Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 668/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.668

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05 02 2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Bîcu Vasile

GREFIER- - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI-PRIN PRIMUL MINISTRU și intervenientul în interesul pârâtului MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect suspendarea executării nr.HG1273/28 10 2009 și nr.HG1274/28 10 2009.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta personal și asistată de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.59440/05 01 2010, lipsind pârâtul și intervenientul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea constată că la data de 19 01 2010 reclamanta a depus prin Serviciul registratură un set de acte pentru comunicare intervenientului.

Reclamanta, reprezentată de avocat arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de suspendare a executării nr.HG1273/28 10 2009 și nr.HG1274/28 10 2009.

Reclamanta, reprezentată de avocat solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, dispunând suspendarea executării Hotărârii de Guvern nr.1273/28 10 2009 și a Hotărârii de Guvern nr.1274/28 10 2009. Prin Hotărârea de Guvern nr.259/11 03 2009 emisă în baza art.43 din nr.HG341/2007, reclamanta a fost desemnată să exercite cu caracter temporar funcția publică de subprefect al municipiului B urmând a fi definitivată în această funcție ca urmare a promovării concursului organizat în acest sens, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.188/1999 și ale nr.HG341/2007. La data de 29 09 2009. a organizat concursul pentru ocuparea funcțiilor publice vacante de subprefect al municipiului B, reclamanta a promovat concursul; ulterior au fost emise cele două hotărâri pe care le contestă. Pentru măsura dispusă care s-a dat cu încălcarea dispozițiilor legale a parcurs procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004 și ulterior a formulat cererea de chemare în judecată. În speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004. Cazul bine justificat există, pârâtul a decis încetarea raporturilor de muncă în perioada în care se afla în concediu medical și fără acordarea dreptului la preaviz. În ce privește paguba iminentă, și această condiție este îndeplinită întrucât este lipsită de dreptul la muncă și la beneficiile de natură salarială aferente exercitării funcției de subprefect, deși a promovat concursul de definitivare pe post. Măsura dispusă de pârât în sensul exercitării funcției de subprefect o pune în imposibilitatea de a-și exercita în mod liber calitatea de înalt funcționar public dobândită prin promovarea concursului respectiv. Cu cheltuieli de judecată în cuantum de 2380 lei, conform facturii fiscale pe care o depune la dosar. Depune concluzii scrise.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la 27.11.2009, reclamanta, domiciliată în B,--25, etaj 5,.34,sector 2, chemat în judecată pe pârâtul GUVERNUL ROMANIEI, reprezentat prin Primul - Ministru, cu sediul în B, nr. 1, sector 1 solicitând suspendarea executării Hotărârii de Guvern nr. 1273/28.10.2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 738 din data de 30.10.2009, prin care s-a dispus încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect al municipiului B de către reclamantă și Hotărârii de Guvern nr. 1274/28.10.2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 738 din data de 30.10.2009, prin care s-a dispus exercitarea funcției de subprefect al municipiului B de către d-na, până Ia data pronunțării instanței de fond asupra cererii ce vizează anularea celor două acte administrative.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a ocupat funcția de subprefect al municipiului B începând cu data de 11.03.2009, urmare a emiterii de către Guvern a G nr.259/11.03.2009, publicată în nr.153/12.03.2009, prin care, în baza art. 43 din nr.HG 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici și a Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici, fiind desemnată să exercite cu caracter temporar funcția publică de subprefect al municipiului B, urmând a fi definitivată în această funcție ca urmare a promovării concursului organizat în acest sens, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.188/1999 și ale nr.HG 341/2007.

Având în vedere dispozițiile art. 57 alin. 4 din Legea 188/1999, art.8 alin. 3 lit. b în HG 341/2007, art.5 din Regulamentul nr.1/2008 privind organizarea și desfășurarea concursului pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici, la data de 29 septembrie 2009, s-a organizat de către Ministerul Administrației și Internelor - Agenția Națională a Funcționarilor Publici - concursul pentru ocuparea funcțiilor publice vacante de subprefect al municipiului B (2 posturi).

Întrucât numirea reclamantei în funcția de subprefect al municipiului B s-a făcut prin HG nr. 259/11.03.2009 cu caracter temporar, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului, a susținut acest concurs pe care l-a promovat fiind declarată admisă.

Organizarea concursului din data de 29.09.2009 s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie, cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III - a, precum și pe pagina de internet a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, la sediul Agenției, pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului și pe cea a Ministerul Administrației și Internelor (a se vedea în acest sens art.7 alin.3 lit. a și b unde se făcea referire expresă la funcția publică vacantă, corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, în cazul reclamantei la funcția de subprefect al municipiului

Astfel, Ia data de 08.10.2009, Comisia de concurs pentru recrutarea înalților funcționari publici i-a comunicat, prin adresa nr. 57, sub semnătura președintelui comisiei de concurs, rezultatul final al concursului susținut în data de 29.09.2009 pentru ocuparea funcției publice de subprefect al municipiului B și anume: 86,16 puncte, drept pentru care a fost declarată,admis".

Având în vedere rezultatul final al acestui concurs, ca ADMIS, începând cu data de 08.10.2009, exercitarea temporară a funcției de subprefect al municipiului B de către reclamantă a încetat, caracterul temporar fiind înlocuit cu cel definitiv, de exercitare a acestei funcții publice.

Mai mult, la data promovării acestui concurs și a comunicării rezultatului final, respectiv 08.10.2009, reclamanta se afla în exercițiul funcției temporare de subprefect al municipiului B, post vacant care în urma promovării acestui concurs de către ea, se transforma, din vacant în definitiv.

Aceasta înseamnă că, înainte de data emiterii nr.HG1273/2009 și a nr.HG1274 /2009, reclamanta nu se mai afla în situația de exercitare temporară a funcției, deoarece promovase concursul de numire definitivă pe post. Comunicarea rezultatului final al concursului de ocupare definitivă a postului de subprefect al municipiului B de către reclamantă a fost făcută de către președintele comisiei de concurs atât către reclamantă, prin adresa nr.57/08.10.2009, cât și către Secretariatul General al Guvernului().

Conform art. 40 alin.2 din Regulamentul nr.1/2008, președintele comisiei de concurs, la aceeași dată, respectiv 08.10.2009, a transmis lista candidaților admiși, printre care figura și reclamanta, însoțită de propunerea de numire a acelor candidați care au obținut un punctaj mai mare decât punctajul minim prevăzut la art.28 (respectiv 70 de puncte), în limita posturilor vacante de inspector guvernamental (în speță, subprefect al municipiului B), pentru care s-a organizat concursul.

Având în vedere aceste considerente, nu a existat nici un fundament legal pentru adoptarea de către Guvernul României a HG nr. 1273/28.10.2009, după cum nu a existat nici o justificare pentru care Guvernul României, să nu facă numirea definitivă a reclamantei în funcția de subprefect al municipiului B, în condițiile în care reclamanta a fost declarată,admis" la concursul susținut în data de 29.09.2009, pentru ocuparea funcției publice vacante de subprefect al municipiului B, iar Secretariatul General al Guvernului fusese înștiințat de acest lucru și era obligat să demareze procedurile legale în vigoare,

Urmând același raționament logic, este lipsită de orice fundament legal și HG nr. 1274/28.10.2009 privind numirea d-nei în funcția publică de subprefect al municipiului B, întrucât la data adoptării respectivei hotărâri, postul de subprefect al municipiului B ocupat de reclamantă nu mai era vacant, deoarece acesta fusese ocupat definitiv la concursul din data de 29.09.2009,unde reclamanta a fost declarată,admis".

Faptul că, termenul de 30.10.2009 - termen limită de exercitare temporară a funcțiilor de prefect/subprefect a fost prelungit până la data de 31.12.2009, inclusiv pentru reclamantă, (adresa nr.-/27.10.2009, emisă de MAI-ANFP), este o dovadă în plus că, Guvernul României urma să emită hotărârile de guvern, de numire definitivă pe post pentru toți concurenții care au fost declarați,admis" la concursul organizat în zilele de 28 și 29.09.2009, care se mai aflau în exercitarea temporară a funcției, inclusiv pentru reclamanță, pentru postul de subprefect al municipiului

Cu toate acestea, la numai 1 zi după prelungirea acestui termen, fără să se țină cont de faptul că postul vacant fusese deja ocupat prin concurs de către reclamantă, prin emiterea HG 1273/28.10.2009:,încetează exercitarea temporară a funcției publice de subprefect al municipiului B de către dna ", iar prin HG nr.1274/2009, este numită dna pe postul de subprefect al municipiului B, în locul reclamantei, post care, de altfel, nu mai era vacant ci era ocupat definitiv de reclamantă.

Având în vedere situația de fapt mai sus descrisă, caracterul intempestiv al emiterii hotărârilor de Guvern sus-menționate și lipsa oricăror justificări obiective în emiterea acestora, a solicitat în temeiul Legii nr. 554/2004:

- Anularea în tot a Hotărârii de Guvern nr.1273/28.10.2009 și reintegrarea subsemnatei în funcția de subprefect al municipiului B,

- Anularea în tot a Hotărârii de Guvern nr.1274/28.10.2009 prin care s-a dispus exercitarea funcției anterior ocupată de subsemnata de către D-na;

- Plata unei despăgubiri, reprezentând suma drepturilor salariale și/sau a prestațiilor de asigurări sociale ce i s-ar fi cuvenit, indexate, majorate și reactualizate, de la momentul eliberării nelegale din funcția de subprefect al municipiului B până la efectiva reîncadrare în funcția deținută anterior.

Invocând în principal următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie a hotărârilor de Guvern sus-menționate:

1. Nulitatea HG nr. 1273 din data de 28.10.2009 prin care s-a dispus încetarea exercitării de către reclamantă a funcției de subprefect al municipiului B și a HG nr. 1274 din data de 28.10.2009 prin care s-a dispus exercitarea funcției anterior ocupată de reclamantă de către d-na, acestea fiind emise prin abuz de drept, respectiv cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu încălcarea următoarelor dispoziții legale:

Constituția României;

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;

HG nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici;

Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului

nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

2. Nulitatea HG nr.1274 din data de 28.10.2009 prin care s-a dispus exercitarea funcției anterior ocupată de reclamantă de către dna având în vedere condiționarea legalității respectivei hotărâri de legalitatea HG nr.1273/28.10.2009 prin care s-a dispus încetarea exercitării de către reclamantă a funcției de subprefect al municipiului

În dezvoltarea motivelor invocate, reclamanta a arătat că:

- Hotărârile de Guvern atacate au fost emise în lipsa oricărui criteriu obiectiv care să justifice măsura dispusă, procedându-se la eliberări din funcție în bloc ale prefecților și subprefecților cu privire la care s-a apreciat că nu prezintă orientarea politică a noului ministru interimar al Administrației și internelor și la desemnarea cu caracter temporar în locul acestora a unor persoane simpatizante cu acest partid în contextul revocării -ministrului, respectiv Ministrului Administrației și Internelor și înlocuirii acestuia cu un nou ministru,de altă orientare politică.

- În privința reclamantei nu a fost informată asupra nici unor cauze imputabile care să aibă ca efect eliberarea sa din funcție, nefiind respectate art. 93 - art. 106 din Legea nr. 188/ 999.

- Nu m-a fost acordat dreptul de preaviz prevăzut de art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 și nici nu a fost informată asupra existenței sau nu a unor posturi vacante corespunzătoare, în condițiile art. 99 din Legea nr.188/1999.

- Hotărârile de Guvern contestate au fost adoptate cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004, dreptul de apreciere al autorității emitente fiind exercitat abuziv, fără a exista un motiv real care să justifice încetarea exercitării de către reclamantă a funcției în care a fost numită, în speță nefiind incidente art. 92 sau art. 99 din Legea nr. 188/1999.

- Prin emiterea Hotărârii nr. 1274/28.10.2009, Guvernul României nu a avut în vedere o mai bună organizare a Administrației publice, cu atât mai puțin protejarea vreunui interes public, ci protejarea unor interese individuale de grup, în sensul asigurării exercitării funcției de subprefect al municipiului B, de către o persoană ale cărei orientări politice sunt agreate de noul ministru interimar al internelor și Administrației, deși înalții funcționari publici sunt apolitici.

- Hotărârea Guvernului nr. 1273/28.10.2009, realizează aplicarea unui tratament vădit discriminatoriu reclamantei, prin dispunerea încetării exercitării funcției de subprefect pierzând o șansă reală conform jurisprudenței constante CEDO prin încălcarea art. 1 din Protocolul 12 CEDO, fiindu-mi încălcat grobian dreptul la muncă.

- Diferența de tratament juridic aplicată în privința reclamantei este fundamentată pe considerente de ordin politic, prin încălcarea art. 14 CEDO și art. 1 alin.2 din Protocolul 12/, ratificat de România, deci drept intern.

Ori, participarea la construcția unei societăți democratice exclude aplicarea unor măsuri arbitrare și nu justifică aplicarea unor tratamente diferențiate în situații comparabile. Am arătat în acest sens că opiniile și orientarea politică nu pot reprezenta instrumente de presiune în exercitarea funcției publice, orice discriminare bazată pe acest criteriu fiind prohibită, întrucât este de natură să aducă atingere principiului egalității și nediscriminării pentru orice motive.

- Numirea ulterioară în baza HG nr. 1274/28.10.2009 a unei alte persoane în locul reclamantei este nelegală întrucât postul de subprefect al municipiului B nu mai era vacant ci ocupat de reclamantă ca urmare a câștigării concursului de definitivare pe post susținut la data de 29.09.2009.

A formulat de asemenea susțineri prin care a invocat faptul că emiterea HG nr. 1273/28.10.2009 prin care s-a dispus încetarea exercitării de către ea a funcției de subprefect al municipiului B și a HG nr. 1274/28.10.2009 prin care s-a dispus exercitarea funcției anterior ocupată de ea, de către d-na, a avut la baza un act nelegal - Decretul nr. 1358/2009 privind desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar al administrației și internelor.

(Pe data de 1.10.2009 prin Decretul Președintelui României nr. 1357/2009, a fost revocat din funcție dl., viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, care a desemnat-o să exercite funcția de subprefect al municipiului B, iar prin Decretul Președintelui României nr. 1358/2009 a fost desemnată o altă persoană să îndeplinească funcția de viceprim-ministru, ministru al Administrației și Internelor, respectiv dl. - ).

Sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru suspendarea actelor administrative, respectiv: formularea contestației administrative în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, iminența unui prejudiciu grav și ireparabil și a unui caz bine justificat de natură să înlăture prezumția de legalitate a actului contestat.

Fără a fi necesară cercetarea în profunzime a fondului cauzei, eliberarea din funcție în bloc a peste 30 de prefecți și subprefecți și emiterea unor hotărâri de Guvern prin care se desemnează cu caracter temporar alte persoane în exercitarea acelorași funcții, Ia aceeași dată la care se dispune revocarea din funcție a ministrului administrației și internelor (ministru ce are prerogativă legală de propunere a prefecților și subprefecților) și numirea în locul acestuia a unui alt ministru interimar, membru al altui partid politic, este de natură a pune Ia îndoială existența unei justificări obiective privind calea aleasă pentru înlocuirea intempestivă din funcție, alta decât existența unor simpatii politice, motive care, în mod evident, nu se regăsesc printre cauzele prevăzute în Legea nr. 188/1999, de eliberare din funcția publică.

De asemenea, lipsa oricărei motivări de ordin obiectiv în cuprinsul hotărârilor de Guvern atacate care să evidențieze scopul înlocuirilor din funcție este de natură a înlătura prezumția de legalitate a operațiunii. Trimiterea generică din preambulul hotărârii de Guvern Ia dispozițiile normative aplicabile în caz de mobilitate sau de exercitare cu caracter temporar a unei funcții publice nu răspund cerinței legale de motivare și de indicare a scopului măsurii dispuse, echivalând cu lipsa unei motivări, ceea ce atrage nevalabilitatea actului.

În ceea ce privește excesul de putere și abuzul în emiterea Hotărârii nr. 1273/28.10.2009, menționează că Guvernul României nu a avut în vedere o mai bună organizare a Administrației publice, cu atât mai puțin protejarea vreunui interes public, ci protejarea unor interese individuale de grup, în sensul asigurării exercitării funcției de subprefect al municipiului B de către o persoană ale cărei orientări politice sunt agreate de noul ministru interimar al Internelor și Administrației, înfrângându-se astfel în mod evident scopul urmărit de legiuitor Ia momentul stabilirii în competența ministrului Administrației și Internelor a prerogativei de a propune prefecți și subprefecți, scop ce viza asigurarea în teritoriu a unei bune organizări la nivelul Administrației publice.

În ceea ce privește prejudiciul iminent și imposibil de reparat altfel, acesta vizează în principal respectarea ordinii de drept nu numai de către destinatarii principali ai legilor, respectiv de către cetățeni, ci și de către persoanele care contribuie la elaborarea și aprobarea acestora și care în aceeași măsură sunt chemate să asigure punerea lor în practică. Se referă în mod evident la Guvernul României, la prejudiciul de imagine, stabilitatea sistemului social și politic fiind lezate în mod direct în situația acceptării exercitării în continuare a funcțiilor de prefecți și subprefecți de către persoane desemnate pe criterii de simpatie politică.

Având în vedere că HG nr.1273/2009 și 1274/2009 sunt acte administrative cu executare ex officio, ce și-au produs efectele la momentul publicării, instanța de judecată este singura competentă să dispună suspendarea lor.

În lipsa suspendării executării acestor hotărâri de Guvern, reclamanta este lipsită de posibilitatea de a-și exercita în mod liber calitatea de înalt funcționar public și de posibilitatea de a ocupa locul de muncă anterior deținut până la soluționarea acțiunii ce vizează anularea actelor nelegale de înlocuire a subsemnatei din funcția de subprefect.

Având în vedere caracterul intempestiv al hotărârii de Guvern privind numirea în funcție a D-nei și a celei de eliberare a reclamantei din aceeași funcție, se află în situația de a nu beneficia de un alt loc de muncă și de a nu avea acces la nici o măsură de protecție socială sau de a beneficia de dreptul legal de preaviz anterior eliberării din funcție, aspect de unde rezultă urgența în pronunțarea unei hotărâri asupra cererii de suspendare.

În ceea ce privește instituția prefectului, și activitatea acesteia va avea de suferit în mod grav, în condițiile în care la conducerea acesteia se află persoane desemnate pe criterii de simpatie politică, numirea în funcție a unui nou subprefect având ca efect lăsarea în nelucrare a unor programe importante inițiate de subsemnata, cu consecințe asupra bunului mers al instituției și al rezolvării problemelor cetățenilor.

Paguba iminentă rezultă deopotrivă pe plan material și pe plan moral (prejudiciu moral).

Prejudiciul moral este iminent, reclamanta fiind frustrată de faptul că deși a promovat examenul de subprefect cu 86,16 puncte și a fost declarată "admis", nu poate să beneficieze de atributele categoriei de înalt funcționar public, pentru care statul a efectuat o serie de cheltuieli privind pregătirea sa la cursul de înalți funcționari publici care a avut loc în anul 2009 în cadrul Institutului de Administrație Publică, curs obligatoriu și premergător examenului de definitivare în funcția publică de subprefect.

și stresul la care este supusă rezultă și din nelegalitatea hotărârii de eliberare din funcție precum și din refuzul Guvernului României de a-i recunoaște valabilitatea/validitatea concursului promovat, ceea ce echivalează cu o pierdere reală de șansă.

Mai mult este victimă și suferă pentru că a fost discriminată conform art. 14 CEDO și art. 1 alin. 2 din Protocolul 12 Adițional, prejudiciul moral fiind cert, actual și iminent.

De asemenea învederează că nesuspendarea celor două acte ale Guvernului României prejudiciază iminent statul român, fiind cheltuiți nejustificat banii publici.

Practic fără suspendare și în eventualitatea câștigării acțiunii pe fond, statul român ar plăti doi subprefecți pentru aceeași perioadă - perioada litigiului de anulare pe fond.

La 22.12.2009, pârâtul a depus întâmpinare arătând că:

Art.14 din Legea nr.554/2004 stabilește că,În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond".

Așadar, din textul precizat rezultă că pentru soluționarea favorabilă a cererii de suspendare trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții: cazul să fie bine justificat și paguba iminentă.

Or, în speța dedusă judecății, deși partea reclamantă avea obligația de a-și motiva cererea de suspendare strict în raport cu condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, totuși nu se face dovada îndeplinirii cumulative a acestor condiții, întreaga argumentare privind, în realitate, fondul litigiului.

Nu în ultimul rând precizează că, potrivit prevederilor art.108 alin. 2 din Constituția României, republicată, hotărârile Guvernului sunt emise pentru organizarea executării legilor sau ordonanțelor, astfel încât ele se bucură de prezumția de legalitate până la anularea acestora de către instanțele judecătorești.

Ori, prin suspendarea executării actului administrativ se încalcă însăși prezumția de legalitate, fără ca instanța să fi pășit la cercetarea legalității actului administrativ, prin aceea că instanța trece la verificarea efectelor acestuia, respectiv la constatarea pagubelor produse prin raportare la caracterul legal sau ilegal al actului administrativ.

De asemenea, prin dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr.554/2004, legiuitorul a instituit măsuri de protecție pentru particulari împotriva unor pagube care cu greu ar putea fi acoperite, chiar și în condițiile în care actele administrative ar fi anulate. În cauza de față, reclamantei nu i se produce vreun prejudiciu, funcția vacantă de subprefect al municipiului B trebuind să fie asigurată temporar de către un funcționar public care să îndeplinească condițiile specifice de numire.

Reclamanta în baza nr.HG259/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 153/2009 a exercitat, cu caracter temporar, funcția publică de subprefect al municipiului Potrivit art.92 alin. 1 și 2 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere se realizează prin promovarea temporară a unui funcționar public care îndeplinește condițiile specifice, pe o perioadă de maxim 6 luni într-un an calendaristic. Prin adoptarea HG. nr.1273/2009, publicată în Monitorul Oficial nr.738/30.10.2009, a încetat exercitarea temporară a funcției publice de subprefect al municipiului B de către doamna. Fiind o măsură cu caracter temporar, consideră că în cazul în care persoana cu competența legală de numire în funcția publică își modifică opțiunea cu privire la persoana desemnată să exercite cu caracter temporar o asemenea funcție, poate dispune încetarea măsurii de promovare temporară înainte de termenul pentru care a fost inițial dispusă, pentru motive considerate oportune.

Hotărârea Guvernului nr. 1273/2009 este legală, fiind adoptată în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 19 alin.1 lit. a și art. 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Hotărârea Guvernului nr.1274/2009 este legală, fiind adoptată în temeiul art.108 din Constituția României, republicată, al art.19 alin.1 lit. a din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prevederile art.33 alin. 1 lit. c din Hotărârea Guvernului nr.341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici, cu modificările și completările ulterioare.

Adoptarea nr.HG1274/2009 a fost adoptată ca o consecință firească a faptului că funcția de subprefect al municipiului B era vacantă. Reclamanta încetase să mai exercite temporar funcția publică de subprefect al acestui municipiu ca urmare a adoptării nr.HG 1274/2009.

Hotărârile contestate au fost adoptate de Executiv, astfel cum reiese și din Notele de fundamentare care au însoțit proiectele actelor administrative, prin însușirea proiectelor inițiate de Ministerul Administrației și Internelor care, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2007, este organ de specialitate al Administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care exercită atribuții privind funcția publică și funcționarii publici.

La elaborarea actelor au fost respectate dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile, Ia nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2009.

Mai mult, Ia data încetării exercitării temporare a funcției publice de subprefect al municipiului B, reclamanta a revenit Ia funcția publică deținută anterior numirii, respectiv funcția publică de conducere de șef birou în cadrul Primăriei Sectorului 5 al Municipiului Pe cale de consecință, reclamanta nu a suferit niciun prejudiciu material.

Consideră că afirmația reclamantei, potrivit căreia adoptarea acestor acte administrative, Instituția Prefectului ar avea de suferit în mod grav, nu este întemeiată.

În concluzie, apreciază că, prin adoptarea Hotărârilor Guvernului nr. 1274/2009 și nr. 1273/2009, reclamantei nu i-a fost afectat niciun drept sau interes legitim, în sensul art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Reclamanta nu dovedește, de asemenea, iminența prejudiciului pretins a fi suferit ca urmare a executării actului administrativ atacat.

Dispozițiile art.2 alin. 1 lit. s din Legea nr.554/2004 definesc paguba iminentă în sensul de "prejudiciu material viitor și previzibil". Așadar, legea se referă strict la un prejudiciu material și nu Ia unul moral, precum cel invocat de reclamant.

Nici susținerile privind o "pagubă iminentă a activității instituției prefectului" nu sunt dovedite și nu pot demonstra necesitatea aplicării, în speță, a măsurii suspendării Hotărârii Guvernului nr. 1273/2009 și nr.HG 1274/2009.

Referitor la promovarea concursului pentru ocuparea funcției publice de subprefect al municipiului B de către reclamantă, face următoarele precizări:

Prin coroborarea prevederilor art. 16 și art. 18 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art.4 din nr.HG341/2007, având în vedere și dispozițiile art.40 alin.1 din Regulamentul nr.1/2008 privind organizarea și desfășurarea concursului pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici, apreciază că simpla comunicare făcută candidatului că a fost admis la concursul național organizat în vederea ocupării unei astfel de funcții, nu are caracter obligatoriu pentru autoritatea care are competența legală de numire în funcția publică.

Reclamantei, prin neadoptarea unui act de numire în funcția pentru care a fost declarat admis la concursul organizat în data de 28.09.2009, nu i s-a adus o vătămare în sensul prevăzut de Legea nr.554/2004, Guvernul nefiind obligat să emită necondiționat o hotărâre în funcția publică de prefect.

În concluzie, apreciază că în speță nu sunt îndeplinite niciuna din condițiile prevăzute de art. 14 din Legea contenciosului administrativ, fapt pentru care cererea de suspendare a dispozițiilor acestor acte administrative este neîntemeiată.

La 08.01.2010, a intervenit în proces, în interesul pârâtului, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR solicitând respingerea cererii reclamantei.

Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri.

Din probele administrate, Curtea reține că reclamanta a ocupat funcția de subprefect al municipiului B începând cu data de 11.03.2009, urmare a emiterii de către Guvern a G nr. 259/11.03.2009, publicată în nr.153/12.03.2009, prin care, în baza art. 43 din nr.HG 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici și a Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici, a fost desemnată să exercite cu caracter temporar funcția publică de subprefect al municipiului B, urmând a fi definitivată în această funcție ca urmare a promovării concursului organizat în acest sens, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.188/1999 și ale nr.HG 341/2007.

Prin HG nr. 1273/28.10.2009, s-a dispus încetarea exercitării temporare de către reclamantă a funcției publice de subprefect al municipiului

Prin HG nr. 1274/28.10.2009 a fost numită în funcția publică de subprefect al municipiului B dna -.

Potrivit art.14 din Legea nr.554/2004,În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond".

Așadar, din textul precizat rezultă că admiterea cererii de suspendare trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții: cazul să fie bine justificat și paguba iminentă.

În baza art. 2 alin. 1 lit. t, cazurile bine justificate reprezintă împrejurări legate de starea de fapt și de drept de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ.

Curtea apreciază că, în speță este îndeplinită condiția cazului bine justificat, fiindcă există o îndoială serioasă asupra legalității celor două hotărâri de guvern deoarece:

1. La data emiterii celor două hotărâri de guvern, reclamanta se afla în concediu medical, pentru incapacitate temporară de muncă.

În baza art. 94 alin. 1 lit. h din Legea nr. 188/1999, raportul de serviciu se suspendă de drept când funcționarul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, iar potrivit art. 96 alin. 3 pe perioada suspendării, raportul de serviciu nu poate înceta și nu poate fi modificat decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză.

2. HG nr. 1273 și 1274 din 28.10,2009 au fost adoptate cu exces de putere.

Prin HG nr. 259/11.03.2009, publicată în nr.153/12.03.2009, reclamanta a fost desemnată să exercite cu caracter temporar funcția publică de subprefect al municipiului B, urmând a fi definitivată în această funcție ca urmare a promovării concursului organizat în acest sens.

La data de 29 septembrie 2009, s-a organizat de către Ministerul Administrației și Internelor - Agenția Națională a Funcționarilor Publici - concursul pentru ocuparea funcțiilor publice vacante de subprefect al municipiului B (2 posturi).

În aceste condiții, pârâtul nu numai că nu a numit-o pe reclamantă în funcția pentru care a susținut concursul, dar prin HG nr. 1273/28.10.2009, s-a dispus încetarea exercitării temporare de către reclamantă a funcției publice de subprefect al municipiului B, iar prin HG nr. 1274/28.10.2009 a fost numită în funcția publică de subprefect al municipiului B dna -.

De asemenea, Curtea apreciază că este îndeplinită și condiția existenței unei pagube iminente.

Potrivit art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă este prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau unui serviciu public.

Pe de o parte, reclamanta suferă un prejudiciu constând în imposibilitatea de a valorifica un drept dobândit prin promovarea concursului organizat, iar, pe de altă parte, instituția subprefectului suferă o perturbare previzibilă gravă prin ocuparea funcției de altă persoană decât cea care a fost declarată admisă la concursul organizat pentru ocuparea definitivă a postului, cu atât mai mult cu cât reclamanta are și o specializare privind proiectele finanțate din fonduri structurale.

Din aceste motive, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite cererea și va dispune suspendarea executării Hotărârii de Guvern nr. 1273/28.10.2009 și Hotărârii de Guvern nr. 1274/28.10.2009 până la pronunțarea instanței de fond.

În baza art. 274. proc. civ. Curtea va obliga pe pârât la 2380 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTǍRǍȘTE:

Admite cererea formulată de reclamanta, domiciliată în B,--25, etaj 5,. 34,sector 2 împotriva pârâtului GUVERNUL ROMANIEI, cu sediul în B, nr. 1, sector 1.

Dispune suspendarea executării Hotărârii de Guvern nr. 1273/28.10.2009 și Hotărârii de Guvern nr. 1274/28.10.2009 până la pronunțarea instanței de fond.

Obligă pe pârât la 2380 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2010.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. jud. /4 ex./19.02.2010

Președinte:Bîcu Vasile
Judecători:Bîcu Vasile

Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 668/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 668/2010. Curtea de Apel Bucuresti