Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 486/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia numărul 486
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind judecarea recursului declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice B cu sediul în B-, împotriva sentinței nr.237/ CA pronunțată la 25 iulie 2008 de Tribunalul Brăila.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru recurenta B consilier juridic - și pentru intimata Agro SRL B cav..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul recurentei nu mai are alte cereri și excepții de invocat, consideră cauza în stare de judecată.
Reprezentantul intimatei nu mai are alte cereri și excepții de invocat, consideră cauza în stare de judecată.
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul recurentei B solicită admiterea recursului, iar în rejudecare, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă. Consideră că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală deoarece s-au aplicat greșit dispozițiile art. 129 alin. 1.proc civ. art. 1169 civ. și art. 14(1)din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, din care rezultă obligația reclamantei de a motiva și proba temeinic cererea dedusă judecății. Solicită a se avea în vedere că acțiunea reclamantei nu este dovedită ca fiind un caz bine justificat, așa cum prevede legea în sensul urgenței și posibilității creării unei pagube iminente prin declanșarea executării actelor administrativ - fiscale prin care s-au stabilit obligații de plată fiscală, reclamanta neputând să se sustragă de la plata acestora. Solicită în concluzie admiterea recursului cum a fost formulat.
Reprezentantul intimatei Agro SRL B respingerea recursului ca nefondat. Consideră că instanța de fond a făcut o apreciere justă a probelor administrate în cauză, făcând dovada pagubei iminente, cazului bine justificat și prejudiciului. Societatea are profil agricol și orice executare silită ce s-ar produce ar crea mari prejudicii în activitatea societății în achitarea contractelor de leasing și a ratelor lunare. Solicită a se observa că societatea este de bună credință și-a achitat atunci când a fost cazul datoriile. Solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr-, reclamanta - Agro SRL B, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice B, a solicitat ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună suspendarea executării actului administrativ, respectiv decizia de impunere nr.94933/88 emisă de pârâtă la data de 31.03.2008 în privința sumei totale de 53.993 lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat ca a formulat contestație împotriva acestui act administrativ la data de 30.04.2008 pe care a depus-o la autoritatea publică emitentă, însă aceasta i-a respins-o fără justificare legală iar executarea silită i-ar aduce prejudicii mari. Reclamanta a precizat că în cazul său sunt întrunite ambele condiții prevăzute de textul de lege în sensul că este un caz bine justificat iar cuantumul ridicat al sumei solicitată de pârâtă ar periclita activitatea societății.
In drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.14 din Legea nr.544/2004.
La cererea legal timbrată, reclamanta a anexat copii de pe decizia de impunere nr.94933/88/31.03.2008, Decizia nr.121/26.06.2008 emisă de B privind soluționarea administrativă a contestației formulată împotriva deciziei de impunere și Decizia nr.-/14.05.2008 emisă de B prin care s-a suspendat executarea deciziei de impunere până la soluționarea respectivei contestații precum și contractele aflate în derulare cu partenerii de afaceri.
Prin întâmpinarea formulată în termen legal, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că reclamanta nu invocă și nici nu dovedește un caz bine justificat in condițiile în care achitarea obligațiilor către bugetul de stat constituie o obligație constituțională. In ceea ce privește o eventuală prejudiciere a reclamantei, pârâta a arătat că nu este dovedită iar contractele depuse la dosar sunt întocmite pro causa, respectiv ulterior emiterii actelor administrative.
Analizând cererea introductivă prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și în raport de dispozițiile legale aplicabile în materie, tribunalul a apreciat că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.215 alin.2 din codul d e procedură fiscală, persoana interesată poate formula cerere de suspendare a executării actului administrativ fiscal în temeiul Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, instanța competentă putând suspenda executarea dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate.
Totodată, din prevederile art.14 alin.1 Legea nr.554/2004, așa cum a fost modificată reiese că "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate".
In cazul de fată, reclamanta a formulat contestație împotriva actului administrativ decizia de impunere deciziei de impunere nr.94933/88 emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B care a fost respinsă prin Decizia nr.121/26.06.2008 emisă de B aflată în interiorul termenului de contestare la instanța de contencios administrativ, respectiv, Tribunalul Brăila.
Instanța a reținut faptul ca reclamanta a achitat prin ordine de plata cauțiunea stabilită în ședința publică în cuantum de 10.000 lei fiind îndeplinite ambele condiții de admisibilitate prevăzute de lege.
Referitor la justificarea situației în care se regăsește reclamanta, tribunalul a constatat că aceasta nu este o persoană juridică de rea-credință și care, în principiu, nu își achita datoriile către stat, litigiul de fond având la baza opinii diferite privind interpretarea normelor contabile de înregistrare a subvențiilor in conturile societății. De altfel, reclamanta a achitat parțial debitul stabilit prin decizia de impunere potrivit dovezilor de la dosar, in discuție fiind doar suma de 53.993 lei. Totodată, s-a reținut că - SRL B este o societate comercială având ca obiect activitate cu profil agricol care are în derulare contracte încheiate cu furnizori agricoli pentru achiziționare produse agricole precum și contracte de leasing pentru utilaje agricole.
In ceea ce privește paguba iminenta care i s-ar putea produce reclamantei, tribunalul a reținut că poprirea banilor din cont și executarea silită începută de pârâtă ar conduce la încălcarea contractelor precizate mai sus și, implicit, plata de daune către partenerii de afaceri in sensul ca plățile nu ar mai putea fi efectuate iar lucrările nu ar mai putea fi finalizate, toate acestea reprezentând un blocaj al activității economice a acesteia.
De altfel, însăși organul administrativ a considerat că executarea sumei stabilite prin decizia de impunere poate fi suspendată pronunțând în acest sens Decizia nr.-/14.05.2008 prin care s-a dispus suspendarea acesteia până la soluționarea definitiva a contestației depusa împotriva deciziei de impunere nr.94933/88.
Având in vedere cele expuse mai sus, tribunalul a apreciat că prezenta acțiune este fondată și a admis-o ca atare. Pe cale de consecință, a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr.94933/88 emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B la data de 31.03.2008 în privința sumei totale de 53.993 lei până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii in anulare formulată pe calea contenciosului administrativ împotriva aceluiași act.
Împotriva sentinței nr.237/2008 a Tribunalului Brăila în termen legal a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare recurenta a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a Legii nr.554/2004, art.129 alin.1 Cod proc.civilă, art.1169 Cod civil.
Acțiunea reclamantei nu este dovedită ca fiind un caz bine justificat, în sensul urgenței și creării unei pagube iminente prin declanșarea executării actelor administrativ fiscale prin care s-a stabilit obligația de plată pentru suma de 53.933 lei.
Paguba iminentă și pretinsa prejudiciere nu este dovedită cu probe temeinice, simpla cerere nefiind suficientă fără a fi probată, conform art.1169 Cod civil.
Instanța de fond nu a analizat dacă există motive reale pentru suspendarea actului administrativ și nu a arătat care ar putea fi paguba iminentă provocată reclamantei.
În mod greșit a reținut instanța că însuși organul administrativ a considerat că executarea sumei stabilite prin decizia de impunere poate fi suspendată, deoarece în baza deciziei nr.-/2008 s-a decis suspendarea dispozițiilor obligatorii stabilite prin dispoziția de măsuri nr.94934/2008 cu privire la înregistrarea în contabilitatea proprie a contribuabilului a sumelor stabilite sume suplimentar cu titlu de impozite și accesorii aferente, și nu suspendarea executării sumei stabilite.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art.3041Cod proc.civilă, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică, a cărei reformare nu se impune.
Stabilind adevăratele raporturi juridice dintre părți, instanța a dat o corectă dezlegare pricinii.
Susținerile recurentei sunt nefondate, prima instanță reținând în mod corect că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, modificată, sentința fiind temeinic motivată în fapt și în drept, cu respectarea dispozițiilor art.261 Cod proc.civilă.
În mod corect a reținut instanța, în baza probelor administrate, că reclamanta se află într-o situație bine justificată, în sensul textului legal, raportat la specificul activității desfășurate, executarea sumei respective fiind de natură a paraliza activitatea economică a acesteia.
Ca atare sunt nefondate susținerile recurentei în sensul că nu au fost respectate prevederile art.1169 Cod civil.
Față de cele expuse, constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței recurate, de natură a fi luate în discuție și din oficiu, în temeiul art.312 Cod pric.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice B cu sediul în B-, împotriva sentinței nr.237/ CA pronunțată la 25 iulie 2008 de Tribunalul Brăila.
IREVOCAB I L
Pronunțată în ședința publică de la 18 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.DV/07.10.2008
Tehno SH/07.10.2008
ex.2
Fond:
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile