Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 428/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 428
ȘEDINȚA DE LA DATA - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie
GREFIER - -
XXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 02 2009, privind acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională Sanitară Veterinară Și Pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitar Veterinară Și Pentru Siguranța Alimentelor
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 02 2009, care face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA:
Asupra acțiunii de față;
Prin cererea formulată la data de 25.05.2009 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Autoritatea Națională Sanitară Veterinară Și Pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitar Veterinară Și Pentru Siguranța Alimentelor O solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța în cauză, să se dispună anularea Ordinului Președintelui nr. 69577/23.04.2009, prin care a fost eliberată din funcția de director executiv adjunct a O, reintegrarea în funcția publică și plata drepturilor salariale.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că prin Ordinul nr. 10801/15.11.2004 a fost numită, în urma concursului, în funcția publică de Director Executiv Adjunct în cadrul O, numire ce a fost pe perioadă nedeterminată.
La data de 23.04.2009 a fost emis ordinul nr. 69577/23.04.2009 prin care s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu din motive neimputabile reclamantei, invocându-se dispozițiile OUG nr. 37/2009.
Reclamanta a arătat că ordinul este nelegal și netemeinic, întrucât în raport de prevederile art. 4 alin. 2 din Legea 188/1999 numirea în funcția publică a fost pe perioadă nedeterminată, că numirea în funcția publică de conducere a fost făcută pe bază de concurs, și prin ordin de numire care nu a fost niciodată anulat.
A mai susținut că încetarea raportului de serviciu în condițiile arătate nu putea opera decât numai ca o sancțiune disciplinară conform prevederilor art.77 alin. 1 lit. e din Legea 188/1999, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Totodată a susținut că nici dispozițiile art. 98 din Legea 188/1999 ce privesc încetarea de drept a raportului de serviciu nu-și găsesc aplicabilitatea în cauza de față.
Prin aceeași cerere a solicitat și suspendarea executării actului administrativ contestat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
S-a mai arătat că nr.OUG 37/2009 are un caracter vădit neconstituțional și abuziv.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii 188/1999 și Legea nr. 554/2004.
La cerere au fost atașate copiile Ordinului nr. 69577/23.04.2009 și Ordinului nr. 10801/15.11.2004.
Pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor O au depus întâmpinări solicitând respingerea acțiunii.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a solicitat respingerea acțiunii, în principal ca fiind inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
A arătat pârâtul că reclamanta nu a depus la dosar dovezi din care să rezulte că a fost îndeplinită procedura prealabilă a reclamației administrative, depunerea acestora prezentând interes pentru a putea stabili dacă s-a respectat termenul prev. de art. 7 din legea nr. 554/2004.
Pârâtul a invocat pe fond legalitatea ordinului contestat arătând că desființarea funcției de director executiv adjunct, deținută anterior de reclamantă, s-a realizat ca urmare a aplicării dispozițiilor imperative ale art. III alin. 1 din nr.OUG 37/2009, privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, în vigoare la acel moment, nicidecum prin ordinul contestat care a fost emis în executarea actului normativ sus menționat.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 115 CPC, art. 7, alin. 1 și art. 11 alin. 1, art. 14, alin.1, teza I din Legea nr.554/2004, art. 97 lit. c, art. 99 alin. 1 și alin. 5, art. 106 din Legea 188/1999.
Pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Oai nvocat a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nu este emitentul nr.OUG 37/2009, nefiind îndeplinită condiția existenței identității între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, iar pe fond a solicitat respingerea ca neîntemeiată, cu motivarea că ordinul de eliberare din funcție a fost emis în baza legii.
Prin încheierea din data de 07.09. 2009 s-a respins cererea de suspendarea a executării formulată de reclamantă privind Ordinul nr. 69577/23.04.2009.
Totodată, prin încheierea din data de 05.10. 2009, Curtea a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul prezentei cauze, având în vedere că aceste două cauze conțin cereri similare formulate între aceleași părți, și a solicitat reclamantei să precizeze dacă înțelege să formuleze excepția de neconstituționalitate a prevederilor OUG 37/2009, întrucât în conținutul acțiunii existau referiri lapidare la neconstituționalitatea acestui act normativ.
La data de 07.10. 2009 Curtea Constituțională a constatat prin decizia nr. 1257 că Legea pentru aprobarea OUG nr. 37/2009 este neconstituțională.
În această situație instanța nu a mai insistat în demersul privind motivarea de către reclamantă excepției de neconstituționalitate, întrucât în cauză deveneau astfel, incidente dispozițiile art. 9 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I ".
Urmare a solicitării instanței, pârâta Aac omunicat prin adresa nr. 11825 din 02.10.2009( fila 39) faptul că, deși reclamanta a solicitat numirea într-o funcție publică de execuție corespunzătoare gradului și treptei deținute anterior, aceasta a fost inclusă în corpul de rezervă al funcționarilor publici, deoarece nu a existat un post similar în structurile A
Analizând acțiunea în anulare prin prisma susținerilor părților, a actelor existente la dosar și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că este întemeiată și o va admite, reținând următoarele aspecte:
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea în mod generic pe dispozițiile Legii nr. 188/1999 și cele ale Legii nr. 554/2004, însă analiza conținutului acesteia conduce la concluzia că, aceasta se întemeiază în drept pe dispozițiile art. 9 alin. 4 și 5 din Legea nr. 554/2004, întrucât s-a solicitat anularea actului administrativ emis în baza unei ordonanțe a guvernului.
Cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză se rețin următoarele:
Excepția privind inadmisibilitatea acțiunii ca urmare a nefinalizării procedurii prealabile privind anularea Ordinului Președintelui nr. 69577/23.04.2009, invocată de acest pârât nu poate fi reținută ca întemeiată deoarece, potrivit art. 7 alin. 5 din Legea 554/2004, prin derogare de la dispozițiile legale cuprinse anterior în același articol, plângerea prealabilă nu este obligatorie în cazul acțiunilor, care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, așa cum este cazul în speța dedusă judecății, potrivit celor mai sus explicitate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor O, Curtea apreciază că, aceasta este neîntemeiată, deoarece chiar dacă această pârâtă nu este emitenta ordinului, în condițiile în care reclamanta a solicitat și reintegrarea în funcția deținută anterior, iar funcția se regăsește în organigrama pârâtei, în mod evident și aceasta pârâtă trebuie să stea în proces, alături de pârâtul emitent al ordinului.
Referitor la fondul cauzei se reține că prin Ordinul Președintelui nr. 69577/23.04.2009 s-a dispus eliberarea reclamantei din funcția de director executiv adjunct a O, începând cu data de 23.04.2009, acordându-se un preaviz de 30 de zile calendaristice.
Ordinul a fost întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 188/1999, OG nr. 42/2004, OUG nr. 37/2009 și HG 130/2006.
Din analiza ordinului contestat rezultă că la baza adoptării măsurii de eliberare din funcția publică se află exclusiv reorganizarea statuată prin actul normativ cu putere de lege, respectiv art. III alin. 1 și alin. 11 din OUG nr. 37/2009.
Autoritatea angajatoare, luând act de reorganizare a aplicat disp. art. 99 alin. 1 lit. b și alin. 3 din Legea nr. 188/1999 R, comunicând preavizul de 30 zile și posibilitatea opțiunii reclamantei cu privire la încadrarea acesteia în funcții publice de execuție vacante, în măsura existenței acestora.
În exercitarea controlului legalității ordinului mai sus precizat, Curtea constată că dispozițiile actului normativ în aplicarea căruia acesta a fost emis, au fost declarate neconstituționale.
Astfel, prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 Curtea Constituțională a constatat că Legea pentru aprobarea OUG nr.37/2009 este neconstituțională, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului în sensul art. 115 alin. 6 din Constituție, instituții dintre care fac parte și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale potrivit art. 123 alin. 2 din Constituție.
La adoptarea acestei soluții Curtea Constituțională a avut în vedere și Decizia sa nr. 1189 din 6 2008, prin care a statuat că "ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă afectează, dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin".
Făcându-se distincția mai sus precizată prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 Curtea Constituțională a statuat că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate, în sensul că aceasta are consecințe negative asupra regimului serviciilor publice deconcentrate.
, în sensul mai sus arătat, al regimului juridic al serviciilor publice deconcentrate s-a constatat de către Curtea Constituțională că s-a produs prin, desființarea, eliminarea din categoria funcțiilor publice de conducere, a funcțiilor de director executiv și director executiv adjunct și înlocuirea acestora cu funcția de director coordonator, ajutat de unul sau mai mulți adjuncți în limita posturilor care se desființează, reținută de Curtea Constituțională ca fiind o "construcție juridică deficitară și confuză".
În exercitarea controlului de constituționalitate Curtea Constituțională a mai reținut și că: "Prin reglementările sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 "afectează" statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, republicată, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică."
Curtea Constituțională a observat și că, "prin dispozițiile sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 exprimă o tendință de politizare a structurilor guvernamentale din unitățile administrativ-teritoriale, mai precis la nivelul județelor, și pune în discuție regimul constituțional și legal actual al funcției publice".
De asemenea Curtea Constituțională a subliniat că neconstituționalitatea Legii de aprobare a OUG 37/2009 derivă din neconstituționalitatea acestei ordonanțe de urgență, legea care aprobă o ordonanță de urgență neconstituțională fiind ea însăși neconstituțională, iar Curtea este chemată să intervină pentru restabilirea ordinii de drept consacrate prin legea fundamentală în situația în care prin legea supusă controlului de constituționalitate s-a aprobat o ordonanță neconstituțională.
Decizia Curții Constituționale nr. 1257/7.10.2009 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 6 2009.
Potrivit disp. art. 31 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.
Efectele deciziei Curții Constituționale se răsfrâng, pe de o parte, direct și nemijlocit chiar în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, iar pe de altă parte, prin intermediul mecanismelor juridice prevăzute de art. 147 alin. 1 și 4 din Constituție, art. 31 alin. 1 și 3 din Legea nr. 47/1992 și art. 9 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 și în alte cauze.
În conformitate cu prevederile art. 147 alin. 4 din Constituție deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor ceea ce presupune că, după publicarea în Monitorul Oficial, acestea nu au efect asupra unor cauze definitiv soluționate, intrate sub autoritatea lucrului judecat, ci numai în cauzele aflate în curs de soluționare sau care se vor soluționa în viitor.
Față de cele arătate, Curtea urmează să constate nelegalitatea Ordinului Președintelui nr. 69577/23.04.2009, acesta fiind emis exclusiv în aplicarea unor dispoziții legale declarate neconstituționale și fără legătură cu activitatea concretă a funcționarului public a cărui eliberare din funcție s-a dispus prin el.
În mod distinct ordinul emis conținea și un alt motiv de nelegalitate, și anume acela al neaplicării dispozițiilor art. 4 alin. 1-3 din OUG1/2009.Potrivit acestui act normativ "Persoanele care ocupă funcții de conducere în instituțiile și autoritățile publice care sunt supuse restructurării vor fi trecute pe un post vacant în cadrul structurii organizatorice aprobate potrivit legii.
În cazul în care postul vacant este inferior postului aferent funcției de execuție a persoanei care a ocupat funcția de conducere, postul vacant va fi transformat la acel nivel.
În situația în care în cadrul structurii organizatorice, aprobată potrivit legii, nu există un post vacant, se transformă postul propriu al persoanei care a ocupat funcția de conducere la nivelul funcției de execuție avute de aceasta."
Astfel, potrivit dispozițiilor imperative conținute în articolul susmenționat emitentul ordinului era obligat să ofere un post de execuție corespunzător, sau să-l creeze dacă nu ar fi existat, iar emitentul neprocedând în acest mod a emis un act administrativ nelegal și vătămător pentru reclamantă.
În consecință, potrivit art. 18 din Legea 554/2004, se va admite acțiunea formulată de reclamantă și se va anula Ordinul nr. 69577/23.04.2009 emis de Președintele, se va dispune reintegrarea în funcția deținută anterior, respectiv cea de director executiv adjunct al O, și va obliga pârâta, să achite reclamantei toate drepturile de natură salarială începând cu data eliberării din funcție și până la reîncadrarea efectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor
Anulează Ordinul nr. 69577 din 23.04.2009 emis de
Dispune reintegrarea reclamantei în funcția deținută anterior.
Obligă pârâta să achite reclamantei toate drepturile de natură salarială începând cu data eliberării din funcție și până la reîncadrarea efectivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 2009.
Președinte, |
Grefier, |
Red. Jud. /5ex.
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie
