Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 683/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal

DOSAR NR-

DECIZIA nr. 683

Ședința publică din data de 30 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Valentin Niță

JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu

JUDECĂTOR 3: Maria Pohoață

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în P-. 85. 1. 5 județul P, împotriva sentinței nr. 23 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtulPrimarul municipiului, cu sediul în P,--4 județul

Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2,00 lei, potrivit chitanțelor nr. -, nr. - și timbru judiciar de 0,15 lei, ce au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta-reclamantă, reprezentată de avocat din Baroul Prahova și intimatul-pârât Primarul municipiului P, reprezentat de consilier juridic.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinarea formulată de intimatul-pârât, în dublu exemplar, la motivele de recurs.

Instanța înmânează recurentei-reclamante, prin apărătorul său, un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimatul-pârât.

Părțile, având cuvântul prin apărătorii lor, menționează că nu au cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.

Curtea, luând act că părțile nu au cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocat, având cuvântul pentru recurenta-reclamantă, critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, considerând că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de suspendare a actului administrativ reprezentat de Decizia nr. 20582/12.12.2008.

În mod greșit instanța de fond a reținut prezumția de legalitate a actului administrativ atacat, însă, în opinia sa, această prezumție relativă de legalitate nu este de natură să elimine dreptul reclamantei de a fi executată cu privire la anumite sume numai în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile. Aceasta, cu atât mai mult cu cât

dispozitia atacată a fost emisă în cadrul unei proceduri necontencioase, fiind un simplu act de putere arbitrar al primarului.

Se mai susține că în mod greșit instanța fondului a reținut că nu există paguba, deoarece procentul de 30% este unul rezonabil, întrucât iminența producerii unei pagube în patrimoniul recurentei nu este condiționată de cuantumul acesteia.

Întrucât recurenta-reclamantă a făcut dovada îndeplinirii condițiilor procedurale, respectiv dovada formulării procedurii prealabile, cât și a condițiilor de fond impuse de disp.art. 14 din Legea 554/2004, respectiv existența cazului bine justificat și iminența producerii unei pagube, cererea formulată de aceasta este întemeiată.

În cazul celuilalt funcționar public impotriva căruia s-a emis Dispozitia nr. 20581/12.12.2008, cererea de suspendare a fost admisă de instanța de fond

Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, admiterea cererii în sensul suspendării actului administrativ reprezentat de Dispozitia nr. 20582/12.12.2008, până la soluționarea irevocabilă contestației formulată împotriva acesteia. Fără cheltuieli de judecată.

Consilier juridic, având cuvântul pentru intimatul-pârât, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală, deoarece, în mod corect instanța de fond a respins cererea reținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art. 14 din Legea 554/2004, iar spețele similare invocate de reclamantă nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

CURTEA

Prin sentința nr. 23 din 20 ianuarie 2009, Tribunalul Prahova, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei privind suspendarea executării deciziei de imputare nr. 20582/12.12.2008 emisă de pârâtul Primarul municipiului

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat impusă de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, iar în ceea ce privește prevenirea unei pagube iminente, astfel cum aceasta este definită de dispozițiile art. 2 lit. ș din Legea nr. 554/2004, tribunalul a apreciat că prin stabilirea unei rate de 1/3 din salariul net lunar al persoanei căreia i s-a imputat o anumita sumă, dispozițiile art. 273 din codul muncii urmăresc tocmai protejarea acesteia de situația imposibilității subzistentei, asigurând totodată și o recuperare în rate lunare a sumei reținute în sarcina sa.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot sentinței recurate, în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată.

Prin recursul declarat, reclamanta arată, în esență, că, în cauză, dispozițiile art. 164 alin. 2 din codul muncii nu vin în contradicție cu cele ale art. 85 din Legea nr. 188/1999, cum greșit susține pârâtul și reține instanța de fond.

În opinia sa, prezumția relativă de legalitate actului administrativ nu este de natură să elimine dreptul de a fi executată cu privire la anumite sume numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, aceasta cu atât mai mult cu cât Dispozitia primarului a fost emisă în cadrul unei proceduri necontencioase, fiind un simplu act de putere arbitrar al acestuia.

Susținerea instanței de fond, în sensul că nu există pagubă deoarece cuantumul de 30% este unul rezonabil, trebuie înlăturată, susține recurenta, întrucât iminența producerii unei pagube în patrimoniul său nu este condiționată de cuantumul acesteia.

Mai mult, privarea sa de o treime din veniturile salariale lunare, în baza unui act de putere arbitrar, netrecut prin filtrul unei instanțe, nu este câtuși de puținrezonabilă; dispozițiile art. 273 alin. 2 din codul muncii prevăd că ratele nu pot fi mai mari decât o treime din salariul lunar net.

Recurenta-reclamantă arată că, în cazul celuilalt funcționar public împotriva căruia s-a emis Dispoziția de imputare nr. 20581/12.12.2008, cererea de suspendare a fost admisă de instanță, iar, prin decizia nr. 323/25.02.2009 pronunțată de curtea de apel, hotărârea rămas irevocabilă.

Verificând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:

Prin dispoziția nr.20582/12.12.2008, reclamantei, în calitate de Serviciu Valorificare Patrimoniu din cadrul Direcției Evidență și Valorificare Patrimoniu din cadrul aparatului propriu al Primarului, i-a fost imputată suma de 10.531,37 lei.

Această dispoziție i-a fost comunicată reclamantei pe data de 15.12.2008, iar la data de 23.12.2009, reclamanta a formulat plângere prealabilă, înregistrată la Primăria Municipiului P sub nr. -/23.12.2008, solicitând revocarea în tot a acesteia.

Potrivit dispozițiilor art. 85 alin. 2 din Legea nr.188/1999, împotriva dispoziției de impunere, funcționarul public se poate adresa instanței de contencios administrativ, iar, potrivit dispozițiilor art. 7 alin.1 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte, a acestuia, condiții îndeplinite de reclamantă care, în termenul legal, efectuat procedura prealabilă.

În cadrul suspendării unui act administrativ, instanța, investită conform disp. art. 14 din Legea 554/2004, nu se poate pronunța asupra fondului litigiului, însă, pentru admiterea cererii, trebuie să verifice îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de textul de lege menționat mai sus, respectiv condiția cazului bine justificat și iminența producerii unei pagube.

Susținerea recurentei privind imposibilitatea punerii în executare a dispoziției de imputare, emisă în sarcina sa de către intimat, ca urmare a lipsei unei hotărâri judecătorești care să justifice legalitatea măsurii recuperării sumei din drepturile sale salariale, creează o îndoială rezonabilă asupra legalității și temeiniciei, ceea ce

conduce la existența unui caz bine justificat.

Suportarea unei sancțiuni importante din punct de vedere patrimonial, fără să fi fost exercitat controlul judecătoresc al actelor și faptelor presupus insuficiente întreprinse de către reclamantă în cadrul atribuțiilor de serviciu, ar fi extrem de păgubitoare pentru aceasta. Suma imputată fiind considerabilă, respectiv 10.531,37 lei, și ratele lunare de acoperire a daunelor, care nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net pe care-l realizează aceasta, ar greva considerabil veniturile de trai ale reclamantei, aspect ce face ca și condiția pagubei iminente să fie îndeplinită.

Întrucât există un caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente, în sensul disp. art.2 alin.1 lit.j și o din Legea nr. 554/2004, îndeplinirea acestor condiții, în temeiul disp. art.14 din Legea nr.554/2004, justifică admiterea solicitării reclamantei.

Ca atare, recursul reclamantei este fondat, și, potrivit dispozițiilor art. 312

alin. 3 Cod proc. civ. acesta va fi admis, sentința recurată va fi modificată în tot, iar cererea reclamantei va fi admisă, în sensul suspendării executării deciziei de imputare nr. 20582/12.12.2008, până la pronunțarea instanței de fond, cu privire la legalitatea și temeinicia deciziei menționate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta, domiciliată în P-. 85. 1. 5 județul P, împotriva sentinței nr. 23 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtulPrimarul municipiului, cu sediul în P,--4 județul P și în consecință:

Modifică în tot sentința nr. 23 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și, pe fond, admite cererea reclamantei în sensul că dispune suspendarea executării deciziei de imputare nr. 20582/12.12.2008,emisă de pârât, până la soluționarea pricinii pe fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 30 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - - -

GREFIER,

- -

red VN/dact MC

3 ex/01.06.2009

f- Trib.

Operator date cu caracter personal/Număr notificare 3120

Președinte:Valentin Niță
Judecători:Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 683/2009. Curtea de Apel Ploiesti