Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 806/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 806
Ședința publică de la 27 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, CU SEDIUL ÎN B, sector 6, nr.294, -orp A, împotriva sentinței nr-328 din 14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata SC SA, prin avocat în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar, lipsă fiind recurenta Administrația Fondului Pentru Mediu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Apărătorul intimatei, nu mai are alte cereri de formulat consideră cauza în stare de judecată.
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul intimatei SC SA F solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de Tribunalul Vrancea ca fiind legală și temeinică. Consideră că au fost îndeplinite cerințele art. 14 din. 554/2004. În ce privește cauțiunea nu li s-a pus în vedere să o depună.
CURTEA
Asupra recursului declarat de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sent. civ. nr. 328/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr-, reclamanta F, în contradictoriu cu Administrația Fondului Pentru Mediu, în baza dispozițiilor art.14 din Legea nr.554/2004, a solicitat suspendarea Deciziei de impunere nr.21037 din 26.11.2007 și a efectelor Raportului de inspecție fiscală din 15.11.2007, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii a arătat că, in urma unui control efectuat de Administrația Fondului Pentru Mediu cu privire la obligațiile de plată a contribuțiilor datorate pentru perioada 2002-2003, s-a stabilit în sarcina sa obligația de plată a sumei de 31.839 lei, împotriva acestor două acte administrative formulând în termen legal contestație la Administrația Fondului Pentru Mediu.
S-a arătat că, în cauză, sunt îndeplinite cerințele art.14 din Legea nr.554/2004 cu privire la existența cazului bine justificat și prevenirea producerii unei pagube iminente. S-a menționat faptul că, pentru aceeași perioadă, a mai fost efectuat anterior un control cu privire la contribuția la fondul pentru mediu, care nu a stabilit deficiențe cu privire la calcularea și virarea contribuțiilor legal datorate, fiind menționat în mod expres faptul că societatea s-a conformat lunar prevederilor Legii nr.73/2000R privind contribuția la fondul pentru mediu.
Cu privire la posibilitatea producerii unei pagube iminente societății, prin executarea obligațiilor stabilite prin actele menționate a arătat că plata acestor sume, pe care nu le datorează legal, ar conduce la intrarea societății în incapacitate de plată.
Prin Sentința civilă nr.790/13.12.2007 Tribunalul Vranceaa admis cererea și a dispus suspendarea executării celor două acte administrative, apreciind că sunt întrunite cerințele legale pentru suspendarea actului administrativ până la judecarea pe fond a contestației.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, iar Curtea de APEL GALAȚI, prin Decizia civilă nr.192/R/13.03.2008 a admis acest recurs, a casat sentința și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, motivat de faptul că în cauză părțile nu au fost legal citate.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr- și s-a dispus citarea părților.
La data de 01.04.2008 pârâta Administrația Fondului pentru Mediu a depus la dosar Întâmpinare, solicitând respingerea sa ca inadmisibilă, motivat de faptul că nu se poate dispune pe cale de ordonanță președințială suspendarea executării unor acte administrative, în cauză existând legislație specială în acest sens.
Ulterior, respectiv la data de 25.04.2008 pârâta și-a completat apărările arătând că potrivit dispozițiilor art.215 aliniat 2 din OG nr.92/2003 instanța poate dispune suspendarea executării actelor administrative contestate numai în situația în care reclamanta depune o cauțiune de 20% din cuantumul sumei contestate.
Prin sentința civilă nr. 328/14.05.2008 Tribunalul Vranceaa admis acțiunea și în consecință a dispus suspendarea executării Raportului de inspecție fiscală din 15.11.2007 și a Deciziei de impunere nr. 21037/26.11.2007 până la soluționarea cauzei pe fond. Totodată, a dispus ca reclamanta să plătească o cauțiune de 5% din suma contestată.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, astfel încât executarea actelor de impunere bugetară i-ar cauza reclamantei o pagubă iminentă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Administrația Fondului pentru Mediu criticile sale vizând greșita admitere a cererii reclamantei.
În dezvoltarea motivelor de recurs, aceasta a susținut că soluția este nelegala atâta vreme cât reclamanta nu a depus cauțiunea de 20% prevăzută de art. 215 alin. 2 din OG 92/2003.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, Curtea constată că sunt nefondate criticile formulate, astfel încât nu se impune reformarea hotărârii recurate.
Printr-o corectă și integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, tribunalul a pronunțat o soluție legală și temeinică a cărei reformare nu se impune. Stabilind adevăratele raporturi juridice dintre părți, instanța a dat o corectă dezlegare pricinii.
Criticile formulate nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Este adevărat că prima instanța a făcut o motivare sumară a chestiunilor privitoare la plata cauțiunii, dar s-a pronuntat asupra acestui aspect, punându-i în vedere reclamantei să platească o cauțiune de 5% din suma contestată.
Este la fel de adevărat că instanța nu a fixat și un termen pentru depunerea ei, dar aceste omisiuni nu aduc nici-o vătămare recurentei pârâte, care s-ar putea îndestula din cauțiunea de 5% dacă urmare soluționării cauzei ar dovedi că a fost prejudiciată prin suspendarea executării.
Instituirea cauțiunii ca o garanție împotriva abuzurilor procedurale prin textul art. 215 din proc. fisc. are pe lângă funcția de constrângere a debitorului și funcția reparatorie pentru cazul producerii unei pagube prin însăși suspendarea executării. Creditorul se poate îndestula pentru această pagubă din suma constituită ca și cauțiune pe seama debitorului. Or atâta vreme cât instanța a fixat cuantumul acestei sume ca fiind de 5% din suma contestată, autoritatea pârâtă are fie posibilitatea de a pune în continuare în executare actul suspendat atâta vreme cât reclamanta nu a depus cauțiunea, fie să se îndestuleze în caz de nevoie și cu privire la suma ce constituie cauțiune din patrimoniul reclamantei în cazul în care acțiunea sa va fi respinsă.
Pentru toate aceste considerente, curtea urmează ca în temeiul art. 312 alin 1 din proc.civ. să respingă recursul declarat în cauză nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu cu sediul în B, sector 6, nr. 294, -orp A, împotriva sentinței nr. 328/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 27 2008.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu - - | JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile - - |
Grefier, - - |
Red. 19.01.2009
Dact. 2 ex.
Fond -
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Vasile Susanu, Dorina Vasile
