Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 4423/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4423
Ședința publică de la 10.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stănișor Denisa Angelica
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamanții, C A, C, TA, -, -, în contradictoriu cu pârâtul PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, PRIN ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 08.12.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, Curtea având nevoie de timp pentru a examina actele dosarului și a delibera, a amânat pronunțarea la 10.12.2009, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Pin cererea de suspendare înregistrată sub nr- din data de 20.11.2009 pe rolul Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal reclamanții, C A, C, TA, -, -, au solicitat în temeiul disp. art.14 din Legea nr.554/2004, în contradictoriu cu Președintele României nr.1644/05.11.2009 pentru promulgarea Legii privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional public în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 09.11.2009 până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii reclamanții arată că au formulat plângere prealabilă împotriva acestui decret, apreciind că acesta constituie un act administrativ unilateral, cenzurabil de instanțele de contencios administrativ.
Legea privind reorganizarea unor autorități și instituții publice raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și instituții publice, raționalizarea respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional a fost adoptată de Parlament prin procedura angajării răspunderii Guvernului.
După adoptarea sa, legea a format obiectul unei sesizări de neconstituționalitate anterior promulgării, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție. Sesizarea de neconstituționalitate a fost respinsă de Curtea Constituțională, printr-o minută adoptată în data de 04 noiembrie 2009.
Prin Decretul nr. 1644 din 05 noiembrie 2009, Președintele României, a promulgat Legea privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.
Ulterior, Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional a fost publicată înMonitorul Oficial al României,Partea I, nr. 761 din 09 noiembrie 2009.
Emiterea Decretului nr. 1644 din 05 noiembrie 2009 s-a făcut înainte de redactarea de Curtea Constituțională și comunicarea către Președintele României a deciziei de respingere a sesizării de neconstituționalitate, iar publicarea oficială a aceluiași decret s-a făcut înainte de publicarea oficială a deciziei constituționale.
În cauză, arată reclamanții,sunt întrunite cerințele cazului bine justificat și al pagubei iminente.
În concret, întrucât Președintele României a emis decretul de promulgare înainte de redactarea și comunicarea deciziei Curții Constituționale (integrale, cu motivare), iar publicarea Decretului de promulgare s-a făcut înainte de publicarea Deciziei Curții Constituționale, decretul vizat este emis cu exces de putere, fiind lovit de nulitate absolută.
Nulitatea absolută a decretului de promulgare nu atrage lipsa de validitate juridică a legii promulgate, ci numai imposibilitatea intrării ei în vigoare în mod constituțional.
Paguba este iminentă, întrucât legea promulgată prin decretul a cărui suspendare se solicită a intrat în vigoare și se aplică legea pentru drepturile de natură salarială ale lunii noiembrie 2009, determinând o diminuare severă a drepturilor.
Prin cererea de intervenție în interesul reclamanților formulată de Confederația Națională Sindicală "Cartel " cu sediul în B (fila 48) s-a solicitat admiterea acțiunii și suspendarea executării Decretului Președintelui României nr.1644/05.11.2009, justificându-și interesul prin aceea că membrii săi urmăresc același scop și au același interes, fiind vătămați deopotrivă în calitatea acestora de angajați sau funcționari publici în cadrul unor instituții sau autorități publice, cărora li se aplică același tratament.
Au mai formulat cereri de intervenție. Cartel Filiala I (fila 50), Filiala Județeană Cartel "" B (fila 52); Uniunea Sindicală Teritorială "Cartel " Filiala T (fila 54); Sindicatul " " din Administrația publică locală - județul C (fila 56); Sindicatul salariaților - funcționari publici și personal contractual din Administrația publică locală a orașului () - (fila 60); Sindicatul Primăriei Municipiului Târnăveni (fila 62); Sindicatul. din DSUSA -CV, cu sediul în Sf.G (fila 64); Sindicatul Liber al Personalului Sanitar al Județului M, cu sediul în Tg.M (fila 66); Cartel - Filiala SM( fila 68); Sindicatul din Administrația Publică Locală Î Buzăului (fila 69); și Camera Județeană a Medicilor S (file 71).
Prin întâmpinarea formulată la data de 08.12.2009 pârâtul Președintele României, prin Administrația Prezidențială a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată, excepția lipsei dovezii calității de mandatar a D-nei; excepția necompetenței generale a instanței de contencios administrativ, excepția lipsei de interes, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.
Acțiunea este nulă potrivit disp. art.133 Cod procedură civilă, întrucât în ceea ce privește numele reclamanților în persoana cărora se analizează calitatea procesuală activă aceștia sunt identificați prin mențiunea "persoane fizice indicate în anexă magistrați". Mai mult, parte din persoanele menționate în anexă nu au semnat tabelul anexă.
Excepția lipsei calității de reprezentant a D-nei dat fiind faptul că aceasta nu a depus o procură în justificarea calității de reprezentant, conform art.112 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă.
Excepția necompetenței generale a instanței de contencios administrativ, având în vedere că legea fundamentală a prevăzut competența exclusivă a Președintelui României de a emite decretul de promulgare a legii, iar potrivit disp. art.5 din Legea nr.554/2004, actele administrative ale autorităților publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul sunt exceptate de la control pe calea contenciosului administrativ.
Cu privire la excepția lipsei de interes, pârâtul arată că prin publicarea Decretului de promulgare în Monitorul Oficial, acesta și-a produs efectele, astfel că nu se mai poate dispune suspendarea, întrucât interesul nu mai este actual.
Legat de fondul cauzei se arată că suspendarea executării unui act administrativ reprezintă o excepție de la principiul executării din oficiu a actului administrativ, fiind de strictă interpretare și aplicare.
În cauză nu sunt întrunite condițiile cumulativ cerute de disp. art.14 din Legea nr.554/2004, respectiv "existența unui caz bine justificat" și "paguba iminentă".
Procedura jurisdicțională referitoare la controlul constituționalității legilor, înainte de promulgare, beneficiază de o reglementare specială. Astfel, potrivit art.18 alin.2 din Legea nr.47/1992, decizia se pronunță în urma deliberării cu votul majorității judecătorilor și se comunică Președintelui României. Decizia prin care se constată neconstituționalitatea legii se comunica președinților celor două Camere ale Parlamentului și Primului -ministru. Ca atare, comunicarea se realizează imediat după momentul deliberării.
În măsura în care legiuitorul constituant ar fi apreciat că era necesară așteptarea publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale ar fi folosit sintagma "de la publicarea deciziei" și nu cea folosită "de la primirea deciziei Curții Constituționale", prevederile art.77 din Constituție vizând rapiditatea derulării procesului legislativ și ca atare sunt de strictă interpretare.
Examinând cu prioritate, potrivit disp. art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, excepțiile invocate, Curtea reține următoarele:
Cu privire la excepția nulității cererii pentru lipsa semnăturilor reclamanților, la termenul din data de 08.12.2009 s-a depus declarația de renunțare la acțiunea formulată de reclamantul.
Totodată, s-a precizat că acțiuna urmează a fi considerată ca formulată doar de reclamanții care au semnat tabelul anexă aflat la filele 9-10 dosar, chiar dacă tabelul menționează un număr mult mai M de reclamanți.
Așa fiind, instanța în temeiul art.246 Cod procedură civilă, va lua act de renunțarea la judecată a reclamantului (fila 73) și va menține în calitate de reclamanți doar reclamanții în dreptul cărora a fost semnată acțiunea,excepția nulității cererii pentru lipsa semnăturilor reclamanților prev. de art.133 alin.1 Cod procedură civilă, urmând a fi respinsă.
Nici excepția lipsei calității de reprezentant a d-nei nu este întemeiată, în raport de existența procurilor speciale nr.3002/07.12.2009 (fila 79); nr.1925/27.11.2009 (fila 81); nr.3003/ 07.12.2009 (fila 82), astfel că va fi respinsă.
Cu privire la inadmisibilitatea cererii de suspendare, întemeiat pe disp, art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Obiectul cererii de suspendare formulată de reclamanți îl constituie Decretul Președintelui României nr.1644/05.11.2009 pentru promulgarea Legii privind reorganizarea unor autorități și instituții publice; raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.761/09.11.2009 (filele 95, 96 dosar).
Decretul a fost emis în baza adresei nr.J 6077/04.11.2009 a președintelui Curții Constituționale, prin care se comunica Președintelui României faptul că "Prin decizia nr.1414/04.11.2009, Curtea Constituțională a constatat cu majoritate de voturi că Legea privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și este constituțională, în măsura în care prevederile Cap.IV din lege nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului e stabilită expres prin Constituție".
Potrivit disp. art.77 alin.3 din Constituția României, dacă Președintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea.
În consecință, decretul a cărui suspendare se solicită a fost emis în temeiul atribuțiilor constituționale exclusive conferite Președintelui României și consacrate de disp. art.77 alin.3 și 100 din legea fundamentală.
Astfel, Curtea apreciază că Decretul nr.1644/2009 nu reprezintă un act administrativ supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ, potrivit art.1 din Legea nr.554/2004, nefiind astfel admisibilă nici cererea de suspendare a acestui act de natură constituțională, cerere întemeiată pe disp. art.14 alin.1.
Acest act de natură constituțională excede controlului de legalitate al contenciosului administrativ, promulgarea legii reprezentând actul prin care șeful statului constată că procesul legislativ este finalizat, că legea a fost supusă verificării constituționale,fiind epuizate toate etapele procedurii legislative.
Cenzurarea de către instanțele judecătorești a acestei prerogative prezidențiale ar reprezenta o încălcarea principiului separației puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.4 din Constituția României.
Față de cele expuse, instanța apreciază ca inadmisibilă cererea de suspendare, actul a cărei executare se cere a fi suspendat nu constituie un act administrativ ce poate fi contestat conform art.1 din Legea nr.554/2004.
În consecință, va fi admisă excepția inadmisibilității cererii formulată de pârâtul Președintele României - prin Administrația Prezidențială și va fi respinsa cererea de suspendare ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile nulității cererii de chemare în judecată și lipsei dovezii de reprezentant a doamnei invocate de pârâtul Președintele României - prin Administrația Prezidențială.
În temeiul art.246 Cod procedură civilă, ia act de renunțarea la judecată a reclamantului.
Admite excepția inadmisibilității cererii.
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamanții, C A, C, TA, -, -, toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocatură, cu sediul în B-, scc.1,.3,.11, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, prin ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ, cu sediul în B--3, sector 6.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 10.12.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
-
Red.
Gh./5 ex.
16.02.2010
Președinte:Stănișor Denisa AngelicaJudecători:Stănișor Denisa Angelica
