Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 520/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.520/CA

Ședința publică din data de 18 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban

JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma

Judecător - - -

Grefier -

S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR - D, cu sediul în C,-, județul C, împotrivaSentinței civile nr.825/25.09.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata reclamantă - - - cu sediul în C, județul C și intimata pârâtă - CLUB SRL - cu sediul în C, bd. 1 - nr.3. -,.A,.4, județul C, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru intimata reclamantă - - av. în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009 depusă la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art.87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.

S-a făcut referatul asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul litigiului, mențiuni referitoare la îndeplinirea procedurii de citare.

Apărătorul intimatei reclamante depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială și concluzii scrise. Precizează, totodată că nu are cereri de formulat, înscrisuri de depus.

Curtea luând acte că nu sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat, constată cauza în stare de judecată li acordă cuvântul părții prezente asupra recursului.

Apărătorul intimatei reclamante solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică.

Consideră nefondate motivele de recurs invocate, întrucât nu se află în culpă procesuală, pentru a fi incidente dispozițiile art.274 din Codul d e procedură civilă. Învederează că nu era obligată intimata reclamantă să depună la dosarul instanței de fond actul contestat, fiind terț față de acesta, obligația depunerii revenind, conform art.13 din Legea nr.554/2004 pârâtei recurente.

Curtea rămâne în pronunțare.

CURTEA,

Asupra recursului în contencios-administrativ de față:

Prin cererea înregistrată sub nr.6609/118/01.07.2009 pe rolul Tribunalului Constanța reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâtele ANAR - Direcția Apelor D și - Club SRL a solicitat, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ reprezentat de contractul de închiriere nr. 967/2009, până la pronunțarea instanței de fond.

În motivarea cererii a arătat că între reclamantă și pârâta nr. 1 s-a încheiat contractul de închiriere nr. 100/2008 având ca obiect transmiterea dreptului de folosință asupra sectorului de plajă VII. Ulterior, în mod netemeinic și nelegal, pârâta nr. 1 inclus în contractul de închiriere încheiat cu - Club SRL parte din sectorul de plajă ce face obiectul contractului de închiriere nr. 100/2008, respectiv suprafața de plajă din zona terasei del, încălcând hotarul dintre cele două sectoare de plajă și obligațiile asumate prin contractul de închiriere nr. 100/2008.

Reclamanta a învederat că la data de 10.06.2009 pârâta nr. 1 sancționat-o contravențional reținând că a depozitat cca. 100 șezlonguri care ocupau cca. 50 mp. pe plaja VI în zona terasei del, fiind evacuată de pe acea suprafață de plajă, deși plaja făcea obiectul contractului nr. 100/2008.

A susținut că în cauză sunt întrunite condițiile suspendării actului administrativ prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv: existența unui caz bine justificat, întrucât potrivit art. 3 din contractul de închiriere nr. 100/2008 durata contractului este de 10 ani, iar potrivit art. 13.1 al contractului de închiriere pârâta are obligația de a preda anual locatarului pe bază de proces-verbal sectorul de plajă ce face obiectul închirierii, în acest sens fiind și dispozițiile art. 10.1 conform căruia reclamanta are dreptul să folosească bunul închiriat conform destinației stabilite în contract.

Reclamanta a arătat că potrivit procesului verbal de predare primire încheiat pentru anul 2009 se poate observa că există identitate de hotărâre în ceea ce privește linia de demarcație dintre sectorul de plajă VII și VI.

În ceea ce privește cea de-a doua condiție, prevenirea unei pagube iminente, astfel cum aceasta este definită în art. 2 lit. s din Legea nr. 554/2004, respectiv prejudiciul material viitor și previzibil, reclamanta a arătat că este în imposibilitatea de a exploata sectorul de plajă VII în limitele de suprafață care s-au scos la licitație.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Pârâta - Club SRL a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii având în vedere că suprafața pe care a închiriat-o de la pârâta nr. 1 nu se suprapune cu suprafața de teren închiriată de reclamantă și, în situația în care s-ar dispune suspendarea executării contractului său de închiriere, care prevede o suprafață totală de 4.720 mp. pentru o presupusă suprapunere a unei suprafețe de 50 mp. i s-ar aduce acesteia un grav prejudiciu. A mai susținut că reclamanta nu a dovedit paguba iminentă pe care ar suferi-o și nici împrejurarea că suprafața de 50 mp. plajă se regăsește în ambele contracte. În drept nu a fost motivată întâmpinarea.

PârâtaANAR - Direcția Apelor Dnu a formulat întâmpinare însă a invocat excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii având în vedere că actul administrativ a cărui suspendare se solicită, contractul de închiriere nr. 967/2009 expiră la data de 30.09.2009.

Prin Sentința civilă nr. 825/25.09.2009 Tribunalul Constanțaa admis excepția lipsei de interes invocată de pârâta ANAR- C și a respins ca lipsită de interes acțiunea formulată de reclamantă. Totodată, a respins cererea pârâtelor de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a dispune astfel prima instanță, soluționând cu precădere excepția invocată de pârâta ANAR - Direcția Apelor D, a analizat interesul promovării acțiunii, prin prisma condițiilor generale: sa fie legitim, născut și actual, personal și direct, interesul fiind folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă, realizat prin soluționarea favorabilă a cererii deduse judecății.

Analizând consecința ipotetică a admiterii cererii deduse judecății, instanța a constatat că principalul efect ar consta în inaplicabilitatea contractului de închiriere nr. 967/2009 pentru sezonul estival 2009, astfel că prin admiterea cererii ar fi satisfăcut un interes direct si personal al reclamantei.

A reținut prima instanță că la momentul formulării acțiunii interesul era născut însă, în prezent acesta nu mai este actual întrucât sezonul estival 2009 luat sfârșit, iar contractul de închiriere nr. 967/2009 expiră la data de 30.09.2009.

Condiția interesului este necesară nu numai la momentul formulării cererii de chemare în judecată ci pe întreaga durată a procesului civil.

Nefiind îndeplinite cumulativ condițiile generale ale interesului, instanța a apreciat excepția lipsei de interes întemeiată și a admis-o cu consecința respingerii acțiunii ca lipsită de interes.

În ceea ce privește cererea formulată de pârâte de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 274.pr.civ. respectiv că reclamanta nu este căzută în pretenții.

Astfel, reclamanta este un terț față de actul administrativ a cărui suspendare a solicitat-o, acesteia neputându-i-se opune dispozițiile art. 12 din Legea nr. 554/2004 care incumbă reclamantului obligația de a depune la dosar actul administrativ atacat.

Susținerea pârâtei ANAR - Direcția Apelor D, în sensul că reclamanta nu a uzitat de dispozițiile Legii nr. 544/2001 pentru a obține o copie contractului de închiriere nr. 967/2009 nu este întemeiată având în vedere că acest act administrativ nu privește o informație de interes public. De altfel, potrivit art. 13 din Legea nr. 554/2004 acesteia îi revenea obligația de a depune la dosarul cauzei întreaga documentație aferentă contractului nr. 967/2009, inclusiv acest contract.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs parata ANAR - Direcția Apelor D, în temeiul art.3041Cod procedură civilă, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică sub aspectul respingerii cererii de obligare a - - la plata cheltuielilor de judecată.

Motivând recursul recurenta arată că instanța de fond a interpretat eronat dispozițiile art.13 din Legea nr.554/2004, întrucât prin cererea de suspendare intimata reclamantă nu a făcut nici o referire cu privire la faptul că nu ar fi în posesia contractului de închiriere a cărui suspendare o solicită și nici la termele de judecată din 08.07.2009, 05.08.2009 și 19.08.2009 nu a solicitat instanței ca pârâtele să depună la dosarul cauzei contractul de închiriere.

Arată că dosarul a suferit mai multe amânări din diverse motive, iar abia la termenul din 11.09.2009, reclamanta, care evident nu mai era interesată de suspendarea actului administrativ, contractul de închiriere fiind încheiat pe o perioadă determinată (12.06.2009-30.09.2009) și viza dreptul de folosință asupra sectorului de plajă VI, sebsectoarele IX și X, a făcut precizarea că nu se află în posesia actului.

- susține reclamanta că motivația instanței cu privire la faptul că actul administrativ nu privea o informație de interes public este eronată.

Consideră că nici referirea cu privire la dispozițiile art.13 din Legea nr.554/2004 nu poate fi primită întrucât instanța nu a solicitat pârâtei recurente să depună la dosarul cauzei actul atacat și nici documentația care a stat la baza emiterii lui, această discuție având loc abia la termenul din 11.09.2009.

Examinând recursul prin prisma criticii aduse hotărârii, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozitiilor art. 274 alin.1 pr.civ. va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata partea care cade în pretențiuni, respectiv partea care se află în culpă procesuală.

In speță acțiunea reclamantei a fost respinsa ca fiind lipsita de interes, instanța reținând ca la momentul formulării acțiunii interesul era născut însă la momentul pronunțării hotărârii nu mai era actual întrucât contractul a cărui executare s-a solicitat a fi suspendata își înceta valabilitatea la data de 30.09.2009.

- mult decât atât, din cuprinsul înscrisurilor de la dosar, se retine ca reclamanta a depus diligente pentru ca soluționarea cauzei sa se realizeze cat mai repede, formulând in acest sens cerere de preschimbare a primului termen de judecata.

de acest aspect nu poate fi reținută culpa procesuala a reclamantei, de altfel, nu avea niciun interes in tergiversarea cauzei, tocmai pentru ca aceasta era prejudiciata de executarea contractului iar recurenta parata nu a făcut dovada faptului ca reclamanta avea cunoștința de durata valabilității contractului.

Pe cale de consecință, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr.civilă să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursuldeclarat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "APELE ROMÂNE" - DIRECȚIA APELOR-D, cu sediul în C,-, județul C, împotriva Sentinței civile nr.825/25.09.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - - - cu sediul în C, județul C și intimata pârâtă - CLUB SRL - cu sediul în C, bd. 1 - nr.3. -,.A,.4, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 18 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

jud. fond:

tehnored.dec.jud. /2 ex./ 28.12.2009

26 2009

Președinte:Mihaela Davidencu Șerban
Judecători:Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 520/2009. Curtea de Apel Constanta