Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 4307/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.4307

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Bîcu Vasile

GREFIER: - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și intervenienții, și, având ca obiect "suspendare executare act administrativ".

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanții și intervenienții prin avocat cu delegație la fila 59 dosar, lipsă fiind pârâtul

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea pune în discuția părților admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, și.

Intervenienții, prin avocat, în temeiul art.49 alin.1 proc.civilă solicită admiterea cererii de intervenție, având în vedere că au calitatea de magistrați, la fel ca și reclamanții, și pot interveni în proces.

Curtea admite în principiu cererea de intervenție în interes propriu considerând că sunt îndeplinite condițiile de exercitare a acțiunii civile.

Curtea acordă cuvântul pe excepția lipsei de interes invocată de pârât și pe fond.

Reclamanții, prin apărător, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, suspendarea actului administrativ nr.76602/03 07 2009, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004. Fără cheltuieli de judecată.

Pe cererea de intervenție în interes propriu, pune concluzii de admitere în principiu.

Solicită respingerea excepției lipsei de interes ca neântemeiată, având în vedere că susținerile din întâmpinare reprezintă apărări de fond.

Intervenienții, prin apărător, solicită respingerea excepției lipsei de interes ca neîntemeiată, având în vedere că reprezintă o apărare pe fond; solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție.

Pe fond, solicită suspendarea actului administrativ nr.76.602/03 07 2009, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004.

Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe excepția lipsei de interes și pe fond.

CURTEA

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI la 08.07.2009, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR solicitând suspendarea executării actului administrativ emis de Ministrul Justiției și Libertăților sub nr. 76.602/03.07.2009.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin acest act administrativ s-a dispus ca drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 să se achite fără a include și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, această modalitate de calcul urmând a se păstra și pentru viitor, obligând ordonatorii de credite secundari și terțiari să ia măsurile ce se impun pentru respectarea acestei dispoziții.

Reclamanții consideră actul administrativ, a cărui suspendare o cer, ca fiind nelegal pentru următoarele motive:

Prin plata acestui spor în lunile anterioare, în baza Ordinului nr.1165/C/2009 și a deciziilor emise în baza acestui ordin de către președinții curților de apel din țară, care au calitatea de angajator, acesta a devenit un drept salarial asupra căruia ministrul nu mai poate dispune. acestui spor reprezintă o diminuare a drepturilor salariale, care poate avea loc doar în situația unei sancțiuni disciplinare și reclamanții nu au fost sancționați disciplinar, ministrul justiției neavând nici o competență în acest sens.

Acest act administrativ, prin refuzul plății sporului aferent lunii iunie 2009, încalcă în mod flagrant și dispozițiile art. 15 alin.2 din Constituția României, care prevăd că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

De asemenea, au fost încălcate dispozițiile art. 164 din Codul muncii care reglementează principiul potrivit căruia reținerile ori suspendarea salariului nu poate fi operată decât pentru cazurile și în condițiile prevăzute de lege; obligația de plată a salariului este una principală, de la care angajatorul nu se poate sustrage invocând lipsa de fonduri bănești, așa cum s-a pronunțat Î. prin decizia nr. 3382/2004.

În fundamentarea acestui act administrativ, Ministrul Justiției și Libertăților s-a referit la dispozițiile date de Primul - ministru și Ministrul finanțelor publice, dispoziții care nu au semnificația unor norme obligatorii cuprinse în legi.

Prin dispoziția de suspendare a dreptului salarial, au fost încălcate și prevederile art. 8 alin. 1 din Convenția organizației internaționale a muncii privind protecția salariatului nr. 95/1949, ratificată de România prin Decretul nr. 284/1973.

Potrivit acestor dispoziții, orice modificare adusă cu privire la plata salariului, rețineri, diminuări, nu se pot face decât în condițiile și limitele prescrise de legea națională, sau stabilite prin contracte colective de muncă.

Intervenția ministrului de a dispune neplata sporului încalcă și dispozițiile de principiu cuprinse în art. 44 din Constituția României, potrivit cărora nimeni nu poate să fie lipsit de proprietatea asupra bunurilor sale, decât numai printr-o măsură a exproprierii și pentru o cauză de utilitate publică stabilită prin lege cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

Drepturile salariale sunt asimilate bunurilor mobile, prin determinarea legii, potrivit art. 474 din Codul civil.

Refuzul de plată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică echivalează cu o lipsire abuzivă de acest drept, contrar dispozițiilor constituționale evocate.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant în sensul că neplata drepturilor salariale (între care se regăsesc și sporurile) constituie o încălcare a art.1 din protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului.

În actul administrativ a cărui suspendare se cere se menționează că plata dreptului privind sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică urmează a se efectua eșalonat, potrivit nr.OUG 71/2009.

Schimbarea modalității de plată a salariului, eșalonat, fără acordul reclamanților, contravine, de asemenea, principiilor reglementate de art. 161 alin. 1 din Codul muncii, potrivit căruia plata se face cel puțin o dată pe lună, fără a se putea eșalona acest drept de creanță în lipsa acordului angajatului.

Astfel, puternica aparență de neconcordanță cu prevederile Constituției României, Legii nr. 567/2004, Legii nr.303/2004, a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a celorlalte documente internaționale invocate mai sus, a actului administrativ emis de Ministrul Justiției și Libertăților sub nr.76.602/03.07.2009 și efectele deosebit de grave pe care le produce asupra subsemnaților (deposedarea în mare parte de drepturile salariale) constituie un caz bine justificat, în sensul articolului 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru a se dispune suspendarea executării acestui act administrativ.

Măsura este necesară pentru prevenirea unei pagube iminente, așa cum este definită la articolul 2 alin. 1 lit. s din Legea nr. 554/2008, prejudiciul material viitor și previzibil constând în neplata către subsemnații a unei părți importante din drepturile salariale cuvenite.

Reclamanții mai menționează că, față de dispozițiile articolului 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, au formulat, la 7 iulie 2009 plângere prealabilă împotriva actului administrativ a cărui suspendare a executării o solicită.

În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe articolul 14 din Legea nr. 554/2008.

La 09.10.2009 în proces au intervenit în interes propriu, și solicitând suspendarea executării actului administrativ emis de Ministrul Justiției și Libertăților sub nr. 76.602/03.07.2009.

Intervenienții au invocat aceleași motive cu cele din cererea principală.

La 27.07.2009, pârâtul a depus întâmpinare arătând că prin adresa atacată, având în vedere în principal dispozițiile OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009, dispozițiile Legii bugetului de stat pe anul 2009, 18/2009, dispozițiile OUG 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, a precizat ordonatorilor secundari și terțiari că la data de 10 iulie 2009, drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 se vor calcula fără a include și sporul de 50%.

Față de condițiile în care a fost formulată acțiunea și obiectul acesteia Ministerul Justiției și Libertăților invocă excepția inadmisibilității.

Adresa nr. 76.602 din 03.07.2009 a cărei revocare se solicită nu constituie un act administrativ în sensul Legii 554/2004 a contenciosului administrativ, ci o măsură stabilită de ordonatorul principal de credite în sarcina celorlalți ordonatori din sistem, materializată sub forma unei adrese, având în vedere noile dispoziții legale cu incidență asupra achitării drepturilor salariale pentru personalul din sistemul justiției și Legea 18/2009 privind bugetul de stat pe anul 2009.

Fiind o simplă operațiune de încunoștințare a ordonatorilor secundari și terțiari de credite, realizată ca urmare a intrării în vigoare a unui nou act normativ - OUG 71/2009 - coroborat cu 18/2009 și 500/2002, iar nu o manifestare de voință unilaterală a unității emitente, susceptibilă de a da naștere, a modifica sau a stinge raporturi juridice prin ea însăși, această adresă nu poate face obiectul unei cereri de anulare sau de suspendare întemeiate pe prevederile Legii nr. 554/2004.

Astfel, prin această adresă s-a precizat, în atenția ordonatorilor secundari și terțiari de credite, că la data de 10.07.2009 drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 se vor achita fără a include și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, plata acestui spor urmând a se efectua potrivit OUG 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Prin această adresă se aduce la cunoștința ordonatorilor secundari și terțiari de credite situația bugetului și noua formă de plată a sporului de 50% care s-a făcut în baza titlurilor executorii și care se modifică conform OUG 71/2009 (modificarea consta în faptul că sporul nu se achita lunar și eșalonat conform acestei ordonanțe de urgență).

Câtă vreme această adresă nu are natura juridică a unui act administrativ, nu poate face nici obiectul unei plângeri prealabile sau al unei acțiuni în contencios administrativ, în condițiile Legii nr. 554/2004.

Cu privire la practica judiciară în materie, ÎCCJ a statuat în dec. nr. 5412 din 11.11.2005 că actele emise de organele fiscale în cadrul activității de îndrumare a contribuabililor în aplicarea prevederilor legislației fiscale, realizată în baza art. 7 al. 5 din pr. fisc. nu sunt acte administrative. Aceiași decizie menționează că modul de comunicare a interpretării unui text de lege nu reprezintă un act administrativ în sensul art.2 ci doar o corespondență administrativă. Pentru aceleași rațiuni de interpretare nici adresele de îndrumare ale ordonatorului principal de credite către ordonatorii secundari și terțiari de credite nu pot să aibă decât același caracter de corespondență administrativă.

De asemenea, potrivit celor statuate prin decizia 3026/23.09.2008 a ÎCCJ adresa prin care se comunică personalului didactic rezultatul (calificativul) evaluării activității profesionale nu este un act administrativ, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004. Fiind o simplă operațiune tehnico-materială de încunoștințare, realizată într-o etapă a procesului de evaluare iar nu manifestarea de voință unilaterală a unității emitente, susceptibilă de a da naștere, a modifica sau a stinge raporturi juridice prin ea însăși, această adresă nu poate face obiectul unei cereri de suspendare întemeiate pe prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Efectele adresei 76602/3.07.2009 a au fost suspendate de Curtea de Apel Cluj în dosarul - la data de 9.07.2009. Aceeași soluție a fost pronunțată și de Curtea de APEL BUCUREȘTI în dosarul cu numărul - la data de 07.07.2009.

Față de aceste împrejurări, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților solicită instanței de judecată să constate lipsa de interes a acțiunii reclamanților.

În dosarul nr. -, Curtea de APEL BUCUREȘTIa admis cererea reclamanților și a dispus suspendarea executării adresei nr. 76.602/03.07.2009 emisă de Ministrul Justiției și Libertăților. Prin decizia nr. 3833/16.09.2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de pârât, astfel încât soluția primei instanțe a rămas irevocabilă. În acest fel, adresa nr. 76.602/03.07.2009 emisă de Ministrul Justiției și Libertăților nu mai produce efecte juridice, cel puțin până la soluționarea acțiunii de anulare a acestei adrese.

Interesul este o condiție de exercitare a acțiunii civile. Interesul este avantajul practic pe care reclamantul îl obține prin admiterea cererii sale. Având în vedere, pe de o parte, că adresa a cărei executare se urmărește a fi suspendată în prezentul proces, este un act care produce efecte generale, impersonale, având caracterul unui act normativ iar, pe de altă parte, că executarea acesteia s-a suspendat printr-o hotărâre rămasă irevocabilă, Curtea, în baza art. 1 18 și 23 din Legea nr. 554/2004, va admite excepția lipsei de interes și va respinge cererea ca lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTǍRǍȘTE:

Admite excepția lipsei de interes.

Respinge cererea formulată de reclamanții, și, cu domiciliile alese în S,-, județul O în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B,-, sector 5, ca lipsită de interes.

Respinge cererea de intervenție în interes pripriu formulată de intervenienții, și cu domiciliile alese la Cabinet avocat în S,-, județul O, ca lipsită de interes.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 04.12.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. jud. /5 ex./18.12.2009

Președinte:Bîcu Vasile
Judecători:Bîcu Vasile

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 4307/2009. Curtea de Apel Bucuresti