Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 667/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.667

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05 02 2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Bîcu Vasile

GREFIER- - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITAR-VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR, având ca obiect suspendarea Ordinului nr.70109/2 10 2009.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta prin consilier juridic în baza delegației de reprezentare pe care o depune la dosar, lipsă fiind reclamantul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Pârâta prin consilier juridic depune întâmpinare și actele care au stat la baza actului administrativ a cărei anulare se solicită, o copie spre comunicare.

Pârâta prin consilier juridic declară că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de suspendare.

Pârâta Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor prin consilier juridic, solicită respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 alin.(1) din Legea nr.554/2004, reclamantul nu dovedește nici cazul bine justificat și nici paguba iminentă. Ordinul nr.70109/02 10 2009 fost emis cu respectarea dispozițiilor legale. Solicită să se aibă în vedere Decizia nr.1257/07 10 2009 pronunțată de Curtea Constituțională prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a nr.OUG37/2009 și a nr.OUG105/2009. Depune concluzii scrise.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la 06.11.2009, reclamantul - a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor solicitând suspendarea executării Ordinului nr.70109/02.10.2009 al Președintelui Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, până la pronunțarea instanței de fond.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a ocupat funcția de director coordonator adjunct la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor I, începând cu data de 25.05.2009, urmare a emiterii de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a Ordinului nr. 69834/25.05.2009 de numire a subsemnatului în funcția menționată și a încheierii Contractului de management nr. 115/25.05.2009.

Menționează faptul că numirea sa în funcția de director coordonator adjunct la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor I, prin Ordinul nr. 69834/25.05.2009 emis de către s-a realizat cu respectarea întocmai a prevederilor art. III alin. 4 coroborat cu art. IV din nr.OUG 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, mai exact în urma evaluării cunoștințelor și abilităților manageriale ale subsemnatului pe baza proiectului de management pe care l-am elaborat și a dosarului aferent.

La data de 12.10.2009, i s-a comunicat, pe bază de semnătură, Ordinul nr.70109/02.10.2009 emis de către Președintele, prin care s-a dispus eliberarea din funcție a sa și încetarea Contractului de Management nr. 115/25.05.2009, fără a se menționa ca motiv de fapt al măsurii luate decât,rezultatele evaluării".

Față de conținutul ordinului menționat, se impune subliniat că, în privința sa ori a postului de director coordonator adjunct (sanitar veterinar) - la. I ocupat de el, nu a fost anunțată prin afișare - sediul și nici pe pagina de internet a autorității desfășurarea vreunei evaluări, în condițiile impuse de art. IV din nr.OUG 37/2009 și nici nu a fost convocat la vreo evaluare în condițiile prevăzute de art. 63 alin. 2 și următoarele din Codul muncii coroborate cu prevederile art. 77 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010.

Reclamantul a formulat PLANGEREA PREALABILĂ înregistrată cu nr. 13467/13.10.2009 la emitentul actului administrativ - Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - prin care a solicitat ca de îndată să se dispună reexaminarea actului administrativ în sensul revocării acestuia ca fiind nelegal și netemeinic, și fiind lovit de nulitate absolută.

Așa cum a arătat pe larg în conținutul plângerii prealabile, consideră că actul administrativ menționat - Ordinul nr. 70109/02.10.2009, este netemeinic și nelegal, din moment ce din analiza conținutului său lipsește menționarea unui motiv de fapt care a determinat măsura demiterii sale din funcție. Menționarea,evaluării" nu este legală atâta timp cât aceasta nu a existat.

În ceea ce privește regimul juridic ce îi era aplicabil în calitatea sa de director coordonator adjunct la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor I, învederează prin prezenta faptul că, potrivit art. III alin. 7 din nr.OUG 37/2009 și art. IV alin. 7 din nr.OUG 105/2009, Contractul de management încheiat de către el este asimilat de lege contractului individual de muncă.

În aceste condiții, rezultă că beneficiază - drept consecință a încheierii cu,angajatorul" (cum se precizează chiar la art. 1 din acest Contract) Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - a Contractului de Management nr. 115 din data 25.05.2009, de toate drepturile consacrate în legislația muncii (în mod deosebit în Codul muncii și în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010) pentru salariat, ca parte în contractele individuale de muncă.

În concluzie, în ceea ce privește încetarea Contractului de management nr. 115/58.05.2009 este aplicabil regimul de protecție instituit de Codul muncii în situația încetării contractului din inițiativa angajatorului.

Deși angajatorul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale era obligat să respecte normele din Codul muncii ce alcătuiesc această protecție, prin Ordinul emis a încălcat aceste norme, după cum urmează:

În ceea ce privește temeinicia și legalitatea Ordinului nr. 70109/02.10.2009 al Președintelui AUTORITĂȚII NAȚIONALE SANITAR-VETERINARE ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR, consideră că:

1. Ordinul contestat apare ca fiind nelegal și netemeinic, întrucât a fost emis fără să existe un motiv de fapt care să justifice încetarea Contractului de management nr. 115/25.05.2009, cu atât mai mult cu cât în conținutul actului contestat nu se indică aplicarea vreunei cauze de încetare a contractului dintre cele enumerate - art. 11 din Contractul indicat supra ori dintre cele reglementate de Codul muncii.

2. Ordinul contestat este nelegal, deoarece evaluarea despre care se face vorbire în cuprinsul său nu a avut loc, fiind vorba în realitate de o procedură fictivă, întocmită probabil pro-causa în lipsa unei evaluări corecte și obiective a activității sa și mai ales realizată fără audierea ori convocarea sa în acest sens.

În acest context apare ca evident faptul că activitatea desfășurată de către reclamant în calitate de director coordonator adjunct (sanitar-veterinar) - I, în baza Contractului de management nr. 115/25.05.2009 a fost corespunzătoare obligațiilor ce îmi reveneau în această calitate, el respectând întocmai toate obligațiile rezultate din Contractul amintit, inclusiv cele referitoare la urmărirea execuției obiectivelor și indicatorilor de performanță.

II. Privitor la nulitatea absolută a Ordinului nr. 70109/02.10.2009, determinat de faptul că acesta a fost emis cu nerespectarea dispozițiilor legale imperative referitoare la forma Ordinului prin care s-a dispus încetarea Contractului de Management nr. 115/25.05.2009 (asimilat contractului individual de muncă), trebuie subliniate următoarele aspecte:

Legiuitorul impune prin dispozițiile art. 74 alin. 1 din Codul muncii cerința formei scrise a deciziei de concediere, precum și elementele care trebuie să se regăsească în cuprinsul acesteia, sub sancțiunea nulității: "motivele care determină concedierea",durata preavizului", "lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate" și "termenul în care salariații urmează să opteze pentru ocuparea unui loc de muncă vacant".

Analizând Ordinul nr. 70109/02.10.2009 prin prisma mențiunilor obligatorii pe care acesta trebuie să le cuprindă, sub sancțiunea nulității absolute, rezultă în mod evident că acesta a fost emis cu încălcarea dispozițiilor art. 74 lit. a, b și d din Codul muncii.

1.Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a nesocotit dispozițiile legale imperative ale art. 74 alin. 1 lit. a din Codul muncii, în sensul că nu a indicat concret motivele care au determinat încetarea Contractului de Management nr.115/25.05.2009 încheiat cu subsemnatul.

Având în vedere prevederile legale imperative enunțate mai sus, consideră necesar să sublinieze faptul că în cuprinsul Ordinului contestat, nu există nici o mențiune care să identifice și să reprezinte motivul de fapt care a stat la baza emiterii acestuia.

De asemenea, subliniază faptul că Ordinul contestat nu conține nici un temei de drept concret, nu generic care să justifice măsura încetării Contractului de Management nr. 115/25.05.2009 ca fiind dispusă în baza unei norme legale.

Concret, angajatorul s-a rezumat numai - a invoca faptul că încetarea Contractului de Management nr. 115 din 25.05.2009 se dispune,având în vedere rezultatele evaluării".

2. Angajatorul a nesocotit dispozițiile legale imperative ale art. 74 alin. 1 lit. b din Codul muncii, în sensul că nu a indicat durata preavizului de care beneficiază reclamantul - încetarea Contractului de Management nr.115 din 25.05.2009.

În baza reglementării menționate mai sus, aplicabile în privința Contractului de management nr. 115 din 25.05.2009, Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor îi incumbă obligația legală de a consemna durata termenului de preaviz, în scris, în cuprinsul Ordinul de încetare a Contractului de Management nr. 115 din 25.05.2009.

Lipsa mențiunii duratei preavizului reprezintă o cauză de nulitate absolută a Ordinului nr. 70109/ 02.10.2009 astfel emis.

3. Neîndeplinirea cerinței prevăzute de art. 62 alin. 2 din Codul muncii. Absența mențiunii cu privire la termenul în care Ordinul nr. 70109/02.10.2009 poate fi contestat și instanța judecătorească la care acesta se contestă atrage incidența sancțiunii nulității absolute a Ordinului în cauză, având în vedere faptul că nu este suficientă indicarea generică a termenului și instanței unde acesta poate fi atacat, fiind absolut necesară indicarea efectivă a instanței și termenului legal, în care subsemnatul îmi pot exercita dreptul de a contesta Ordinul nr. 70109/02.10.2009.

Luând în considerare scopul prevederilor menționate mai sus, respectiv dreptul reclamantului de a fi informat cu privire la condițiile exercitării unei căi de atac împotriva măsurii dispuse în mod unilateral de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în calitate de angajator, consider că prin neîndeplinirea obligației legale de către, reclamantul a fost împiedicat să își exercite dreptul de a contesta Ordinul nr. 70109 / 02.10.2009 și, pe cale de consecință, consideră nul Ordinul nr. 70109/ 02.10.2009, acesta fiind emis cu nerespectarea dispozițiilor legale aplicabile în materie.

III. În ceea ce privește nelegalitatea Ordinului nr. 70109/ 02.10.2009, determinată de faptul că acesta a fost emis cu nerespectarea dispozițiilor legale imperative referitoare la procedura instituită de lege în cazul încetării Contractului de Management nr.115/25.05.2009 (asimilat contractului individual de muncă), trebuie subliniate următoarele aspecte de natură să evidențieze această nelegalitate:

1. "Evaluarea" invocată de către emitent în cuprinsul Ordinului nr. 70109/02.10.2009 nu s-a realizat cu respectarea condițiilor statuate de art. IV alin. 2 din nr.OUG37/2009, deoarece nu a fost anunțată prin afișare - sediul Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și pe pagina de internet a Autorității desfășurarea nici unei evaluări în privința sa ori a postului de director coordonator adjunct (sanitar veterinar) - I ocupat de el.

2. Reclamantul nu a fost convocat la vreo evaluare în condițiile prevăzute de art. 63 alin. 2 și următoarele din Codul muncii coroborate cu prevederile art. 77 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 și, de asemenea trebuie subliniat că o astfel de evaluare nici nu s-a realizat.

3. Reclamantul nu a beneficiat de nici o ofertă de trecere în altă funcție formulată de către AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITAR VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR în aplicarea prevederilor art. 64 din Codul muncii.

Consideră că, pe lângă îndeplinirea condiției de a se fi formulat plângere prealabilă conform art. 7 alin. 1 și alin. 3 din Legea nr. 554/2004, și celelalte două condiții prevăzute de textul art. 14 alin. 1 din aceeași lege sunt îndeplinite.

Astfel, în ceea ce privește condiția existenței cazului bine justificat pornind de - conținutul semnificației acestei expresii dat de art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004 arată că toate argumentele expuse prin intermediul plângerii prealabile sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ a cărui revocare am solicitat-o pe calea plângerii prealabile.

În ceea ce privește cea de a doua condiție cu referire la paguba iminentă plecând de la conținutul semnificației acestei expresii dat de art. 2 alin. 1 lit. ș teza a II-a din Legea nr. 554/2004, arată că actul administrativ contestat este de natură să-i prejudicieze în mod grav dreptul născut din contractul de management ce l-a încheiat cu pârâta Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, punându-se sub semnul incertitudinii însăși stabilirea și existența acestui drept, recunoscut pe o perioadă determinată de 4 ani. Totodată, chiar dacă funcția va fi ocupată prin concurs, în ipoteza anulării de către instanța de fond a Ordinului Președintelui Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor menționat, va solicita repunerea în situația anterioară - adică repunerea sa în funcția de director coordonator adjunct - precum și achitarea salariilor cuvenite și neîncasate. Din acestea decurge o perturbare previzibilă gravă a funcționării Direcției Sanitare Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor I, cauzată exclusiv de aplicarea Ordinului 70109/02.10.2009 al Președintelui Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, cu privire la care subsemnatul solicit suspendarea.

În drept, reclamantul își întemeiază cererea pe prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare.

La 20.11.2009, pârâta a depus întâmpinare prin care solicitămrespingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare a executării Ordinului nr. 70109/02.10.2009 emis de către Președintele formulată de către reclamantul -, din următoarele considerente:

În fapt, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună suspendarea executării Ordinul nr. 70109/02.10.2009 emis de către Președintele, până - pronunțarea instanței de fond asupra cererii în anularea actului administrativ cu caracter individual.

Prin Ordinul nr. 70109/02.10.2009 emis de către Președintele, s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de Director Adjunct (Sanitar Veterinar) al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor I începând cu data de 02.10.2009 și încetarea (începând cu aceeași dată) a contractului de management nr.115/25.05.2009 încheiat între reclamant și pârâtă, ca urmare a obținerii calificativului,nesatisfăcător" în urma evaluării.

În ceea ce privește susținerea reclamantului în sensul că ordinul contestat este netemeinic și nelegal și a fost emis fără să existe un motiv de fapt care să justifice încetarea contractului de management nr. 115/25.05.2009, pârâta arată instanței următoarele:

Reclamantul și-a întemeiat cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 70109/02.10.2009 emis de Președintele pe dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ, care dispune:

"1. În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate."

Din redactarea acestei dispoziții legale, rezultă că cele două condiții (a cazului bine justificat și a pagubei iminente) trebuie îndeplinite cumulativ.

Reclamantul nu dovedește nici cazul bine justificat și nici paguba iminentă, împrejurări care ar justifica suspendarea actului administrativ.

Conform art. 2 alin.1 lit. t din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

"1. În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ;

Prin urmare, legea definește cazul bine justificat ca fiind o împrejurare legată de starea de fapt și de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

În speță nu este dovedit cazul bine justificat, ordinul a cărui suspendare se solicită fiind emis cu respectarea dispozițiilor legale.

Pentru ca pârâta să dispună măsura contestată a avut în vedere rezultatele evaluării, în urma căreia reclamantul a primit calificativul,nesatisfăcător" recomandarea de încetare a contractului de management.

În conformitate cu dispozițiile art. 6 lit. A din contract management, angajatorul are dreptul să analizeze periodic modul de îndeplinire a obligațiilor pe care și le-a asumat directorul coordonator adjunct prin contract și să adopte măsuri de recompensare sau sancționare a acestuia, conform legii având dreptul să controleze modul de îndeplinire de către directorul coordonator adjunct a atribuțiilor din fișa postului precum și dreptul de aplica sancțiuni conform prevederilor legale în vigoare și prezentului contract.

Precizează că prin Nota înregistrată - Cabinet Președinte - Secretar de Stat sub nr. 5621/01.10.2009 s-a adus - cunoștința Președintelui că există o serie de disfuncționalități intervenite în activitatea direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului B și că se impune o evaluare a activității directorilor coordonatori și directorilor coordonatori adjuncți (sanitar veterinar, siguranța alimentelor și economic) pe întreaga perioadă a derulării contractelor de management încheiate cu

Așa fiind, a procedat la evaluarea reclamantului, evaluare în urma căreia a primit calificativul final,nesatisfăcător".

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. 1 lit. b din contractul de management nr. 115/25.05.2009:,Prezentul contract de management încetează la inițiativa Președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în cazul evaluării directorului coordonator adjunct (sanitar veterinar) ca necorespunzător".

Așadar, în conformitate cu această clauză contractuală, obținerea calificativului necorespunzător în urma evaluării atrage încetarea contractului de management din inițiativa angajatorului, astfel încât susținerea reclamantului în sensul că ordinul contestat a fost emis fără a exista un motiv de fapt care să justifice încetarea contractului de management nr. 15/25.05.2009 este neîntemeiată.

Prevederile art. III alin. 7 din nr.OUG 37/2009 dispuneau:

"7. Contractul de management este asimilat contractului individual de muncă și conferă titularului vechime în muncă și în specialitate."

Rezultă că, fiind asimilat contractului individual de muncă, contractul de management se supune normelor aplicabile acestuia.

În ordinul contestat s-a reținut că eliberarea reclamantului din funcția de director coordonator adjunct (sanitar-veterinar) al Iaf ost consecința rezultatelor evaluării, rezultând că instituția noastră a motivat concret măsura dispusă prin ordinul contestat astfel încât nici această susținere a reclamantului nu este întemeiată.

În plus, art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 dispune:

"Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoană fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă".

Art. 17 alin. 1 și 1 ind. 1 din același act normativ prevede:

1.,Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează să le înscrie în contract sau să le modifice.

2. Obligația de informare a persoanei selectate în vederea angajării sau a salariatului se consideră îndeplinită de către angajator la momentul semnării contractului individual de muncă sau a actului adițional, după caz".

Rezultă că, prin semnarea contractului de management reclamantul a fost de acord cu toate clauzele contractuale inserate în acesta inclusiv cu cele referitoare la condițiile de încetare a contractului de management.

Așadar, nici susținerile reclamantului în sensul că evaluarea despre care se face vorbire cuprinsul ordinului contestat nu a avut loc, fiind vorba în realitate despre o procedură fictivă întocmită probabil pro-causa în lipsa unei evaluări concrete și obiective a activității reclamantului și mai ales realizată fără audierea ori convocarea acestuia, nu sunt întemeiate din următoarele considerente:

Prin ordinul contestat s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de Director Adjunct (Sanitar Veterinar) al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor I începând cu data de 02.10.2009 și încetarea, începând cu aceeași dată a contractului de management nr. 115/25.05.2009 încheiat cu instituția noastră.

Pentru a dispune astfel, pârâta a avut în vedere Nota înregistrată la Cabinet Președinte - Secretar de Stat sub nr. 5621/01.10.2009 prin care s-a adus la cunoștința Președintelui că există o serie de disfuncționalități intervenite în activitatea direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului B și că se impune o evaluare a activității directorilor coordonatori și directorilor coordonatori adjuncți (sanitar veterinar, siguranța alimentelor și economic) pe întreaga perioadă a derulării contractelor de management încheiate cu

Pe cale de consecință, a procedat - evaluarea reclamantului, evaluare în urma căreia, așa cum am arătat mai sus, a primit calificativul final,nesatisfăcător".

Față de critica reclamantului în sensul că nu a fost anunțat prin afișare - sediul I și pe pagina de internet a autorității desfășurarea evaluării acestuia în condițiile impuse de art. IV din nr.OUG 37/2009 și că nu a fost convocat la vreo evaluare în condițiile prevăzute de art. 63 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 ( Codul Muncii ), facem următoarele precizări:

Art. IV alin. 1 și 2 din UG. nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, dispunea:

1. Evaluarea cunoștințelor și aptitudinilor manageriale pe baza unor proiecte de management se organizează de ordonatorii principali de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea cărora funcționează serviciile publice deconcentrate respective, în termen de maximum 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

2. Data desfășurării evaluării în condițiile alin. 1 se aduce la cunoștință publică prin grija ordonatorului principal de credite, prin afișare - sediul și pe pagina de internet a autorității sau instituției publice.

Din aceste texte de lege rezultă obligația angajatorului de a aduce la cunoștință publică prin afișare la sediul și pe pagina de internet a acesteia doar a evaluării organizată în condițiile art. IV alin. 1 din UG. nr. 37/2009, adică a evaluării candidaților pentru ocuparea posturilor de director coordonator, respectiv de director coordonator adjunct în cadrul instituțiilor publice. Rezultă pe cale de consecință că textul de lege invocat de reclamant (art. IV din UG. nr. 37/2009) nu are nicio relevanță în speță.

De asemenea, cu privire la motivele de nulitate absolută a Ordinul nr. 70109/02.10.2009 emis de către Președintele invocate de către reclamant, prin prezenta acțiune, pârâta face următoarele precizări:

Referitor la susținerea reclamantului în sensul că nu a indicat concret motivele care au determinat încetarea contractului de management nr.115/25.05.2009 așa cum am arătat mai sus, în ordinul contestat s-a reținut că eliberarea acestuia din funcția de director coordonator adjunct (sanitar veterinar) al Iaf ost consecința rezultatelor evaluării, rezultând că pârâta a motivat concret măsura dispusă prin ordinul contestat, susținerea reclamantului fiind neîntemeiată.

Nici afirmația reclamantului referitoare la faptul că Aan esocotit dispozițiile imperative ale art. 74 alin. 1 lit. b din Codul Muncii în sensul că nu a indicat durata preavizului de care beneficiază angajatul la încetarea contractului de management, nu se susține, întrucât contractul de management nr. 115/25.05.2009 încheiat cu pârâta nu conține nici o clauză care să instituie în sarcina angajatorului obligația de acordare a preavizului în caz de încetare a contractului în temeiul art. 11 alin. 1 lit.

De altfel, nici în modelul cadru al contractului de management, așa cum a fost acesta aprobat prin nr.HG 527/2009 nu este cuprinsă o clauză contractuală în acest sens.

În plus, art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 dispune:

"Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoană fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă".

Art. 17 alin. 1 și 1 ind. 1 din același act normativ prevede:

1. Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează să le înscrie în contract sau să le modifice.

1.1. Obligația de informare a persoanei selectate în vederea angajării sau a salariatului se consideră îndeplinită de către angajator - momentul semnării contractului individual de muncă sau a actului adițional, după caz.

Rezultă că, prin semnarea contractului de management, reclamantul a fost de acord cu toate clauzele contractuale inserate în acesta inclusiv cu cele referitoare - condițiile de încetare a contractului de management.

În ceea ce privește reținerea reclamantului în sensul că în ordinul contestat nu sunt indicate listele tuturor locurilor de muncă vacante, disponibile în cadrul unității precum și a termenului în care putea opta pentru ocuparea unui loc de muncă vacant în temeiul art. 74 alin. 1 lit. d din Codul Muncii, apreciază că nici aceasta nu este întemeiată raportat la faptul că art. 74 alin. 1 lit. d din Codul Muncii pe care îl invocă se referă la situația în care contractul încetează din motive neimputabile angajatului, în caz de concediere colectivă.

De asemenea, apreciază ca neîntemeiată și critica reclamantului în sensul că în ordinul contestat nu este menționat termenul în care Ordinul nr. 70109/02.10.2009 poate fi contestat și nici instanța judecătorească la care acesta poate fi contestat, întrucât în conformitate cu prevederile art. 4 din acest act administrativ cu caracter individual s-a reținut că acesta poate fi contestat - instanța de contencios administrativ în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Așa fiind, împrejurările din cazul de față, nu sunt de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ atacat.

În speță, cazul bine justificat nu poate fi dovedit numai prin simplele afirmații ale reclamantului sau prin argumentele juridice prezentate și sumar probate, astfel încât apreciem motivarea reclamantului cu privire la cazul bine justificat nu poate fi de natură a crea o îndoială serioasă în ceea ce privește actul contestat, emis de subscrisa.

Suspendarea executării actului administrativ constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate; doar în cazuri bine justificate și pentru prevenirea producerii unei pagube iminente.

Măsura suspendării actului administrativ se justifică dacă actul administrativ conține dispoziții care, dacă ar fi aduse la îndeplinire mai înainte de exercitarea de către instanță a controlului de legalitate, ar produce consecințe greu sau imposibil de înlăturat în cazul anulării actului.

De asemenea, apreciază că, existența cazului bine justificat presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidente, dovezi care nu au fost prezentate în cazul de față.

În ceea ce privește condiția pagubei iminente, obligatorie pentru dispunerea suspendării actului administrativ, apreciază că nici aceasta nu este îndeplinită din următoarele considerente:

Conform art. 2 alin. 1 lit. din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

"1. În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

" pagubă iminentă - prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public."

În cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 70109/02.10.2009, emis de către Președintele A, reclamantul nu a făcut dovada pagubei iminente, simpla menționare a unei eventuale creanțe, nu duce,de facto", la constatarea că există o pagubă iminentă.

Menționează, în acest sens nr. R (89) 8 adoptată de Comitetul de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei - 13.09.1989 cu privire la protecția juridică provizorie în materie administrativă, care dispune că măsura suspendării poate fi acordată în situația în care executarea actului administrativ este de natură să producă pagube grave, dificil de reparat și în cazul în care există un argument juridic aparent valabil referitor - legalitatea actului administrativ.

În cuprinsul acestei Recomandări se arată că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate cauza persoanelor juridice, în anumite circumstanțe, un prejudiciu ireparabil, pe care echitatea îl impune să fie evitat, în măsura posibilului.

În speță, nu poate fi vorba de o pagubă gravă, dificil de reparat întrucât, art. III alin. 12 din nr.OUG 37/2009, dispoziție menținută și de nr.OUG 105/2009, prevede:

"Funcționarii publici și personalul încadrat în regim contractual în sistemul public, care vor fi numiți în condițiile alin. 4, li se suspendă de drept raporturile de serviciu, respectiv raporturile de muncă avute anterior numirii, pe durata executării contractului de management."

Precizăm instanței că înainte de a ocupa funcția de director coordonator adjunct (sanitar-veterinar) al I, reclamantul a ocupat funcția publică de conducere de Serviciu Identificare în cadrul

Prin urmare, reclamantului fiindu-i suspendat de drept raportul de serviciu privind exercitarea funcției publice de conducere de Serviciu Identificare în cadrul I pe durata executării contractului de management rezultă că, la încetarea contractului de management reclamantul a revenit pe funcția din care a fost suspendat, aceea de Serviciu Identificare în cadrul I, funcție pe care o exercită și în prezent.

Așadar aprecierea cumulativă a îndeplinirii celor două condiții trebuie să se facă în concordanță cu caracterul de măsură de protecție provizorie pe care-l are suspendarea executării actului administrativ, iar în această situație, nu se face o analiză separată a condiției cazului temeinic justificat fără să aibă în vedere și eventualul prejudiciu cauzat reclamantului prin emiterea ordinului.

Față de critica reclamantului în sensul că prin măsura dispusă prin ordinul a cărui suspendare se solicită s-ar produce o perturbare gravă a activității instituției publice prin imposibilitatea acestuia de a-și desfășura activitatea cauzată de aplicarea Ordinului nr. 70109/02.10.2009 emis de Președintele, aceasta este neîntemeiată întrucât, pentru perioada în care reclamantul și-a desfășurat activitatea, a fost întocmită o fișă de evaluare a acestuia, evaluare în urma căreia acesta a obținut calificativul nesatisfăcător.

Așa fiind, apreciază că, în situația în care reclamantul a obținut calificativul nesatisfăcător, acesta nici nu ar fi fost în măsură să desfășoare o activitate corespunzătoare în cadrul instituției publice, așa cum susține acesta în mod neîntemeiat.

Așa fiind, rezultă că, în speță, nu există niciunul din motivele prevăzute de lege, care să justifice suspendarea executării Ordinului nr. 70109/02.10.2009 emis de Președintele și, prin urmare, cererea reclamantului de suspendare a acestuia este neîntemeiată și trebuie respinsă.

Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri.

Din probele administrate, Curtea reține că prin Ordinul nr. 70109/02.10.2009 emis de către Președintele, s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția de Director Adjunct (Sanitar Veterinar) al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor I începând cu data de 02.10.2009 și încetarea (începând cu aceeași dată) a contractului de management nr.115/25.05.2009 încheiat între reclamant și pârâtă, ca urmare a obținerii calificativului,nesatisfăcător" în urma evaluării.

Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ, "1. În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate."

Din redactarea acestei dispoziții legale, rezultă că cele două condiții (a cazului bine justificat și a pagubei iminente) trebuie îndeplinite cumulativ.

În privința primei condiții, conform art. 2 alin.1 lit. t din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ;

În speță nu există nici o îndoialăserioasăîn privința legalității Ordinului nr. 70109/02.10.2009.

Prin Nota înregistrată - Cabinet Președinte - Secretar de Stat sub nr. 5621/01.10.2009 s-a adus - cunoștința Președintelui că există o serie de disfuncționalități intervenite în activitatea direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului B și că se impune o evaluare a activității directorilor coordonatori și directorilor coordonatori adjuncți (sanitar veterinar, siguranța alimentelor și economic) pe întreaga perioadă a derulării contractelor de management încheiate cu

Așa fiind, a procedat la evaluarea reclamantului, evaluare în urma căreia a primit calificativul final,nesatisfăcător".

Prevederile art. III alin. 7 din nr.OUG 37/2009 dispuneau:

"7. Contractul de management este asimilat contractului individual de muncă și conferă titularului vechime în muncă și în specialitate."

Rezultă că, fiind asimilat contractului individual de muncă, contractul de management se supune normelor aplicabile acestuia.

În ordinul contestat s-a reținut că eliberarea reclamantului din funcția de director coordonator adjunct (sanitar-veterinar) al Iaf ost consecința rezultatelor evaluării, rezultând că pârâta a motivat concret măsura dispusă prin ordinul contestat astfel încât nici această susținere a reclamantului nu este întemeiată.

În plus, art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 dispune:

Art. 17 alin. 1 și 1 ind. 1 din același act normativ prevede:

,1. Evaluarea cunoștințelor și aptitudinilor manageriale pe baza unor proiecte de management se organizează de ordonatorii principali de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea cărora funcționează serviciile publice deconcentrate respective, în termen de maximum 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Din aceste texte de lege rezultă obligația angajatorului de a aduce la cunoștință publică prin afișare la sediul și pe pagina de internet a acesteia doar a evaluării organizată în condițiile art. IV alin. 1 din UG. nr. 37/2009, adică a evaluării candidaților pentru ocuparea posturilor de director coordonator, respectiv de director coordonator adjunct în cadrul instituțiilor publice. Rezultă că textul de lege invocat de reclamant (art. IV din UG. nr. 37/2009) nu are nicio relevanță în speță.

Referitor la susținerea reclamantului în sensul că nu a indicat concret motivele care au determinat încetarea contractului de management nr.115/25.05.2009, în ordinul contestat s-a reținut că eliberarea acestuia din funcția de director coordonator adjunct (sanitar veterinar) al Iaf ost consecința rezultatelor evaluării, rezultând că pârâta a motivat concret măsura dispusă prin ordinul contestat, susținerea reclamantului fiind neîntemeiată.

De altfel, nici în modelul cadru al contractului de management, așa cum a fost acesta aprobat prin nr.HG 527/2009 nu este cuprinsă o clauză contractuală în acest sens.

În plus, art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 dispune:

Art. 17 alin. 1 și 1 ind. 1 din același act normativ prevede:

În ceea ce privește critica reclamantului în sensul că în ordinul contestat nu sunt indicate listele tuturor locurilor de muncă vacante, disponibile în cadrul unității precum și a termenului în care putea opta pentru ocuparea unui loc de muncă vacant în temeiul art. 74 alin. 1 lit. d din Codul Muncii, nici aceasta nu este întemeiată raportat la faptul că art. 74 alin. 1 lit. d din Codul Muncii pe care îl invocă se referă la situația în care contractul încetează din motive neimputabile angajatului, în caz de concediere colectivă.

Nici critica reclamantului în sensul că în ordinul contestat nu este menționat termenul în care Ordinul nr. 70109/02.10.2009 poate fi contestat și nici instanța judecătorească la care acesta poate fi contestat nu este întemeiată întrucât în conformitate cu prevederile art. 4 din acest act administrativ cu caracter individual s-a reținut că acesta poate fi contestat - instanța de contencios administrativ în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Așa fiind, împrejurările din cazul de față, nu sunt de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ atacat.

În ceea ce privește condiția pagubei iminente, Curtea apreciază că nici aceasta nu este îndeplinită din următoarele considerente:

Conform art. 2 alin. 1 lit. din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:

"1. În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

" pagubă iminentă - prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public."

nr. R (89) 8 adoptată de Comitetul de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei - 13.09.1989 cu privire la protecția juridică provizorie în materie administrativă, care dispune că măsura suspendării poate fi acordată în situația în care executarea actului administrativ este de natură să producă pagube grave, dificil de reparat și în cazul în care există un argument juridic aparent valabil referitor - legalitatea actului administrativ.

În speță, nu poate fi vorba de o pagubă gravă, dificil de reparat întrucât, art. III alin. 12 din nr.OUG 37/2009, dispoziție menținută și de nr.OUG 105/2009, prevede:

Înainte de a ocupa funcția de director coordonator adjunct (sanitar-veterinar) al I, reclamantul a ocupat funcția publică de conducere de Serviciu Identificare în cadrul

În situația în care reclamantul a obținut calificativul nesatisfăcător, acesta nici nu ar fi fost în măsură să desfășoare o activitate corespunzătoare în cadrul instituției publice.

Din aceste motive, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTǍRǍȘTE:

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul, domiciliat în S,-, -. A,.14, jud. în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITAR-VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR cu sediul în B,-, sector 2.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2010.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. jud. /4 ex./22.02.2010

Președinte:Bîcu Vasile
Judecători:Bîcu Vasile

Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 667/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 667/2010. Curtea de Apel Bucuresti