Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 670/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 670/
Ședința publică de la 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lorența Butnaru
JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâta genția NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE B și de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C împotriva sentinței nr.588/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect "suspendare executare act administrativ".
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 13 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 20 octombrie 2009.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.588 din 18.06.2009, pronunțată de Tribunalul Covasna, secția civilă, în dosarul nr-, s-a admis cererea formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale B, Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale C și Direcția Generală a Finanțelor Publice C și în consecință:
S-a dispus suspendarea deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 4428/17.07.2008 emisă de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale C, în baza procesului verbal de control nr. 4429/17.07.2008, până la soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ-fiscal având ca obiect anularea acestui act.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
În perioada 12.08.2008 - 23.09.2008 s-a efectuat de către Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale un control ulterior asupra unor operațiuni înregistrate în regim suspensiv pentru societatea reclamantă.
În urma controlului, cu ocazia reverificării declarației vamale de import temporar în regim suspensiv de perfecționare activă nr.17708/13.10.2006, s-a reținut că termenul de încheiere acordat reclamantei, prevăzut în autorizația de perfecționare activă emis de B nr.828/2005 nu a fost respectat.
Cu ocazia respectivă s-a întocmit procesul verbal de control nr.4429/17.07.2008, iar în baza lui s-a emis Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.4429/17.07.2008.
Prin actele întocmite, organul vamal a stabilit în sarcina reclamantei obligații de plată reprezentând drepturi vamale constând în comision, TVA, cu majorări și penalități aferente, în sumă totală de 101.950 lei.
Reclamanta și-a întemeiat cererea de suspendare pe dispozițiile art.14, 15 din Legea nr.554/2004 și art.218 alin.2 pr.fiscală, invocând motive de nelegalitate, pe de o parte, iar pe de altă parte, producerea unui prejudiciu iminent.
Reclamanta a achitat cauțiunea în sumă de 10.195 lei stabilită de instanță cu recipisa nr.-/1 din 18.06.2009.
Conform art.14 alin1 din Legea nr.554/2004"în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond".
Ca urmare, în raport de prevederile legale menționate, pentru suspendarea actului este necesar se face dovada îndeplinirii unui caz justificat și a unei pagube iminente.
Potrivit art.2 lit.ș), prin "pagubă iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă funcționării unei autorități publice sau serviciu public", iar conform art.2 lit.t), prin"cazuri bine justificate se înțeleg împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ".
Instanța a apreciat că în cauză sunt îndeplinite cumulativ cele două cerințe.
Astfel, sub aspectul prejudiciului iminent, se are în vedere faptul că în cauză au fost luate măsuri asigurătorii asupra bunurilor societății reclamante - conform procesului verbal de sechestru pentru bunurile imobile din 14.10.2008 - emițându-se totodată și somații de plată.
unor bunuri și imposibilitatea folosirii lor, în sensul înlăturării practic a caracterului de dispoziție, constituie prin ea însăși o pagubă. Sub acest aspect se are în vedere, de exemplu, împrejurarea legată de imposibilitatea garantării cu aceste bunuri a unor eventuale credite.
Dat fiind caracterul executoriu al deciziei emise, precum și măsurile asigurătorii luate, se poate accepta ideea că o executare silită este iminentă.
Chiar dacă, în urma finalizării procesului, reclamanta ar avea câștig de cauză, prejudiciul creat printr-o executare silită ar fi insurmontabil și nu ar putea fi acoperit ori recuperat printr-o eventuală întoarcere a executării.
În ce privește caracterul de legalitate, aspectele invocate cu privire la nulitatea actelor administrative nu pot fi luate în discuție în cadrul procedural existent.
Sub acest aspect, instanța a reținut o singură chestiune legată de conținutul actului administrativ astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 43 din OG nr.92/2003.
La lit. j) din articol se prevede că "actul trebuie să cuprindă "mențiuni privind audierea contribuabilului".
Regula stabilită la art.43 are caracter general și trebuie respectată în cazul tuturor actelor administrativ - fiscale, indiferent de organul care le întocmește.
În lipsa audierii, societății i s-a încălcat dreptul la informare, prevăzut la art.107 lit.d) și dreptul de a beneficia de asistență de specialitate sau juridică prevăzut la art.106 alin.3 din OG nr.92/2003 republicată.
Pe de altă parte, din actele administrative întocmite nu rezultă în mod expres și cu claritate modul în care organele de control au ajuns la sumele ce îi sunt imputate societății.
În aceste condiții, există îndoieli cu privire la corectitudinea modului de calcul și a cuantumului reținut.
Pentru toate aceste considerente, instanța a apreciat că, în speță, cererea de suspendare a executării actelor administrative este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă în consecință.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice C și Agenția Națională de Administrare Fiscală-Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale
Recurenta DGFP Cas olicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
Recurenta a invocat nulitatea sentinței civile nr.588/18 iunie 2009 Tribunalului Covasna susținând că această hotărâre a fost dată cu nerespectarea dispozițiilor art.53 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară. Această cauză a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna și repartizată aleatoriu completului de contencios administrativ C2.
La termenul de judecată din 24 aprilie 2009, ca urmare a invocării excepției de conexitate de către reclamantă cauza a fost trimisă la completul de contencios administrativ C3, instanța mai întâi învestită în vederea punerii în discuție a acestei excepții.
Completul la care s-a trimis cauza spre conexare a respins excepția de conexitate prin încheierea de ședință din 21 mai 2009 și la același termen a procedat la soluționarea pe fond a cauzei. Or, în cazul în care instanța respinge excepția de conexitate cauza trebuie retrimisă instanței inițiale.
Pe fond recurenta a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004 respectiv existența cazului bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul administrativ fiscal contestat.
Recurenta a susținut că decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.4428/17 iulie 2008 este un act administrativ fiscal care se bucură de prezumția de legalitate, prezumție pe care intimata nu a reușit să o răstoarne.
Reclamanta a precizat că din probele administrate nu rezultă nici pericolul care ar duce la producerea unei pagube iminente de natură să justifice suspendarea executării actului administrativ.
Recurenta a mai arătat că actul administrativ contestat a fost completat în conformitate cu Ordinul nr.7521/10 iulie 2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior. Anexa nr.VI a acestui ordin prevede care este formularul tipizat pentru completarea Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal. Acest ordin prevede și instrucțiuni privind completarea acestor formulare, instrucțiuni care au fost respectate la întocmirea actului contestat.
Recurentă Autoritatea Națională a Vămilor, reprezentată de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Bas olicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate iar după rejudecarea cererii respingerea acesteia.
Aceasta a susținut că cele două condiții prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004 privind cazul bine justificat și paguba iminentă nu sunt îndeplinite.
Pentru a verifica motivul de recurs invocat de recurenta DGFP C cu privire la completul care a soluționat cererea de suspendare și care nu a fost învestit în mod aleatoriu, Curtea a solicitat relații de la Tribunalul Covasna cu privire la existența completului de judecată C2 la data invocării excepției de conexitate și ulterior, la data soluționării cauzei.
Prin adresa comunicată la data de 7 septembrie 2009 Tribunalul Covasnaa precizat că nu a fost desființat completul de contencios administrativ C2 și că acesta a fost preluat de domnul judecător întrucât doamna judecător se află în concediu de creștere a copilului.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursurile promovate împotriva sentinței civile nr.588/18.06.2009 a Tribunalului Covasna sunt fondate.
Cauza având ca obiect cererea de suspendare a Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr 4428/17.07.2008 emisă de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale C, în baza procesului-verbal nr 4429/17.07.2008 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna (în urma declinării de către Curtea de APEL BRAȘOV ), sub nr -, fiind repartizată în mod aleatoriu completului de contencios administrativ fiscal C2. În ședința publică din 24.04.2009 acest complet legal investit a dispus, la cererea reclamantei, trimiterea cauzei la completul de judecată în aceeași materie C3 în vederea discutării unei excepții de conexitate cu un dosar cu termen la data de 21.05.2009 în ședința acestui ultim complet menționat.
La termenul de judecată din 21.05.2009 în ședința completului de judecată C3 a fost pusă în discuția părților excepția de conexitate invocată de reclamantă, excepție ce a fost respinsă și s-a procedat la soluționarea cererii de suspendare, pronunțarea având loc la data de 18.06.2009.
Potrivit art 52 cuprins în Secțiunea a 3-a a Legii nr 304/2004 "colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului". Dispozițiile art 53 din același act normativ prevăd la alineatul întâi că "repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat", iar în cuprinsul alineatului al doilea se arată că nu pot fi trecute altui complet de judecată decât în condițiile legii, cauzele repartizate unui complet.
Regulile de trecere a unei cauze de la un complet la altul sunt prevăzute de Hotărârea CSM nr 387/2005 privind regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, în cuprinsul dispozițiilor acestuia neidentificându-se o încadrare a modului de transpunere a cauzei de la un complet de judecată la altul ca cel din prezenta cauză, avându-se în vedere faptul că nu s-a procedat la admiterea excepției de conexitate.
Cauza a fost trimisă completului de judecată C3 potrivit dispozițiilor art 164 al 3 cod procedură civilă în vederea discutării conexării la dosarul întâi înregistrat pe rolul instanței, însă această dispoziție a instanței nu conducea automat la transpunerea definitivă a cauzei la acest complet de judecată.
Dispozițiile legale mai sus menționate au menirea de a asigura principiul continuității completului de judecată care este în strânsă legătură cu principiul nemijlocirii, presupunând ca judecata cauzei să se facă de la început și până la sfârșit de aceiași judecători, într-o singură ședință care să se încheie prin deliberare și pronunțare.
Acest principiu al continuității nu poate fi absolut, atât sub aspectul derulării procedurii de soluționare a cauzei cât și al modificării judecătorilor ce intră în compunerea completului de judecată. Însă aceste posibile derogări de la regulă nu pot depăși regula potrivit cu care hotărârea nu poate fi dată de alți judecători decât cei care au participat la dezbateri și numai cu respectarea strictă a dispozițiilor ce reglementează modul de repartizare a cauzelor către completele de judecată.
Aceste norme care instituie reglementarea funcționării instanței reprezintă norme de organizare judecătorească care, alături de normele de competență și cele de procedură fac parte din normele de drept procesual civil.
Având rol de garanție a descoperirii adevărului în activitatea judiciară, principiul continuității impune o anumită rigoare derulării judecării unei cauze, neputând exista derogări de la această regulă în afara cadrului legal.
Pentru aceste considerente, critica adusă de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice C privind investirea completului de judecată care a pronunțat hotărârea atacată este întemeiată, respectarea tuturor regulilor procedurale și de organizare judecătorească ce converg spre asigurarea principiului continuității și implicit al nemijlocirii, reprezentând și o garanție a respectării dreptului prevăzut de art 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Ca urmare, întrucât completul de judecată care a pronunțat hotărârea atacată a respins excepția de conexitate și a judecat cauza fără a fi investit într-o manieră prevăzută de lege sau regulament, încălcându-se astfel principiul continuității, prin prisma dispozițiilor art 304/1 Cod procedură civilă ce conferă acestei căi de atac declarată împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, un efect devolutiv, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre judecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța de fond va avea în vedere celelalte motive de recurs vizând netemeinicia hotărârii atacate, formulate de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurentele Direcția Generală a Finanțelor Publice C, cu sediul în Sf.G,-, jud.C și Autoritatea Națională a Vămilor, reprezentată de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B, cu sediul în B,-, jud.B, împotriva sentinței civile nr. 588/18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna - secția civilă, în dosarul nr-.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe, Tribunalul Covasna.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red: CEC/20.11.2009
Dact: MD/23.11.2009 - 7 ex.
Jud.fond:
Dosar nr-
Din 17 decembrie 2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Către
TRIBUNALUL COVASNA
- Secția civilă -
Vă înaintăm alăturat copia deciziei nr.670din 20.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul ce poartă numărul de mai sus, prin care s-a admis recursul formulat împotriva sentinței civile nr.588din 18.06.2009 pronunțate de Tribunalul Covasna, pentru a fi avută în vedere la evidența practicii de casare.
Președinte, Grefier,
-
Președinte:Lorența ButnaruJudecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă, Maria
