Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 5137/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 5137
Ședința publică de la 03 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - - - Judecător
- - - - Judecător
- - Judecător
Grefier:
Pe rol rezultatul dezbaterilor privind cererea de revizuire și cererea de suspendare formulată de revizuienta SC" "SRL C, împotriva deciziei nr.3935 din 08 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C PRIN PRIMAR ȘI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 30 noiembrie 2009, încheiere care face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Asupra cererii de revizuire și suspendare;
Prin decizia nr.3935 din 08 octombrie 2009, Curtea de Apel Craiovaa admis recursul formulat de pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C PRIN PRIMAR ȘI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
A modificat sentința, în sensul că a respins cererea de suspendare.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că prin Hotărârea nr.231/2.04.2009, emisă de către Consiliul Local al Municipiului Caf ost aprobat Programul de transport public local de persoane prin curse regulate, din municipiul C(art.1).
S-a dispus totodată aprobarea gestiunii directe pentru executarea serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate, pentru traseele cuprinse în Programul prevăzut la art.1 și darea în administrare a acestor trasee, către Regia Autonomă de Transport C(C)-art.(2).
La art.3 din aceeași hotărâre s-a prevăzut că serviciul de transport public de persoane prin curse regulate se consideră serviciu public subvenționat de transport, se efectuează și se realizează în condițiile îndeplinirii tuturor obligațiilor de exploatare, de transport și tarifare, astfel cum sunt definite în nr.OG97/1999 republicată.
De asemenea art.(4), din cuprinsul aceluiași act administrativ prevede că la în interval de 6 luni, Consiliul Local C va examina modul de realizare a serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate, atribuit în gestiune către
Art.5 din hotărâre stipulează că la data adoptării acesteia, își încetează efectele hotărârile Consiliului Local al Municipiului C nr.186/1998, nr.206/1998, nr.87/2000, nr.320/2002, nr.49/2003 și nr.241/2005, precum și alte acte administrative de autoritate care conțin dispoziții contrare.
La emiterea acestei hotărâri s-au avut în vedere raportul nr.36268 întocmit de Direcția Servicii Publice prin care s-a propus aprobarea Programului de Transport public local, prin curse regulate, din municipiul C, rapoartele comisiilor de specialitate din Consiliul Local al Municipiului C, precum și dispozițiile Legii nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, modificată prin G nr.13/2008, Lg.nr.92/2007 a serviciilor de transport public local, Ordinului nr.353/2007, OG nr.97/1998 și ale Lg.nr.215/2001.
Potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 din Lg.nr.554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Rezultă așadar, că pentru suspendarea executării actului administrativ pe lângă cerința inițierii procedurii în anulare a actului administrativ este necesar a fi întrunite cumulativ alte două condiții, respectiv existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube,care astfel poate fi prevenită.
Cele două condiții denotă caracterul de excepție a măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând dovedirea efectivă unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului contestat, care să fie de natură a argumenta existența unui caz bine justificat și a iminenței producerii pagubei.
În cauză însă, argumentele invocate de intimata reclamantă în fața instanței de fond și prin concluziile scrise formulate la instanța de recurs, susțin existența celor două condiții ca rezultând din simpla aparență de nelegalitate a actului administrativ a cărei suspendare se solicită, fără însă a administra vreo dovadă în acest sens.
Pentru a se putea reține existența unui caz bine justificat intimata reclamantă trebuie să dovedească în principal existența unei îndoieli puternice și evidente asupra prezumției de legalitate a actului administrativ care se solicită a fi suspendat, lucru pe care aceasta nu l-a realizat.
În susținerea îndeplinirii cazului bine justificat, respectiv aparenta nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare o solicită, reclamanta a invocat încălcarea principiului liberei concurențe reglementat de disp. Legii nr.21/1996 precum și existența unor raporturi de rudenie între membrii consiliului administrativ C și unii dintre membrii Consiliului Local C, raporturi de natură să atragă nulitatea actului administrativ, conf. disp. Legii nr. 215/2001.
Curtea a apreciat că niciunul dintre motivele de nelegalitate invocate nu este întemeiat întrucât, pe de o parte intimata reclamantă nu a făcut dovada celor susținute iar pe de altă parte, aceste critici vizează fondul cauzei, putând fi cenzurate doar în cadrul acțiunii în anularea actului administrativ contestat.
Este suficient ca pentru respingerea cererii de suspendare a unui act administrativ să nu fie îndeplinită una din cele două condiții impuse de Lg.nr.554/2004.
Astfel, în speță, s-a apreciat că nu este îndeplinită cerința cazului bine justificat și nu se mai impune analizarea îndeplinirii celei de-a doua condiții privind iminența producerii unei pagube.
Cu toate acestea, Curtea a reținut că, susținerea intimatei reclamante potrivit căreia prin executarea actului administrativ contestat se produce un prejudiciu patrimonial important cu consecința închiderii societății și a disponibilizării personalului angajat, nu este suficientă pentru a demonstra existența celei de-a doua condiții, întrucât eventuala producere a unei pagube trebuie să fie o consecință directă a cazului bine justificat care îndreptățește suspendarea actului, aspecte de asemenea nedovedite.
Nici faptul că societatea reclamantă are în curs de derulare un contract de credit pentru achiziționarea de mijloace de transport, s-a apreciat nu poate fi considerat ca reprezentând o pagubă iminentă astfel cum este aceasta definitivă prin dispozițiile art.2 litera ș) din Legea nr.554/2004, în speță nefiind previzibil cu evidență un prejudiciu material viitor, reclamanta în calitate de agent economic urmând a-și regla activitatea în funcție de condițiile pieței în vederea evitării producerii unei situații de colaps financiar.
Astfel fiind, Curtea a apreciat că motivele invocate de reclamantă nu justifică cererea de suspendare a executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuienta SC" "SRL C întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 din Codul d e procedură civilă și art. 21 alin. 2 din legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ coroborate cu dispozițiile art. 322 din Codul d e procedură civilă.
De asemenea, revizuienta a solicitat suspendarea deciziei până la soluționarea cererii de revizuire.
În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat că după pronunțarea deciziei nr.3935 din 08 octombrie 2009 prin care s-a evocat fondul reprezentanții pârâtelor au depus la dosar acte, respectiv Regulamentul privind efectuarea transportului public în mun. C, aprobat prin HCL nr. 273 din data de 28.05.2009, deci după aprobarea programului de transport public, rezultând astfel adoptarea programului de transport fără existența cadrului juridic de bază reprezentat de Regulament.
S-a mai arătat că prin acest act se demonstrează că în cadrul soluției din data de 02.04.2009 nu au fost studiate și că nu existau documentele cerute imperativ de dispoz. art. 19 și art. 21 din Legea nr. 92/2007, iar dispozițiile generale sunt clar încălcate prin HCL nr. 231/2009.
Revizuienta a susținut că acest document a fost reținut de pârâți și depus în ședința din 13.10.2009 la dosarul nr- ce are ca obiect anularea HCL nr. 231/2009, ocazie cu care a fost depus și studiul reactualizat privind fluxul de călători întocmit de Primăria mun. C ce demonstrează că măsura dispusă prin HCL nr. 231/2009este contrară recomandărilor acestui studiu.
Revizuienta a apreciat că cele două acte îndeplinesc cerințele art. 322 pct. 5 din Codul d e procedură civilă având caracter determinant în sensul că dacă ar fi fost cunoscute de instanță cu ocazia judecării recursului, ar fi condus la soluția respingerii acestuia.
De asemenea, revizuienta și-a mai întemeiat cererea de revizuire și pe dispozițiile art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 cu motivarea că prin decizia pronunțată a fost încălcat principiul priorității dreptului comunitar.
S-a susținut că în speță nu s-a făcut aplicarea și recomandarea nr.R/89/8/13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă.
La data de 09.11.2009 intimații au formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată și menținerea deciziei nr.3935 din 08 octombrie 2009 ca legală și temeinică.
În motivarea acestei cereri, s-a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 322 pct. 5 din Codul d e procedură civilă având în vedere că "Reactualizarea studiului privind fluxul de călători" a fost depus de către Consiliul Local la dosarul cauzei încă de la primul termen, iar pe de altă parte, HCL nr. 273/2009 prin care s-a aprobat Regulamentul privind efectuarea transportului public în mun. C este act administrativ normativ adoptat de către consiliul Local al Mun. C în ședința ordinară din 28.05.2009, astfel încât dacă înscrisurile au fost prezentate de părți și analizate cu prilejul judecății în fond, iar instanța le-a găsit neconcludente, ele nu pot servi pentru exercitarea unei cereri de revizuire.
De asemenea, s-a mai susținut că simpla împrejurare că partea a descoperit înscrisuri probatorii după pronunțarea hotărârii nu legitimează calea de atac procedurală a revizuirii cu excepția cazului când se face dovada imposibilității de prezentare a acestora în condițiile arătate de art. 322 pct. 5 din Codul d e procedură civilă.
Potrivit art. 49 din legea nr. 215/2001 republicată, a administrației publice locale, hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii la cunoștința publică, care se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale de către prefect, iar în speță după primirea referatului de legalitate nr. 11801/09.09.2009 emis de Instituția Prefectului D, HCL nr. 273/2009 a fost publicată pe site-ul oficial al Primăriei Mun. C și adusă la cunoștința publicului prin afișare conform procesului - verbal nr. -/11.09.2009.
Intimata a mai arătat că nu este îndeplinită nici condiția ca înscrisul descoperit să fie determinant, adică să fie de a conduce la o altă soluție decât cea pronunțată, HCL nr. 273/2009 nu se află în relații de interdependență cu HCL nr. 231/2009 și nu se poate considera că dacă acest înscris ar fi fost înfățișat instanței aceasta ar fi pronunțat o altă soluție decât cea cuprinsă în decizia nr. 3935/2009 a Curții de apel Craiova.
În ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 intimații au susținut că recomandările instituțiilor Uniunii Europene sunt măsuri legale care le permit acestora să-și prezinte punctele de vedere în fața statelor membre sau chiar a persoanelor fizice sau juridice, fără ca acestea să fie obligate să se conformeze soluției propuse de legislația comunitară, iar articolele din Constituție fac referire strictă la reglementările comunitare cu caracter obligatoriu, reglementări în care nu se încadrează R(89)8 Comitetului de miniștri al Consiliului Europei.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele aspecte de fapt și de drept:
Potrivit art.322 alin.1 pct.5 din Codul d e procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că pentru a fi admisibilă cererea de revizuire se impune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: înscrisul să nu fi fost cunoscut de instanță cu ocazia analizării fondului litigiului și să fi fost descoperit ulterior, înscrisul să nu fi putut fi înfățișat instanței dintr-o împrejurare mai presus de voința părții sau din cauza reținerii acestuia de către partea adversă și înscrisul să aibă caracter determinant, în sensul de că este să conducă la pronunțarea unei alte soluții.
În speță, în raport de faptul că înscrisul "Reactualizarea studiului privind fluxul de călători" a fost depus la dosarul nr- al Tribunalului Dolj (filele 134 -181), fiind avut în vedere atât de către instanța de fond cât și de instanța de recurs, Curtea apreciază că acest înscris nu poate reprezenta un înscris nou în sensul dispozițiilor art. 322 pct. 5 din Codul d e procedură civilă.
În ceea ce privește HCL nr. 273/2009 prin care s-a aprobat Regulamentul privind efectuarea transportului public în mun. C, se constată că nici acesta nu îndeplinește condițiile prev. de art. 322 pct. 5 din Codul d e procedură civilă având în vedere că, deși acest administrativ nu a fost avut în vedere de către instanța ce a soluționat fondul cauzei, acesta putea fi înfățișat instanței întrucât având caracter normativ a fost publicat pe site-ul oficial al Primăriei Mun. C și adus la cunoștința publicului prin afișare conform procesului - verbal nr. -/11.09.2009, nefiind astfel reținut de partea adversă sau să fi existat o imposibilitate de prezentare dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, Curtea constată că cele două înscrisuri invocate de revizuienta SC" "SRL C nu îndeplinesc condițiile impuse cumulativ de art. 322 pct. 5 din Codul d e procedură civilă, astfel încât cererea de revizuire având acest temei este nefondată.
În ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 Curtea o constată nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ "constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul d e procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată".
Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României "ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare ".
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 este condiționată de încălcarea unor reglementări comunitare cu caracter obligatoriu.
În raport de aceste considerente, în speță, se constată nefondată cererea de revizuire având în vedere că revizuienta a invocat încălcarea Recomandării.R/89/8/13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei, recomandările fiind acte emise de instituțiile comunitare care nu au forța juridică, întrucât nu impun obligații statelor membre, ci reprezentă punctul de vedere al instituțiilor comunitare în unele probleme de interes general sau specific.
În consecință, constatându-se că reglementarea comunitară invocată de revizuientă nu are caracter obligatoriu, Curtea apreciază nefondată cererea de revizuire formulată de SC" "SRL C, în temeiul art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării deciziei a cărei revizuire s-a solicitat, până la soluționarea acestei cereri, Curtea o constată rămasă fără obiect, în raport de împrejurarea că cererea de revizuire a fost soluționată irevocabil o dată cu cererea de suspendare a executării,
Față de aceste considerente de fapt și de drept, urmează a fi respinsă atât cererea de revizuire, cât și cererea de suspendare a executării, formulate de revizuienta SC" "SRL
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire și cererea de suspendare, formulată de revizuenta SC" "SRL C, împotriva deciziei nr.3935 din 08 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C PRIN PRIMAR ȘI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 3 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Alina Răescu - - | JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat - - - | JUDECĂTOR 3: Costinel - |
Grefier, |
Red. jud.
2ex/04.01.2010
Președinte:Alina RăescuJudecători:Alina Răescu, Robert Emanoil Condurat, Costinel
