Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 433/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 433 /2008
Ședința publică din 19 mai 2008
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER:
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC REGISTRUL SA împotriva pârâtului ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect suspendare Ordinului nr. 2374/2007 emis de către pârât, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al acestei instanțe.
Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 mai 2008, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA
deliberând, reține că,
Prin cererea înregistrată la data de 10 martie 2008, ulterior precizată, reclamanta REGISTRUL C - Nas olicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtul ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, prin hotărârea ce se va pronunța, în temeiul prevederilor art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 să se dispună suspendarea Ordinului nr. 2374/2007 emis de către pârât, ordin privind modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii se arată că la data de 07.03.2008 reclamanta a formulat plângere prealabilă în condițiile art. 7 Legea nr. 554/2004 cu privire la Ordinul nr. 2374/2007 emis de către Ministrul Economiei și Finanțelor, solicitând emitentului să reexamineze și să revoce acest act administrativ normativ, considerând actul administrativ atacat ca fiind nelegal, în contradicție cu principiul neretroactivității legii, respectiv prevederile art. 15 al (2) și art. 78 din Constituția României.
S-a susținut că dispozițiile art. V din Ordin nr. 2374/2007 prevăd faptul că prevederile acestui ordin se aplică începând cu situațiile financiare ale exercițiului financiar 2007 și acesta în condițiile în care acesta este publicat în Monitorul Oficial nr. 25 din 14.01.2008, fiind emis în data de 12.12.2007.
Reclamanta a apreciat că urmare a acestei prevederi (art. V din ordinul atacat) ar urma ca punctul 16 de sub art. I prin care s-a introdus alin. (2) sub pct. 203 al ordinului modificat prin ordinul atacat, să fie aplicabil și situațiilor privitoare la vânzarea, răscumpărarea, cedarea etc. acțiunilor intervenite în cursul anului 2007 anterior emiterii Ordinului nr. 2374/2007.
În aceste condiții, reclamanta consideră că această situație reclamă urgență și este prejudiciabilă pentru ea sub două aspecte:
Astfel, reclamanta arată că a încheiat acte și operațiuni de natura celor prevăzute de pct. 16 din Ordin, anterior emiterii acestui Ordin. Ca urmare a dispozițiilor Ordinului nr. 2374/2007 ar urma ca reclamanta să aplice aceste prevederi și la actele încheiate anterior emiterii acestuia lucru care ar atrage în sarcina sa plata unui impozit suplimentar de 49.688 lei, lucru susținut de adresa departamentului contabilitate anexată.
prejudiciu de o natură diferită este cel ocazionat de necesitatea, în ipoteza aplicării Ordinului, de a reface înregistrările contabile, iar în ipoteza anulării ulterioare a acestuia o nouă refacere a înregistrărilor contabile, aceasta impunând costuri suplimentare și incertitudine cu privire la situația financiară.
Față de data prevăzută legal pentru aprobarea situațiilor financiare și de raportare, reclamanta apreciază că se relevă, o dată în plus, urgența care caracterizează măsura suspendării precum și temeinicia acesteia.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat instanței respingerea cererii reclamantei. În susținerea poziției sale procesuale, pârâtul a arătat, în esență, că cererea reclamantei este neîntemeiată întrucât ordinul contestat nu cuprinde reglementări noi care să retroactiveze ci doar explicitează unele prevederi existente deja în acte normative în vigoare referitoare la calcularea profitului impozabil.
Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin Ordinul nr.2374 din data de 12 decembrie 2007, pârâtul Ministrul Economiei și Finanțelor a procedat la modificarea și completarea ordinului ministrului finanțelor publice nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
Apreciind că acest act administrativ este nelegal, reclamanta l-a contestat, adresându-se instanței de contencios administrativ prin acțiunea înregistrată sub nr-, după ce în prealabil a solicitat emitentului actului revocarea lui.
Este cunoscut faptul că potrivit art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant n cazuri bine justificate șipentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul, suspendare ce poate dăinui până la pronunțarea instanței de fond sau până la până la soluționareadefinitivă și irevocabilăa cauzei potrivit art.15 din același act normativ.
Prin urmare, suspendarea actelor administrative unilaterale poate fi dispusă de instanță până la soluționarea cereriiîn cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
În speță instanța va aprecia că cerințele de admisibilitate a cererii de suspendare instituite de legiuitor prin dispozițiile legale amintite mai sus nu sunt îndeplinite. Astfel, cererea reclamantei nu se circumscrie sfereicazurilor bine justificateîntrucât nu se poate susține cu temei că este posibil ca actul administrativ unilateral al pârâtei să fie pus în executare anterior momentului la care o instanță de judecată să se fi pronunțat irevocabil cu privire la legalitatea acestuia cu consecința producerii unor prejudicii care ulterior nu ar putea fi reparate, prejudicii care ar putea decurge din eventuala executare silită a unor obligații fiscale, ipoteza normei legale nefiind îndeplinită.
De asemenea, prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ contestat nu a fost înlăturată de reclamantă, motivele invocate prin cererea de suspendare precum și prin acțiunea în contencios administrativ formulată nefiind în măsură să creeze o puternică îndoială asupra legalității lui.
În consecință, instanța va aprecia cererea de suspendare formulată de reclamanta REGISTRUL C-N ca fiind nefondată iar în temeiul art.14 și 15 din Legea nr.554/2004 va respinge cererea de suspendare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de suspendare formulată de reclamantă REGISTRUL C-, cu sediul în C-N, B-dul, nr. 4, jud. C împotriva pârâtului ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, având ca obiect suspendare Ordinului nr. 2374/2007 emis de către pârât.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 mai 2008.
JUDECĂTOR GREFIER
Red./dact./MS
5 ex./04.06.2008.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
