.736/2009, Primul Ministru a numit o persoană care nu are competența legală să emită acte administrative cu implicații materiale și patrimoniale, în raport de disp.art.5 alin.3 din OG nr.63/2001 privind înființarea C, nu pot fi apreciate ca împrejurări ce ar crea o aparență de nelegalitate.
de nelegalitate invocate de reclamant pot fi analizate numai de instanța investită cu o acțiune în anularea actelor întrucât în fața acelei instanțe se vor putea administra probe în acest sens.
Instanța investită cu soluționarea cererii de suspendare nu poate prejudeca fondul în verificarea cerinței cazului justificat.
Cu privire la cerința pagubei iminente, Curtea constată că reclamantul nu demonstrează iminența producerii unei pagube în patrimoniul său prin executarea actului, ci invocă aspecte care vizează persoana juridică Inspectoratul de Stat în Construcții, respectiv pagube eventuale în patrimoniul intervenientului.
Invocarea producerii unei pagube iminente în patrimoniul altuia și nu al celui care reclamă suspendarea de urgență este evident o ipoteză care nu rezultă nici din textul Lg.554/2004 și nici din spiritul actului normativ.
În consecință, Curtea constată că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 14 din Lg. nr. 554/2004.
Pentru considerentele anterior reținute, Curtea va respinge excepțiile invocate de pârâți și intervenient ca neîntemeiate și în temeiul art.14 din Lg.554/2004 va respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei de interes invocată de PRIMUL MINISTRU AL ROMÂNIEI ca neîntemeiată.
Respinge excepția prematurității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale active, invocate de intervenientul Inspectoratul de Stat în Construcții, ca neîntemeiate.
Respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul, domiciliat în B,-, -.3,.3,.48, sector 6, în contradictoriu cu pârâții PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUI ROMÂNIEI și SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, ambii cu sediul în nr.1, sector 1, B, și intervenientul în interesul pârâților Inspectoratul de Stat în Construcții, cu sediul în B,-, sector 5, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 11.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
EF/5ex.
07.12.2009
Președinte:Cosma Carmen ValeriaJudecători:Cosma Carmen Valeria
