Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 507/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr. 5614/40/2007 - susp. exec. act ad-tiv -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 507
Ședința publică din 3 aprilie 2008
Președinte - -
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta - " " SRL, cu sediul în loc. Deal, com., jud. împotriva sentinței nr. 74 din 16 ianuarie 2008 a Tribunalului - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr. 5614/E/40/2007 ).
La apelul nominal a răspuns avocat, pentru reclamanta recurentă, lipsă fiind pârâta intimată ANAF - - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul recurentei a depus chitanța nr.-/01.04.2008, cu care s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate la dosar, făcând dovada timbrării recursului, precum și o serie de înscrisuri în copie, respectiv: fișă dosar nr- al Tribunalului Botoșani, cerere de chemare în judecată, rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 27 aprilie 2007 în cauza privind pe, dată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și adresa de înaintare a acesteia, precum și rezoluția de scoatere de sub urmărire penală a învinuitei, emisă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani la 27 nov.2006 și adresa de înaintare a acesteia .
Instanța, constatând recursul legal timbrat și în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru societatea recurentă a solicitat admiterea recursului, pentru motivele invocate în scris, expuse pe larg în ședința publică, modificarea hotărârii atacate și în rejudecare, admiterea cererii și suspendarea executării actelor administrative emise de pârâtă, până la soluționarea fondului cauzei, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 14 din Legea contenciosului administrativ, fără cheltuieli de judecată. A mai arătat că în cauză s-a formulat plângere penală nefinalizată, iar procedura de soluționare a contestației în fața organelor administrative a fost suspendată, situație în care reclamanta se află în imposibilitatea de a ataca actul administrativ; că în aceeași perioadă reclamanta a mai primit 20 de transporturi de la care organele vamale au formulat plângere penală, iar Tribunalul Botoșani, ca urmare a contestației formulate de reclamantă, prin sentința nr.380 din 19 martie 2008 admis contestația și a anulat actul vamal.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. 5614 din 23.11.2007, reclamanta - " " SRL Deal a chemat în judecată pârâta ANAF - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I pentru a se dispune suspendarea executării deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare nr. 15747//01.10.2007 și a procesului verbal de control nr. 15747//01.10.2007 încheiat de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I - Serviciul Vamală.
În motivare, reclamanta a arătat că a formulat contestație fiscală la data de 06.11.2007, considerând că obligația de plată stabilită în sarcina ei este nelegală, astfel încât punerea în executare a unui act nelegal este în mod evident și previzibil prejudiciabil pentru ea, fiind evident astfel cazul bine justificat, cu atât mai mult cu cât suspendarea executării se impune și din rațiuni de egalitate în fața legii.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus acte la dosar.
Pârâta, prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, nefiind dovedit cazul "bine justificat", reclamanta arătând doar că împrejurările legate de starea de fapt și de drept creează o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ.
Prin sentința nr.74 din 16 ianuarie 2008, Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată cererea de suspendare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în esență, că reclamanta nu a arătat prin acțiune motivele concrete pentru care actul contestat este nelegal ci dimpotrivă, din relațiile comunicate de pârâtă, rezultă că există o sesizare penală împotriva reclamantei, în curs de soluționare, motiv pentru care organul vamal a suspendat soluționarea contestației administrative.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamanta.
În motivare, recurenta critică sentința pentru nelegalitate, invocând faptul că eronat instanța de fond i-a respins cererea, deși a dovedit îndeplinirea cerințelor art. 14 din Lg.554/2004, întrucât stabilirea unor obligații vamale suplimentare în baza facturilor transmise de către autoritatea olandeză este nelegală, deoarece aceste facturi sunt nereale, neacceptate de ea, fiindu-i astfel neopozabile, astfel încât valoarea din vamă corectă este valoarea de tranzacție, conformă cu facturile ce au fost acceptate și achitate, prezentate autorității vamale românești.
Ca urmare, condiția cazului bine justificat este îndeplinită iar față de cuantumul obligației suplimentare de plată de 214.690 RON, pericolul iminent apare ca fiind evident.
Mai arată recurenta că referitor la existența cercetărilor penale, în alt caz similar, plângerea penală împotriva administratorului său, a fost finalizată cu rezoluția de scoatere de sub urmărire penală.
Examinând recursul de față, ale cărui motive pot fi încadrate în art. 304 pct.9 Cod proc. civ. curtea constată că este întemeiat.
Potrivit art. 14 din Legea nr.554/2004, astfel cum a fost modificat prin Lg. 262/2007 "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoane vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".
În acceptarea art. 2 lit. "ș" și "t" din aceeași lege,paguba iminentăreprezintă "prejudiciul material viitor și previzibil".iarcazurile bine justificatereprezintă "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ".
Ori în speță, în raport de motivele de fapt și de drept invocate de reclamantă atât în contestația fiscală depusă la dosar, cât și prin acțiunea de față, inclusiv prin motivele de recurs, există o îndoială serioasă asupra legalității actelor administrativ-fiscale atacate, așa încât condiția cazului bine justificat este îndeplinită.
Astfel, potrivit art. 77 din Codul vamal (legea nr.141/1997) procedura de determinare a valorii în vamă este cea prevăzută în Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului general pentru tarife și comerț () încheiat la Geneva la 10.11.1979, la care România este parte.
De asemenea, valoarea în vamă se determină și se declară de către importator în baza facturilor sau a altor documente de plată a mărfurilor.
Prin urmare, valoarea din vamă este valoarea de tranzacție, adică prețul efectiv plătit care rezultă din documentele care se prezintă împreună cu declarația vamală.
Or, în cauză valoarea de tranzacție este cea care rezultă din facturile prezentate autorităților vamale române odată cu declarația vamală, prețul prevăzut în aceste documente fiind decontat bancar.
De remarcat este susținerea recurentei potrivit căreia facturile la care face trimitere autoritatea de supraveghere vamală, în baza cărora s-ar fi efectuat formalitățile vamale de export, sunt nereale și neopozabile recurentei, întrucât factura constituie probă numai dacă este acceptată și de cealaltă parte contractantă, iar facturile care au fost acceptate și achitate de recurentă sunt facturile pe care le-a prezentat împreună cu declarația vamală de import autorității vamale române, prețul bunurilor importate fiind cel înscris în aceste facturi.
Or, punerea în executare a unui asemenea act care exprimă o aparență de nelegalitate, este în mod evident și previzibil prejudiciabilă pentru recurentă.
Așadar, în speță, actele dosarului atestă fără dubii îndeplinirea cumulativă a celor două condiții sus menționate, executarea deciziei pentru regularizarea privind obligațiile suplimentare fiind de natură să producă o perturbare însemnată în activitatea reclamantei, raportat la cuantumul obligației de plată suplimentare, respectiv suma de 214.690 RON, așa încât cererea de suspendare de față apare ca fiind justificată.
Luând în considerare cele învederate, în conformitate cu disp. art. 312 Cod proc. civ. recursul de față urmează a fi admis, sentința modificată și în rejudecare, cererea reclamantei va fi admisă, în sensul suspendării executării deciziei nr. 15747//01.10.2007 și a procesului verbal nr.15747//01.10.2007 emise de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, până la soluționarea fondului cauzei.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta - " " SRL, cu sediul în loc. Deal, com., jud. împotriva sentinței nr. 74 din 16 ianuarie 2008 a Tribunalului - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată și în rejudecare, admite cererea reclamantei și dispune suspendarea executării deciziei nr. 15747//01.10.2007 și a procesului verbal nr.15747//01.10.2007 emise de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, până la soluționarea fondului cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 aprilie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. ND
Jud.
Tehnored. MM
2 ex. - 02.06.08
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena, Grapini Carmen, Nastasi Dorina
