Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 576/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 576
Ședința publică din 13 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Hrudei
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI și, având ca obiect suspendarea executării actelor administrative individuale reprezentate de HG nr. 1161/2009 și HG nr. 1162/2009 publicate în ul Oficial nr. 659 din 3 octombrie 2009, până la data pronunțării instanței de fond asupra cererii ce vizează anularea celor două acte administrative.
La data de 12 noiembrie 2009 s-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea reclamantului și, respectiv, din partea pârâtului.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 11 noiembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 1848/33/20.10.2009, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI și suspendarea executării actelor administrative individuale, reprezentate de:
- Hotărârea de Guvern nr.161/03.10.2009, publicata in ul Oficial nr. 659 din lta de 03.10.2009, prin care s-a dispus incetarea exercitarii temporare a functiei publice de subprefect al județului C de către
- Hotărârea de Guvern nr.1.162/03.10.2009, publicata in ul Oficial nr. 659 din de 03.10.2009, prin care paratul de rd.2, a fost desemnat sa exercite, cu caracter temporar, funcția publica de subprefect al judetului C până la organizarea concursului in vederea ocupării definitive a postului, până la data pronunțării instanței de fond asupra cererii ce vizeaza anularea celor doua acte administrative, cu obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecată
In fapt: Prin Hotararea de Guvern nr.261/11.03.2009, publicata in ul Oficial nr. 153 din i de 12.03.2009, reclamantul a fost desemnat să exercite, cu caracter temporar, functia de subprefect al Județului C pana la organizarea concursului in vederea ocuparii definitive a postului, in baza art. 43 din HG nr. 341/2007 privind intrarea in categoria inaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea inaltilor functionari publici si a Legii nr. 188/1999 privind Statutul Functionarilor publici,urmând a fi definitivat in functie ca efect al organizarii concursului in acest sens.
Având in vedere dispozitiile art. 57 alin4 din Legea nr. 188/1999, art.8 alin.3 lit.b) din HG nr. 341/ 2007,art.5 din Regulamentul nr.1/2008 privind organizarea si desfasurarea concursului pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici, la data de 29 septembrie 2009 s-a organizat de catre Ministerul Administrației si Internelor - Agentia Nationala a Functionarilor Publici concursul pentru ocuparea funcțiilor publice vacante de subprefect al judetului C (2 posturi).
Întrucât numirea reclamantului in funcția de subprefect al judetului C s-a facut prin Hotărârea de Guvern nr.261/11.03.2009 cu caracter temporar, până la organizarea concursului in vederea ocupării definitive a postului, a susținut si reclamantul acest concurs organizat cu respectarea prevederilor legale.
În virtutea art.29 alin.2 din Regulamentul nr.1/2008, Agentia Nationala a Functionarilor Publici ( care asigură Secretariatul tehnic al comisiei de concurs si al comisiei de solutionare a contestațiilor, potrivit art.14 alin.7 din HG nr. 341/2007) avea obligatia de a-i comunica rezultatul obtinut la concurs precum și poziția ocupată în clasament, prin adresa, sub semnatura presedintelui comisiei de concurs, la adresa menționată in formularele de inscriere, in termen de cel mult 3 zile de la finalizarea ultimei a concursului.
Acest text de lege a fost insa ignorat cu desavarsire de organizatorii concursului cu toate că reclamantul i-a notificat in acest sens, prin adresa nr.18.059/02.10.2009, transmisa prin fax Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Mai mult, la data de 03.10.2009, în ședința de Guvern, s-a adoptat Hotararea nr. 1.161 prin care s-a dispus încetarea exercitării de către reclamant a funcției de subprefect al judetului C, la aceeași dată hotărârea fiind publicată în ul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 659.
Concomitent, a fost desemnat paratul de rd.2, să îndeplinească atribuțiile exercitate de reclamant în calitate de subprefect al judetului C, fiind emisă în acest scop nr.HG1.162, publicată in același Oficial al Romaniei, nr. 659/03.10.2009.
De remarcat faptul că, în mod paradoxal, numirea pârâtului de rd.2 s-a facut tot "cu caracter temporar. pana la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului", cu toate că un asemenea concurs fusese organizat deja conform legii, la data de 29.09.2009, reclamantul susținând concursul tocmai in vederea ocuparii definitive a funcției subprefect al judetului
La data de 08.10.2009, Comisia de concurs pentru recrutarea înalților funcționari publici comunică reclamantului prin adresa nr.52, sub semnătura președintelui comisiei de concurs, rezultatul final al concursului sustinut in data de29.09.2009pentru ocuparea functiei publice de subprefect al judetului C: 82,33 puncte, drept pentru care a fost, declarat admis ".
În aceste conditii, potrivit art. 40 alin.1 din Regulamentul 1/2008, președintele comisiei de concurs a transmis lista candidatilor admisi (printre care figura si reclamantul) Secretariatului General al Guvernului, însoțită de propunerea de numire a acelor candidați care au obținut un punctaj mai mare decât punctajul minim prevazut la art.28 (respectiv 70 de puncte), în limita posturilor vacante de inspector guvernamental (în speta, subprefect al jud.C) pentru care s- organizat concursul. Or, in mod cert, postul de subprefect al judetului C era vacant, avand in vedere că:
- pe deo parte,anuntul privind organizarea concursului publicat in ul Oficial al Romaniei, Partea a 1, precum si pe pagina de internet a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, la sediul Agentiei, pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului si pe cea a Ministerului Administratiei si Internelor (a se vedea in acest sens art.7 alin.3 lit.a si b) facea referire expresa la functiile publice vacante corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici de subprefect al judetului C (2 posturi);
- pe de alta parte,numirea reclamantului în funcția de subprefect al judetului C s-a facut Hotararea de Guvern nr.261/11.03.2009 "cu caracter temporar,- pana la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului".
Având in vedere aceste considerente, precum si faptul că organizarea concursului din data de 29.09.2009 s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale in materie, acest concurs nefiind anulat, nu a existat nici un fundament legal pentru adoptarea de catre Guvernul Romaniei a HG nr. 1.161/03.10.2009, cum nu a existat niciojustificare pentru refuzul Guvernului Romaniei de a ma definitiva in functia: a de subprefect al judetului C, in conditiile in care subsemnatul reclamant amfostdeclarat is" la concursul sustinut in data de 29.09.2009 pentru ocuparea functiei publice de subprefect al tului
Urmând același raționament logic, este lipsită de orice fundament legal si HG nr. 1.162/03.10.2009 privind numirea paratului de rd.2, în funcția publica de subprefect al judetului C, "cu caracter temporar, pana la organizarea concursului in vederea ocuparii definitive a postului întrucât, la data adoptării respectivei hotărâri, concursul respectiv fusese organizat încă din data de 29.09.2009, reclamantul fiind declarat admis in functia de subprefect al judetului C, iar postul ocupat definitiv.
Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ pentru suspendarea executării HG nr.1.161/03.10.2009 si HG nr. 1.162/03.10.2009, reclamantul a sesizat autoritatea publica care a emis actul, formulând astfel plângerea prealabilă, in temeiul art.7 alin.l din Legea nr.554/2004, transmisa prin poștă Guvernului Romaniei, cu confirmare de primire.
Până la această dată, nu a primit răspunsul autorității publice emitente.
Potrivit art. 14 din Legea 554/2004: (1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, in conditiile arta 7, autorității publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic suoerioare, persoana vătămată poate sa ceara instantei comoetente sa dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. In cazul in care persoana vătămată nu introduce actiunea in anularea actului in termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept fără nici o formalitate.
(2) Instanta solutioneaza cererea de suspendare de urgenta si cu precădere cu citarea părților.
Din conținutul textului de lege, rezultă că suspendarea executării unui act administrativ, cerută separat de actiunea in anulare, poate interveni atunci cand se constată îndeplinirea cumulativă a doua conditii: existenta unui caz bine justificat si prevenirea unei pagube iminente.
1. Dispozitiile art.2 alin.2 lit. t) din Legea nr.554/2004 definesc sintagma "cazuri bine justificate" ca fflnd acele imprejurari, legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.
Astfel, Hotararile de Guvern contestate au fost adoptate cu exces de putere, in sensul art. 2 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 554/2004, dreptul de apreciere al autoritatii emitente fiind exercitat abuziv, a exista un motiv real care sa justifice incetarea exercitarii de catre reclamant a funcției in care a fost numit.
Cu atât mai mult cu cat in continutul actului contestat nu se indica aplicarea vreunei cauze de încetare a exercitării de către reclamant a funcției încredințate cu caracter temporar până la data definitivarii în funcție, de tipul celor prevazute la art. 92 sau art. 99 din Legea nr. 188/1999.
Hotararea Guvernului nr. 1.161/2009 realizeaza aplicarea unui tratament vadit discriminatoriu reclamantului, dispunând încetarea exercitării funcției de către acesta exclusiv pe considerente de ordin politic. Or, acest lucru este inadmisibil, intrucat in conformitate cu dispozitiile art.98 alin.3 din Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea corupției, "funcționarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria înalților funcționari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sanctiunea destituirii din functia publică."
putinta de tagada, aparenta de legalitate a actelor contestate este infranta prin motivele mai sus-evidentiate, care sunt in masura sa produca o indoiala puternica asupra legalității hotărârilor de Guvern a caror supendare o solicită.
Fără a fi necesara cercetarea in profunzime a fondului cauzei, eliberarea din functie a reclamantului și emiterea unei hotarari de Guvern prin care se desemneaza cu caracter temporar paratul de rd.2 in exercitarea aceleiasi functii este de natura a pune la indoiala existenta unei justificari obiective privind calea aleasa pentru inlocuirea intempestiva din functie, alta decat existenta unor ratiuni exclusiv politice, motive care, in mod evident, nu se regasesc printre cauzele de eliberare din functia publica prevazute in Legea nr.188/1999.
In consecinta, in mod cert, prezumtia de legalitate a actelor administrative atacate este infranta, impunandu-se in mod imperios ca efectele executarii HG nr. 1.161/03.10.2009 si HG nr. 1.162/03.10.2009 sa fie suspendate pana la solutionarea in fond a cauzei privind anularea acestor hotărâri.
2. Notiunea de paguba iminenta a fost definita in art.2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr.554/2004 ca prejudiciu material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila a functionarii unei autoritati publice sau unui serviciu public.
Este neindoielnic ca schimbarea din functie a reclamantului si ocuparea aceleiași funcții cu caracter temporar de catre paratul de rd.2, inainte de verificarea legalitatii actelor administrative de catre instanta de judecata, este de natura să producă consecințe păgubitoare certe si imediate ce nu pot fi inlaturate decat prin intreruperea vremelnica a efectelor produse de hotararile adoptate de catre paratul de rd.1.
Prin emiterea HG nr. 1.161/03.10.2009 si HG nr. 1.162/03.10.2009, Guvernul Romaniei nu a urmărit realizarea unei mai bune organizari a administratiei publice, cu atat mai putin protejarea vreunui interes public, ci exclusiv protejarea unor interese individuale de grup, in sensul asigurarii exercitarii functiei de subprefect al judetului C de catre o persoana ale carei orientari politice sunt agreate de noul ministru al internelor si administratiei, infrangandu-se astfel in mod evident scopul urmarit de legiuitor la momentul stabilirii in competenta minstrului administratiei si internelor a prerogativei de a propune prefecți și subprefecti, scop ce viză asigurarea in teritoriu a unei bune organizari la nivelul administratiei publice.
Noțiunea de pagubă iminentă vizează respectarea ordinii de drept nu numai de către destinatarii principali ai legilor, respectiv de către cetățeni, ci și de către persoanele care contribuie la elaborarea si aprobarea acestora si care in aceeasi masura sunt chemate sa asigure punerea lor în practică.
În speță, referirea vizează in mod evident Guvernul Romaniei, care are obligatia constituțională de a asigura stabilitatea sistemului social si politic.
Avand in vedere ca HG nr. 1.161/03.10.2009 si HG nr. 1.162/03.10.2009 sunt acte administrative cu executare ex officio ce si-au produs efectele la momentul publicarii, instanta judecatoreasca este singura competenta să dispună suspendarea executării lor.
Mai mult, si activitatea Instituției Prefectului va avea de suferit in mod grav, exercitarea atributiilor de importanță deosebită privind gestionarea situatiilor de urgență, luarea masurilor pentru prevenirea infracțiunilor și asigurarea securității cetățenilor fiind periclitată cu consecințe grave, imposibil de reparat, ce se rasfrang asupra tuturor cetatenilor din judet. Totodată, numirea in functie a unui nou subprefect are ca efect lasarea în nelucrare a unor programe importante inițiate de, cu consecințe dezastruoase pentru cetatenii județului.
Pârâtul, legal citat, a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de suspendare formulata de catre reclamant.
In apărare, a arătat următoarele:
In fapt, reclamantul solicită instanței de judecată suspendarea executării Hotărârii de Guvern 1161/2009 publicată în ul Oficial al Romaniei nr. 659/2009 prin care s-a dispus incetarea exercitarii temporare a functiei publice de subprefect al judetului C de catre acesta si totodata suspendarea executarii Hotararii de Guvern 1162/2009 publicata in acelasi Oficial, hotarare prin intennediul careia pârâtul a fost desemnat sa exercite, cu caracter temporar, functia publica de subprefect al judetului C pana la organizarea concursului in vederea ocuparii definitive a postului.
Se solicita de catre reclamant ca suspendarea executării acestor acte administrative sa fie dispusa pana la pronuntarea unei hotarari a instantei de fond asupra cererii care vizeaza anularea celor doua hotarari de guvern mentionate.
In drept cererea a fost intemeiata pe prev art 14 alin (1) din legea-
contenciosului administrativ.
de considerentele de fapt si de drept invocate de catre reclamant in acțiunea introductivă, pârâtul a învederat următoarele:
Pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre de suspendare a executarii celor doua acte administrative mai sus mentionate, in conditiile art 14 din legea-se cer a fi indeplinite, cumulativ, doua conditii si anume "in cazuri bine justificate" si "pentru prevenirea unei pagube iminente"
Insa, pentru ca instanta sa se pronunte asupra cererii de suspendare formulate trebuie ca mai intai reclamantul sa sesizeze in conditiile art 7 din legea 554/2004 autoritatea emitenta a actului respectiv sau autoritatea ierarhic superioara.
In prezenta cauza, pana la data formularii prezentei intampinari reclamantul nu afacut dovada depunerii plangerii prealabile in conditiile art 7 din legea 554/2004 desi in cuprinsul actiunii se vorbeste despre aceasta ca fiind trimisa cu confirmare de primire.
Consideră pârâtul că pentru a fi eliminata orice indoiala reclamantul va trebui sa prezinte dovada întocmirii și comunicării plângerii prealabile către autoritatea emitentă a actelor a căror suspendare se solicită.
In aceste conditii, in situatia in care la primul tennen de judecata nu se face dovada inregistrarii unei plangeri prealabile, inainte de data de 20.10.2009 data inregistrarii dosarului pendinte pârâtul solicită respingerea cererii formulate ca fiind inadmisibila.
În altă ordine de idei, în privința îndeplinirii in mod cumulativ a celor două condiții prevăzute de textul art 14 din Legea 554/2004:
Raportat la "cazul bine justificat", asa cum este definit acesta de prevederile art 2 alin(2) lit. "t" din Legea 554/2004, această prima condiție nu este îndeplinită.
Astfel, prin Hotararea Guvernului 261/2009, publicată in ul Oficial nr. 153/2009 si anexată cererii de suspendare, reclamantul din prezenta cauza a fost desemnat sa exercite, cu caracter temporar functia de subprefect al judetului C pana la organizarea concursului in vederea ocuparii definitive a postului.
Concursul pentru ocuparea definitivă a postului de subprefect al judetului Caf ost organizat în data de 29.09.2009 de catre Ministerul Administratiei si Nationala a functionarilor Publici in confornitate cu prevederile legale respectiv HG341/2007 privind intrarea in categoria inaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea inaltilor functionarui publici si in conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1/2008.
In conformitate cu prevederile cap.III, sectiunea 1, art 7 din HG341/2007, Intrarea în categoria înalților funcționari publici se face prin concurs național organizat în condițiile legii, pe o funcție publică vacantă de inspector guvernamental"
In al doilea rand, potrivit prevederilor art 11 ale aceluiasi act normativ " Persoanele care promovează concursul sunt numite în functia publică vacantă de inspector guvernamental, prin decizie a primului-ministru, în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării si comunicării rezultatelor le ale concursului de către comisia de concurs. "
De asemenea in strânsă legătură cu prevederile art 11 citat mai sus, sunt si prevederile art 18 alin (1) lit. "f potrivit căreia printre atribuțiile principale ale comisiei de concurs se regaseste si cea potrivit căreia, formulează propunerea de numire a candidatului declarat admis, pe care o transmite, prin secretariatul comisiei, persoanei care are competența legală de numire în funcția publică "
Din analiza textelor legale mentionate mai sus rezulta putinta de tagada ca intrarea in categoria inaltilor functionari publici se face in urma unui concurs, pe o functie publica vacanta de inspector guvernamental, aceasta fiind prima dintre functiile corespunzatoare categoriei de inalti functionari publici care poate fi obtinuta in unna promovarii unui concurs organizat in conditiile legii.
În al doilea rand, persoanele care promovează acest concurs, vor fi numite in funcția publică de inspector guvernamental prin decizie a primului ministru.
Este demn de mentionat faptul ca decizia de numire in functia publica de inspector guvernamental trebui este emisa in termen de 30 zile de la data publicării si comunicării rezultatelor finale ale concursului de către comisia de concurs.
In concret, in cazul de, reclamantul a promovat concursul organizat in conditiile legii pentru postul de subprefect al judetului C, odata cu aceasta intrand in categoria inalti lor functionari publici.Aceasta nu inseamna insa ca, in mod automat dl. a ocupat postul de subprefect. Acesta ar fi fost ocupat definitiv in momentul emiterii de catre primul ministru a deciziei prevazute de textul legal. La data eliberarii dlui din funcția publică de subprefect al judetului C acesta nu era numit definitiv pe acest post neexistand o decizie in acest sens.
Faptul ca după data promovării concursului pentru intrarea in categoria inaltilor
functionari publici, reclamantul a fost eliberat din functia detinuta anterior in mod temporar si anume de subprefect al județului C iar pârâtul fost numit in aceasta functie nu este in măsură să atragă o îndoială serioasă in privința actelor administrative atacate, atata vreme cat la data emiterii celor doua acte administrative a caror suspendare se solicita, termenul de 30 zile in care primul ministru urma sa numeasca reclamantul in functia de inspector guvernamental nu era implinit, iar prevederile legale incidente in speta au fost respectate.
In acest sens sunt si prevederile art 4 alin (1) al legii 188/1999 potrivit carora" Raporturile de serviciu se și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condițiile legii."
In concluzie, prima conditie menita sa atraga suspendarea executarii actelor administrative mentionate anterior nu este indeplinita, motiv pentru care pârâtul a solicitat respingerea cererii formulate de catre reclamant.
Celelalte criterii învederate de către reclamant, pentru care s-ar fi produs schimbarea sa din functie si in special acele argumente de ordin politic nu sunt concludente si nu intereseaza in aceasta faza a judecatii cand instanta este chemata sa verifice indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de textul art 14 alin (1) din legea 554/2004.
Ad.II. Raportat la cea de-a doua cerinta a art 14 din legea-si anume "paguba iminenta" asa cum este aceasta definita de prevederile art.2 alin(2) lit"ș" din legea-, nici aceasta nu este indeplinita.
In primul rând, spre deosebire de reclamantul din prezenta cauza a carui activitate politica desfasurata anterior ocuparii functiei de subprefect al judetului C este de notorietate, nici la aceasta data si nici in trecut pârâtul a făcut parte din nici un partid politic preferand sa nu ma implic in viata politica si incercand sa își desfășoare activitatea in conditii de impartialitate si profesionalism.
Faptul ca a fost desemnat sa exercite cu caracter temporar aceasta functie publica de subprefect nu inseamna automat ca este o persoana menita sa protejeze interese de grup.
De asemenea nu înseamnă ca toate realizarile reclamantului in functia detinuta precum si proiectele demarate de acesta in indeplinirea prevederilor legale si a atributiilor sale stabilite prin fisa postului ar fi lasate in nelucrare, atata vreme cat si pârâtul trebuie să îndeplinească anumite atribuții expres stabilite de catre prefect potrivit prevederilor legale, atributii care sunt aceleasi cu cele exercitate de dl..
Că reclamantul a fost eliberat din functia detinuta nu inseamna ca se produc consecinte dezastruoase pentru cetatenii judetului si nici ca institutia Prefectului va avea de suferit in mod grav.
In alta ordine de idei nu se poate vorbi de perturbarea previzibila a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public atata vreme cat acestea nu sunt dovedite in conditiile legii.
Pârâtul, înainte de a ocupa aceasta functie și-a desfășurat activitatea in calitate de consilier juridic in cadrul Primariei Municipiului T timp de aproximativ 9 ani.
In acest timp s-a familiarizat atât cu cerințele reclamate pentru ocuparea unui asemenea post in cadrul autoritatilor administratiei publice locale dar in mod nemijlocit prin natura activitatii desfasurate a avut posibilitatea de-a intra in contact si cu sfera de atributii si competente stabilite de lege Institutiei Prefectului Judetului C in cazul in speta.
Atâta vreme cât întreaga activitate și-a desfășurat-o in cadrul unei autoritati a administartiei publice nu se poate afirma ca activitatea institutiei in care la aceasta data își desfășoară activitatea ar suferi in mod grav sau ca as perturba functionarea vreunui serviciu public prin actele sau faptele sale.
De asemenea nu poate fi retinuta incidenta in speta a prevederilor art 99 din Legea 188/1999.
În urma promovării concursului din data de 29.09.2009 reclamantul din prezenta cauza a dobandit calitatea de inalt functionar public iar decizia de numire in functia publica de inspector guvernamental nu era emisa la acea data.
Mai mult, potrivit prevederilor art 12 alin (3) din 341/2007 atribuțiile inspectorilor guvernamentali se stabilesc individual pe baza activitatilor generale prevazute la aliniatele precedente ale art 12.
Ca atare atata vreme cat nu sunt indeplinite cumulativ cele doua cerinte stabilite de art. 14 din legea 554/2004 care sa atragă suspendarea actelor administrative mentionate in actiunea se impune respingerea cererii de suspendare a HG1161/2009 si a 1162/2009.
Guvernul României, legal citat, a depus întâmpinare, solicitând ca, prin hotărârea care se va pronunța, să fie respinsă acțiunea.
Astfel, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Calitatea procesuală reprezintă una din condițiile pentru a fi parte în procesul civil sau pentru exercitarea acțiunii civile, alături de capacitatea procesuală și existența interesului judiciar.
Calitatea procesuală constă în identitatea între persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății. Lipsa calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie, putând fi invocată pe cale de excepție în tot cursul judecății și duce la respingerea acțiunii.
Reclamantul are obligația, odată cu promovarea acțiunii, de a-și dovedi calitatea procesuală activă, respectiv faptul că este într-adevăr titularul dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecătii.
În materia contenciosului administrativ, calitatea de reclamant nu o poate avea decât titularul unui drept recunoscut de lege, care a fost vătămat de către autoritate publică.
În acest sens, Constituția României, republicată dispune la art. 52:
,(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.
(2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
Legea organică în domeniu este Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 dispune faptul că "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i -a fost cauzată."
În prezenta speță, reclamantul solicită suspendarea executării nr.HG1162/2009, fără a-și justifica, În raport de dispozițiile arte 52 din Constituția României, republicată, calitatea procesuală activă, deoarece nu dovedește existența dreptului vătămat și legătura de cauzalitate dintre emiterea actului administrativ contestat și presupusa vătămare.
În aceste condiții, se apreciază că reclamantul nu Își justifică legitimitatea procesuală În cauza dedusă judecății, nu face dovada dreptului subiectiv recunoscut de lege care să fi fost . prin emiterea actului administrativa cărei suspendare se solicită.
Referitor la cererea de suspendare a executării a Hotărârii Guvernului nr.1162/2009 privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcției publice de subprefect al Județului C de către domnul, pârâtul a invocat xcepția lipsei de interes a reclamantului pentru următoarele motive:
Pentru a fi parte într-un proces, este necesar să fie întrunite nu numai condițiile privind capacitatea și calitatea procesuală, ci și aceea a existenței unui interes legitim, născut și actual, personal și direct.
"Interesul" este calificat unanim În doctrină și În jurisprudență ca fiind o condiție de exercițiu a acțiunii civile și de promovare a oricărei forme procedurale ce intră în conținutul acesteia, nefiind suficientă afirmarea existenței unui drept actual, ci și iustiticarea folosului practic urmărit prin punerea în miscare a procedurii iudiciare.
Prin urmare, interesul trebuie să fie în legătură cu pretenția formulată, să existe în momentul în care se exercită dreptul la acțiune, să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva.
Potrivit prevederilor constituționale ale art.21 din Titlul II:, Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale, Capitolul 1, "orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime".
Având în vedere și dispozițiile art.52 alin.l și 2 din Capitolul 2 al aceluiași Titlu, este fără îndoială că prevederile Legii nr.554/2004 contenciosului administrativ își găsesc suportul în prevederile legii fundamentale.
Exercițiul dreptului la acțiune și recunoașterea interesului legitim nu pot interveni decât în condițiile prevăzute de Constituție și de legea aplicabilă căii procedurale alese.
Prin Decizia nr.256/2006, Curtea Constituțională a reținut că, potrivit art.52 alinl din Constituția României, pentru introducerea unei acțiuni În contencios administrativ, persoana vătămată trebuie să demonstreze Încălcarea de către autoritatea publică a unui drept al său, sau a unui interes legitim care poate atât privat, cât și public.
În consecință, s-a statuat că persoanele fizice sau juridice pot introduce acțiune În contencios administrativ pentru apărarea unui interes legitim public, mai ales când se are În vedere un act administrativ normativ, acesta reprezentând o măsură eficientă pentru a Înlătura din primul momento posibil eventualele abuzuri ale administrației publice, cu atât mai mult cu cât interesallegitim public are În vedere și interesele private ale unei persoane.
În speță, reclamantul solicită suspendarea unui act administrativ individual ce privește o terță persoană și nu face dovada interesului legitim, personal, născut și actual, În sensul prevăzut de art.2 alin.l lit.o) din Legea nr.554/2004 și art.52 din Constituție, ca o condiție de drept material pentru suspendarea actului administrativ, după cum nu face dovada interesului nici În sens procedural, ca o condiție de exercițiu a oricărei acțiuni În justiție.
Adoptarea nr.HG1162/2009 a fost adoptată ca o consecintă firească a faptului că functia de subprefect aliudețului era vacantă. Reclamantul . să mai exercite temporar functia publică de subprefect al județului C ca urmare a adoptării nr.HG1161/2009.
Pe fondul cauzei, otrivit p. doctrinei și jurisprudenței, prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el Însuși titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise În baza legii, echivalează cu a nu executa legea.
De altfel, În cazul special al hotărârilor Guvernului, din cuprinsul art.108 alin.(2) din Constituția României, republicată, rezultă că sunt emise pentru organizarea executării legilor sau ordonanțelor, bucurându-se de prezumția de legalitate până la anularea acestora de către instanță.
Suspendarea executării actelor administrative constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate. A vând caracterul unei măsuri procesuale facultative și nu obligatorii pentru instanță, suspendarea poate fi dispusă numai după verificarea condițiilor impuse de art.14 și dovedirea faptului că este mai oportună neaplicarea temporară și provizorie a actului administrativ, decât aplicarea acestuia.
Art.14 din Legea nr.554/2004 stabilește că "În cazuri bine iustificate și pentru prevenirea unei pa2;ube iminente, odată cu sesizarea, În condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond".
Așadar, din textul precizat rezultă că pentru soluționarea favorabilă a cererii de suspendare trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții: cazul să fie bine justificat și paguba iminentă.
Or, În speța dedusă judecății, deși partea reclamantă ave a obligația de a-și motiva cererea de suspendare strict în raport cu condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, totuși nu se face dovada . cumulative a acestor condiții, Întreaga argumentare privind, în realitate, fondul litigiului.
Nu în ultimul rând, potrivit prevederilor art.108 alin.(2) din Constituția României, republicată, hotărârile Guvernului sunt emise pentru organizarea executării legilor sau ordonanțelor, astfel încât ele se bucură de prezumția de legalitate până la anularea acestora de către instanțele judecătorești.
Ori, prin suspendarea executării actului administrativ se încalcă însăși prezumția de legalitate, fără ca instanța să fi pășit la cercetarea legalității actului administrativ, prin aceea că instanța trece la verificarea efectelor acestuia, respectiv la constatarea pagubelor produse prin raportare la caracterul legal sau ilegal al actului administrativ.
De asemenea, prin dispozițiile art.14 și 15 din Legea nr.554/2004, legiuitorul a instituit măsuri de protecție pentru particulari împotriva unor pagube care cu greu ar putea fi acoperite, chiar și în condițiile în care actele administrative ar fi anulate.
În cauza de fată, reclamantului nu i se produce vreun prejudiciu, funcția vacantă de subprefect al județului C trebuind să fie asigurată temporar de către un funcționar public care să îndeplinească condițiile specifice de numIre.
Reclamantul nu dovedește, de asemenea, iminența prejudiciului pretins a fi suferit ca urmare a executării actului administrativ atacat.
Dispozițiile art.2 alin.(l) lit. ș) din Legea nr.554/2004 definesc paguba iminentă în sensul de,prejudiciu material viitor și previzibil". Așadar, legea se referă strict la un prejudiciu material și nu la unul moral, precum cel invocat de reclamant.
Nici susținerile privind o,pagubă iminentă a activității instituției prefectului" nu sunt dovedite și nu pot demonstra necesitatea aplicării, în speță, a măsurii suspendării Hotărârii Guvernului nr.1161/2009 și nr.HG1162/2009.
De asemenea, afirmațiile părții reclamantului nu sunt de natură a crea convingerea că, chiar și în condițiile în care Hotărârile Guvernului supuse controlului judecătoresc ar fi anulate, ar fi foarte dificil sau chiar imposibil de reparat o eventuală pagubă cauzată de acest act administrativ.
Fără a întra pe fondul litigiului, reclamantul, în baza nr.HG261/2009, publicată în ul Oficial nr.153/12.03.2009 a exercitat, cu caracter temporar, funcția publică de subprefect al județului Potrivit art.92 alin. 1 și 2 din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere se realizează prin promovarea temporară a unui funcționar public care îndeplinește condițiile specifice, pe o perioadă de maxim 6 luni Într-un calendaristic.
Prin adoptarea HG. nr.1161/2009, publicată în ul Oficial nr.659/03.10.2009, a încetat exercitarea temporară a funcției publice de subprefect al județului C de către domnul.
Hotărârea Guvernului nr.1161/2009 este legală, fiind adoptată în temeiul art.l08 din Constituția României, republicată, al art.19 alin.(l) ) și art.92 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea Guvernului nr.1162/2009 este legală, fiind adoptată în temeiul art.1 08 din Constituția României, republicată, al art.19 alin.(l) ), art.89 și art.92 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prevederile art.43 din Hotărârii Guvernului nr.341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici.
Hotărârile contestate au fost adoptate de Executiv, astfel cum reiese și din Notele de fundamentare care au însoțit proiectule actulor administrative, prin însușirea proiectelor inițiate de Ministerul Administrației și Internelor care, potrivit prevederilor Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/2007, este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care exercită atribuții privind funcția publică ȘI funcționarii publici.
La elaborarea actelor au fost respectate dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele cuprinse În Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2009.
Consideră că afirmația reclamantului, potrivit căreia adoptarea acestor acte administrative, Instituția Prefectului ar avea de suferit În mod grav, nu este întemeiată.
În susținerea apărărilor formulate, Guvernul a depus Nota de fundamentare care a stat la baza adoptării Hotărârii Guvernului nr.1161/2009 și Hotărârii Guvernului nr.1162/2009.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarea situație de fapt:
Reclamantul a ocupat, cu caracter temporar, în baza HG 261/11.03.2009, funcția de subprefect al jud. C, până la organizarea concursului in vederea ocupării definitive a postului - 7
La 29.09.2009 a fost organizat, de către Ministerul Administrației și Internelor -, concursul pentru ocuparea funcțiilor publice vacante de subprefect al jud. C -10.
Reclamantul a susținut acest concurs, comunicându-i-se la data de 8.10.2009, de către Comisia de concurs pentru recrutarea înalților funcționari publici, prin adresa nr. 52, faptul că a obținut un punctaj de 82,33 puncte, drept pentru care a fost declarat admis -9.
Cu toate că, la data de 29.09.2009 a fost organizat concursul pentru ocuparea funcțiilor vacante corespunzătoare înalților funcționari publici de prefect și de subprefect. al jud. C, prin HG 1161/3.10.2009 și 1162/3.10.2009 s-a statuat, pe de-o parte, asupra încetării exercitării temporare a funcției publice de subprefect al jud. C de către reclamant respectiv asupra exercitării, cu caracter temporar, a funcției publice se subprefect al jud. C, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului, de către pârâtul de rd. 2.-8
Raportat la excepțiile invocate prin întâmpinare de paratul de rd.1, GUVERNUL ROMANIEI, instanța a dispus unirea lor cu fondul, potrivit art. 137 Cod proced. civilă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, în speță, aceasta este justificată atât raportat la cererea de suspendare a executarii Hotararii de Guvern nr.1.161/03.10.2009, hotărâre care îl privește în mod direct pe reclamant ( existând astfel identitate între titularul dreptului subiectiv și titularul raportului de drept procesual ) cât și raportat la cererea de suspendare HG nr.1.162/2009.
Referitor la această din urmă hotărâre, ea este un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept decat reclamantul, respectiv este adresat paratului de rd.2,.
In acest context, curtea apreciază că se impune invocarea art. 7 alin 3 din 554/2004, potrivit căruia, este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat unui alt subiect de drept,
Prin actul administrativ cu caracter individual - HG 1162/2009, reclamantul susține că i se încalcă drepturi fundamentale recunoscute si garantate de legislatia in vigoare.
S-au invocat în acest sens vătămarea dreptului la muncă și la protecție socială ale reclamantului, garantate constitutional prin art. 41 din Constitutia Romaniei (dreptul la munca nu poate fi îngrădit)
- Salariații au dreptul la măsuri de protecție sociala; vatamarea dreptului de a exercita o functie publica, in conformitate cu art. 27 si urm. din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici; vatamarea dreptului de a fi definitivat pe post intr-o functie de inalt functionr public, in concordanta cu dispozitiile art.62, art.65 din Legea nr.188/1999 coroborate cu art. 40 alin.1 din Regulamentul nr.1/2008 privind organizarea si desfasurarea concursului pentru intrarea in categoria inaltilor functionari publici; vatamarea dreptului la stabilitate in exercitarea functiei publice, consacrat de art.3 lit.f) din Legea nr.188/1999.
Având in vedere aceste considerente, Curtea a apreciat că sunt nefondate sustinerile paratului de rd.1, Guvernul Romaniei referitoare la nerespectarea de catre reclamant a cerintelor impuse prin art.52 din Constitutia Romaniei, astfel incat se impune respingerea exceptiei privind lipsa calitatii procesuale active in privinta cererii de suspendare a executarii Hotararii de Guvern nr.1.162/03.10.2009.
de calitatea procesuală, un alt element ce se impune a fi analizat drept condiție de admisibilitate a oricărei acțiuni civile este interesul.
Întrucât Codul d e proced. civilă nu definește interesul, în doctrină s-a arătat faptul că, prin interes se înțelege folosul practic, imediat pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Prin impunerea cerinței interesului s-a urmărit să se evite litigii lipsite de orice utilitate pentru reclamant, pur vexatorii.
Pentru a justifica sesizarea instanței de judecată, interesul trebuie să îndeplinească anumite condiții: să fie legitim, născut și actual, personal și direct.
Art. 21 alin. 1 din Constituție specifică faptul că interesul legitim apare ca o alternativa la dreptul subiectiv, ca temei al unei acțiuni în justiție de sine stătătoare si nu ca temei al acțiunii care are ca obiect dreptul subiectiv însuși:,.orice persoana se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor a libertăților si a intereselor sale legitime".
Conform definiției de la art. 2 alin. 1, lit. o) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, prin interes legitim se înțelege posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Este eronată în acest context susținerea pârâtului de rd. 1 cu privire la lipsa de interes referitor la cererea de suspendare a HG 1162/2009 în condițiile în care reclamantul a fost eliberat din funcție și concomitent, postul său a fost ocupat de către pârâtul de rd. 2, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului, concurs care, așa cum am arătat, fusese organizat cu câteva zile înainte de emiterea celor doua acte administrative contestate.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii motivat de lipsa plângerii prealabile, excepție invocată de către pârâtul de rd. 2 prin întâmpinare, la termenul de judecată din 11.11.2009 reclamantul a depus la dosar dovada trimiterii, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a plângerii, astfel încât această excepție nu a mai fost susținută -. 44-48
Cu privire la fondul cererii de suspendare, instanta apreciaza demersul dedus judecatii ca fiind intemeiat.
Astfel, conform art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. .
Din textul enuntat, asa cum a fost interpretat de doctrina si practica judiciara constanta rezulta doua conditii esentiale cumulative pentru dispunerea suspendarii unui act administrativ, subsecvent declansarii procedurii prealabile: existenta unui caz bine justificat si necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Notiunea de caz bine justificat are o definitie legala reglementata prin dispozitiile art. 2 alin. 1 lit. t din Legea 554/2004 care prevede ca, prin caz bine justificat se inteleg,împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, In cazul concret dedus judecatii exista imprejurari legate de starea de fapt si de drept care ridica serioase semne de indoiala de legalitatea actelor administrative a caror suspendare se cere.
Prin actele administrative analizate s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantului respectiv exercitarea, cu caracter temporar, a funcției publice de subprefect de către pârâtul de rd. 2.
Aspectele care fundamenteaza ideea unei indoieli seriose cu privire la legalitatea actelor administrative sunt legate aparenta încălcare a dispozitiilor Legii nr. 188/1999 si ale HG nr. 341/2007.
Eliberarea din functie a reclamantului și emiterea unei hotarari de Guvern prin care se desemneaza cu caracter temporar paratul de rd.2 in exercitarea aceleiasi functii, desi la acea data reclamantul promovase deja concursul pentru ocuparea definitiva a postului de subprefect al judetului C, este de natura a pune la indoiala existenta unei justificari obiective privind calea aleasa pentru inlocuirea intempestiva din functie.
Trimiterea generică din preambulul hotararii de Guvern la dispozitiile normative aplicabile in caz de mobilitate sau de exercitare cu caracter temporar a,unei funcții publice (art.19 alin.1 lit a ) si art.92 din Legea nr.188/1999) nu poate fi asimilată unei motivări, generând îndoieli serioase sub aspectul justificării obiective a măsurii.
Notiunea de paguba iminenta a fost definita in art.2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr.554/2004 ca prejudiciu material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila a functionarii unei autoritati publice sau unui serviciu public.
Schimbarea din functie a reclamantului si ocuparea aceleiași funcții cu caracter temporar de catre paratul de rd.2, este de natura să producă consecințe păgubitoare certe si imediate ce nu pot fi inlaturate decat prin intreruperea vremelnica a efectelor produse de hotararile adoptate de catre paratul de rd.1.
In lipsa suspendarii executarii acestor hotarari de Guvern, reclamantul este lipsit de posibilitatea de a-și exercita in mod liber calitatea de inalt functionar public si de posibilitatea de a ocupa locul de munca deținut anterior pana la solutionarea actiunii ce vizează anularea actelor nelegale de inlocuire a reclamantului din funcția de subprefect.
Având in vedere caracterul intempestiv al HG nr. 1.161/03.10.2009 si HG nr. 1.162/03.10.2009, în mod corect a învederat reclamantul că află in situația de a nu beneficia de un alt loc de munca si de a nu avea acces la nicio masura de protecție socială, fără a beneficia de dreptul legal de preaviz prevazut de art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 și nici de dreptul de a fi informat asupra existentei sau nu a unor posturi vacante corepunzatoare, in condițiile art. 99 din Legea nr.188/1999.
Toate aceste aspecte de nelegalitate mentionate sunt de natura sa creeze in opinia instantei o indoiala serioasa asupra legalitatii actelor administrative a caror suspendare o solicita reclamantul.
Pentru toate aceste considerente, cererea de chemare in judecata va fi admisa, iar actele administrative analizate vor fi suspendate in mod provizoriu in conformitate cu dispozitiile art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, in scopul prevenirii producerii unui prejudiciu material iminent, pana la solutionarea in fond a cauzei de catre instanta competenta.
În baza art. 274, 277 Cod proced. civilă, Curtea îî va obliga pe pârâți, în solidar, la plata în favoarea reclamantului a sumei de 4,3 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului și a lipsei de interes în promovarea acțiunii.
Admite acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților GUVERNUL ROMÂNIEI și.
Suspendă executarea HG 1.161/3.10.2009, publicată în of. 659/3.10.2009 și HG 1.162/3.10.2009, publicată în of. 659/3.10.2009 până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare a celor două acte administrative.
Obligă pârâții, în solidar, la plata în favoarea reclamantului a sumei de 4,3 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - ---
Red./Dact./MH/4.12.2009
Președinte:Maria HrudeiJudecători:Maria Hrudei
