Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 433/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 433
Ședința Publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță Judecător
Grefier: - - -
XXXXX
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 27 octombrie 2009, privind acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul General, având ca obiect anulare și suspendare act administrativ.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la data de 27 octombrie 2009, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea inițial pentru data de 3.11.2009 și ulterior pentru ziua de 10 2009.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin acțiunea formulată la data de 25.05.2009 și înregistrată la această curte sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul General pentru ca prin sentința ce va fi pronunțată să se dispună anularea Decizie nr. 125/24.04.2009.
Reclamantul a mai solicitat și suspendarea executării deciziei atacate în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În motivarea acțiunii astfel cum a fost precizată și a cererii de suspendare, reclamantul a susținut următoarele:
Prin Decizia nr. 125/24.04.2009 s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția publică de comisar șef la Comisariatul Județean
Reclamantul a mai susținut că decizia atacată este întemeiată exclusiv pe dispozițiile Legii nr. 188/1999 astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 37/2009.
O altă critică a reclamantului vizează faptul că eliberarea din funcție nu se justifică întrucât nu există în realitate o reducere efectivă a respectivului post, așa cum prevede art. 99 din OUG nr. 37/2009 și art. 100 din Legea nr. 188/1999.
În motivarea cererii de suspendare reclamantul a precizat că în speță sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, dat fiind faptul că decizia contestată este abuzivă și nelegală, iar prin eliberarea acestuia din funcție i-a fost cauzat un prejudiciu material ca urmare a diminuării salariale obținute anterior emiterii deciziei.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar, următoarele înscrisuri:Decizia nr. 125/24.04.2009, tabelul nominal cu personale eliberate din funcția publică specifică de conducere de Comisar Regional și Comisar din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, plângere prealabilă, Sentința nr. 155/F/09.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați și adresa nr. 3225/09.06.2009 a Gărzii Naționale de Mediu - Comisariatul General.
La data de 07 iulie 2009, pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul General a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii precizate și a cererii de suspendare ca nefondate.
Pe cale de excepție, pârâta a invocat excepția prematurității acțiunii, arătând că deși plângerea prealabilă a fost formulată la data de 14.05.2009, reclamantul fără a aștepta expirarea termenului de 30 de zile prevăzut de lege în favoarea autorității administrative.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că decizia atacată a fost emisă pentru punerea în aplicare a dispozițiilor OUG nr. 37/2009, cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici care au ocupat funcții de conducere, astfel cum este și cazul reclamantului.
Referitor la cererea de suspendare, pârâta a susținut că în speță nu sunt îndeplinite condițiile impuse imperativ de Legea nr. 554/2004, privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube.
În vederea soluționării cauzei, instanța a solicitat pârâtei să înainteze toată documentația ce a stat la baza emiterii deciziei nr. 125/2009.
Cu adresa nr. 7786/GM/15.10.2009 pârâta a comunicat că decizia nr. 125/2009 a fost emisă în temeiul art. 99 alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/1999 și art. III alin. 1 și 11 din OUG nr. 37/2009.
Examinând cu prioritate, în condițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, excepția de procedură a prematurității formulării acțiunii în contencios administrativ, Curtea constată că excepția este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte a acestuia, autoritatea emitentă este obligată să rezolve reclamația în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.
Potrivit acestui text de lege, reclamantul s-a adresat autorității administrative anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Faptul că, până la data introducerii acțiunii în justiție ( acțiune introdusă la data de 22.05.2009 - data poștei), nu s-a scurs termenul de 30 de zile, prevăzut de lege în favoarea autorității administrative, nu justifică excepția de prematuritate invocată din moment ce, răspunsul la plângere prealabilă a fost emis la data de 19.06.2009, fiind depus la dosar la data de 10.07.2009, nefăcându-se dovada comunicării către reclamant a respectivului răspuns.
Examinând cererea de suspendare a executării deciziei nr. 125/2009, în raport de susținerile părților, de înscrisurile depuse la dosar și de legislația incidentă, Curtea o apreciază ca fiind întemeiată și o va admite pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 125/2009 emisă de Garda Națională de Mediu - Comisariatul General s-a dispus eliberarea din funcțiile publice de conducere a comisarilor regionali și a comisarilor șefi din cadrul structurilor teritoriale ale Gărzii Naționale de Mediu, nominalizați în anexă la această decizie. La poziția nr. 34 din cuprinsul anexei figurează și reclamantul care a fost eliberat din funcția publică de conducere la data expirării termenului de preaviz.
Decizia a cărei suspendare se solicită a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 188/1999 și ale OUG nr. 37/2009.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat plângere prealabilă la data de 19.05.2009, ce a fost înregistrată sub nr. 3225/GM/19.05.2009 la Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu.
Cu adresa nr. 3225/GM/19.06.2009, autoritatea pârâtă a comunicat Comisariatului Județean G al Gărzii Naționale de Mediu, că decizia contestată în procedura administrativă este legală, fiind emisă în conformitate cu prevederile art. III alin. 1 din OUG nr. 37/2009.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea în condițiile art. 7 din lege, a autorității publice ce a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond.
Art. 15 din lege prevede că suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14 și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea în tot sau în parte a actului.
Instanța constată că, în speță sunt îndeplinite cerințele prevăzute cumulativ de art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Existența unui caz bine justificat ar putea fi reținută dacă din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
Instanța are doar posibilitatea efectuării unei cercetări sumare a aparenței dreptului întrucât în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ, nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
Analizând sumar prevederile deciziei contestate, Curtea reține că la baza adoptării măsurii de eliberare din funcția publică de conducere se află reorganizarea statuată prin act normativ cu putere de lege, respectiv prin dispozițiile art. III alin. 1 și 11 din OUG nr. 37/2009.
Conform acestor dispoziții legale, funcția publică a fost desființată, postul urmând a fi ocupat prin concurs.
În cererea de suspendare a executării deciziei de eliberare din funcție, reclamantul a susținut că există indicii temeinice cu privire la nelegalitatea actului contestat, acesta reprezentând un caz bine justificat.
Curtea mai constată că dispozițiile actului normativ în aplicarea căruia acesta a fost emis au fost declarate neconstituționale.
Astfel, prin Decizia nr. 1257/2009, Curtea Constituțională a constatat că legea pentru aprobarea OUG nr. 37/2009 este neconstituțională, reținând că Guvernul, prin întreg conținutul reglementării cuprinse în ordonanță și care se referă la statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate, a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competență materială, respectiv în domeniul legii organice, încălcând astfel dispozițiile art. 115 alin. 6 din Constituție.
Nu poate fi contestată nici iminența producerii pagubei, avându-se în vedere efectele deciziei de eliberare din funcție: lipsirea funcționarului public de plata drepturilor salariale, afectarea imaginii și prestigiului său profesional, vacantarea postului.
În aceste condiții, Curtea constată că cererea de suspendare formulată în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 este întemeiată, fiind demonstrată de către reclamant, îndeplinirea cumulativă a cerințelor legale cu privire la existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube.
Urmează ca pentru motivele arătate să se dispună admiterea cererii de suspendare și pe cale de consecință, în temeiul art. 15 alin. 1 și 4 din Legea nr. 554/2004 să fie suspendată executarea deciziei nr. 125/2009, cu privire la reclamant până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Acțiunea în anularea deciziei nr. 125/2009 emisă de Garda Națională de Mediu - Comisariatul General este întemeiată și va fi admisă.
Astfel cum s-a arătat anterior, prin actul administrativ contestat s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția publică de conducere, de comisar șef al Comisariatului Județean G, începând cu data de 24.04.2009.
Din preambulul deciziei atacate rezultă că aceasta a fost emisă în aplicarea prevederilor OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice centrale.
În exercitarea controlului legalității Deciziei nr. 125/2009, Curtea reține că dispozițiile actului normativ în aplicarea căruia aceasta a fost emisă, au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 1257/07.10.2009 a Curții Constituționale.
Decizia nr. 1257/07.10.2009 a fost publicată în nr. 758/06.11.2009.
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin 1 din legea 47/1992 privind organizarea si funcționarea Curții Constituționale, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță in vigoare este definitivă si obligatorie.
Efectele deciziei Curții Constituționale se răsfrâng pe de o parte, direct si nemijlocit chiar in cauza in care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, iar pe de altă parte, prin intermediul mecanismelor juridice prevăzute de art. 147 alin 1 și 4 din Constituție și art. 31 alin 1 și 3 din legea nr. 471/1992 și in alte cauze.
In conformitate cu prevederile art. 147 alin 4 din Constituție deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, ceea ce presupune că după publicarea în acestea nu au efect asupra unor cauze definitiv soluționate, intrate sub autoritatea lucrului judecat, ci numai in cauzele aflate in curs de soluționare sau care se vor soluționa in viitor.
Declararea, prin intermediul excepției de neconstituționalitate, a neconstituționalitații unei dispoziții legale conduce la suspendarea de drept si respectiv la încetarea efectelor sale juridice. De altfel, prin art. XIV alin 1 din OUG nr. 105/2009 s-a dispus abrogarea OUG nr. 37/2009,
Față de cele arătate, Curtea urmează să constate in cauză nelegalitatea deciziei nr. 125/2009 fiind emisă in aplicarea unor dispoziții legale declarate neconstituționale și, in consecință, să dispună anularea acesteia cu privire la reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de suspendare.
Dispune suspendarea executării deciziei nr. 125/24.04.2009 emisă de către Garda Națională de Mediu - Comisariatul General până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul General, având ca obiect anulare și suspendare act administrativ.
Anulează decizia nr. 125/24.04.2009 emisă de către Garda Națională de Mediu - Comisariatul General.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, în privința soluției pronunțate asupra cererii de suspendare.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare în ceea ce privește soluția pronunțată asupra acțiunii în anulare.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2009
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. MF
Tehn. MI 4 ex/11.12.2009
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță
