Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 460/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 460
Ședința publică de la 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Apostu Dr.- - - președinte secție
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Vasile Susanu
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta DIRECȚIA ADMINISTRAȚIEI PIEȚELOR ȘI B, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr.194/19.06.2008, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata Instituția Primarului Municipiului B, prin consilier juridic lipsă fiind recurenta Direcția Administrației Piețelor și
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Întrebată fiind reprezentanta intimatei, precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatei, solicită față de motivele invocate în fapt și în drept prin întâmpinarea depusă la dosar, respingerea recursului ca nefondat, și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului în contencios de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, concluziile orale ale părților, constată;
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Brăila, Direcția Administrației Piețelor și B, a solicitat suspendarea executării Dispoziției nr. 15137/27.03.2007 emisă de Primarul Municipiului B privind autorizarea B, pentru a executa cu mijloace proprii și atrase, activitatea de blocare, ridicare, transport și depozitare a autovehiculelor sau remorcilor staționate neregulamentar pe teritoriul Municipiului
Tribunalul Brăila, prin sentința nr. 194/6 iunie 2008, respins cererea de suspendare.
În motivarea sentinței prima instanță a reținut că, cererea de suspendare vizează în cea mai mare parte motive de fond privind nelegalitatea și caracterul abuziv al actului, cu specială referire la încălcarea dreptului de proprietate privată, astfel cum este reglementat prin disp. art.480 Cod procedură civilă și dispoziții constituționale, aspecte ce pot forma obiectul unei analize de fond, prin care s-ar tinde la anularea dispoziției primarului.
În cererea de suspendare însă, instanța a apreciat ca nefiind întrunite cele două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr.554/2004, respectiv existența cazului bine justificat și a pagubei iminente, prin aceea că,reclamanta nu a făcut dovada perturbării activității sale și nici nu a evidențiat la ce prejudiciu viitor și previzibil, este expusă.
În ce privește cererea de intervenție formulată de, aceasta a fost admisă, reținându-se că intervenienta justifică un interes prin prisma contractului nr. 1672 din 4 mai 2007, prin care,este abilitată să desfășoare activitățile cuprinse în dispoziția de primar.
Împotriva sentinței a declarat recurs Direcția Administrației Piețelor și B,formulându-se critici de nelegalitate și netemeinicie.
Se susține că, în mod greșit, instanța de fond considerat ca nefiind îndeplinite condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, deși trebuia să constate că,prin simpla atingere adusă dreptului de proprietate,proprietarul este lipsit în mod efectiv de bunul său, situație care generează implicit o pagubă iminentă și imposibil de înlăturat.
Sub un alt aspect, reclamanta dispune de un parc auto, destinat aprovizionării piețelor.
În situația indisponibilizării unei părți din mijloacele proprii de transport, activitatea de aprovizionare a populației ar fi stingherită, iar pe de altă parte, reclamanta, ar înregistra o nouă pagubă,prin plata taxelor în vederea restituirii autovehiculelor.
Sub aspectul nelegalității, hotărârea este criticabilă, întrucât face abstracție de faptul că,procedura ridicării vehiculelor, urma a fi reglementată prin regulament, care,până la data formulării cererii de suspendare, nu a fost adoptat, astfel că orice măsură dispusă în acest sens, este nelegală.
Recursul s-a declarat în termen legal și a fost legal timbrat.
Recursul este fondat.
În examinarea motivelor de recurs, se constată că, hotărârea instanței de fond este criticabilă, întrucât prima instanță a neglijat în cercetarea judecătorească ce a avut loc, să verifice temeiul legal al procedurii de ridicare a autovehiculelor, dacă aceasta există sau nu.
Din acest punct de vedere, rezultă că potrivit nr.OUG 195/2002 ce reglementează circulația pe drumurile publice, măsura ridicării autovehiculelor,este o operațiune administrativă, care poate însoți după caz, o sancțiune contravențională principală.
Dispozițiile nr.OUG 195/2002, prevăd că, ridicarea vehiculelor dispusă de poliția rutieră, se realizează potrivit procedurii stabilite prin regulament.
Or, sub aspectul discutat, respectiv ridicarea autovehiculelor din carosabil sau alte zone, această procedură apare ca nelegală câtă vreme nu este dublată de o dispoziție legală în acest sens.
Nu poate fi primită susținerea potrivit căreia, legalitatea măsurii se apreciază în cadrul apărărilor de fond și că ceea ce face obiectul cererii de față, este doar întrunirea condițiilor cerute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, întrucât orice activitate care nu își găsește corespondent într-o normă legală, nu poate fi menținută.
Ridicarea și indisponibilizarea unui bun aparținând unei persoane fie ea fizică sau juridică, este de natură, nu numai a îngrădi dar și limita exercițiul dreptului oricărui proprietar de a dispune, după voia sa, de propriul bun.
Așa fiind, această chestiune poate fi asimilată cazului bine justificat, iar în ce privește existența pagubei iminente, ea este dată, tocmai de lipsirea proprietarului de posibilitatea de a uza de bunul său,oricând.
Din altă perspectivă, blocarea, ridicarea, transportul, depozitarea și eliberarea autovehiculelor, a fost prevăzută prin nr.HG147/1992 care însă, nu reglementează expres și modalitatea practică de realizare a acestor proceduri.
Astfel cum s-a precizat, în modificarea adusă nr.OUG 195/2002 ridicarea autovehiculelor, a fost enunțată în capitolul privitor la măsuri tehnico-administrative ce însoțesc o sancțiune contravențională, fără a se detalia procedura propriu zisă ce urmează a fi concretizată prin regulament.
Așa fiind, o dispoziție de primar luată în temeiul Legii nr. 215/2001, nu poate suplini, regulamentul dat în aplicarea dispozițiilor nr.OUG 195/2002, referitor la aspectul discutat.
Față de cele expuse, Curtea, văzând și art. 312 Cod procedură civilă și art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va modifica sentința instanței de fond și în rejudecare, va admite cererea de suspendare a Dispoziției nr.15137/27.03.2007 emisă de Primarul Municipiului B, până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Ca efect al admiterii cererii de suspendare, se va dispune respingerea cererii de intervenție în interes propriu, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul declarat de reclamanta DIRECȚIA ADMINISTRAȚIEI PIEȚELOR ȘI B, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr.194/06.06.2008, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- și în consecință:
Modifică în tot sentința nr.194/06.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila și în rejudecare;
Admite acțiunea reclamantei Direcția Administrației Piețelor și B și dispune suspendarea Dispoziției nr.15137/27.03.2003 emisă de Primarul Municipiului B, până la soluționarea irevocabilă a cauzei. Respinge cererea de intervenție formulată de intervenienta " "
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2008.
Președinte, Dr. | Judecător, | Judecător, |
Grefier, - - |
Red. 24.09.2008
Tehnored. /2 ex. /29.09.2008
Fond:
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Mariana Trofimescu, Vasile Susanu
