Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 865/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 865/CA/2008

Ședința publică de la 29 Iulie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru

JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan

JUDECĂTOR 3: Doina Hârceagă

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII A împotriva sentinței civile nr.1014/CAF/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru pârâta recurentă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII A, precum și reclamanta intimată asistată de avocat.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul de față este scutit de plata taxei de timbru conform art.17 din Legea nr.146/1997.

Din partea reclamantei intimate s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanței întâmpinare, din care 1 ex. se comunică cu reprezentanta pârâtei recurente.

Mandatarul reclamantei intimate depune la dosar copia Deciziei nr.891/12.06.2006 prin care au fost puse în executare dispozițiile sentinței civile nr.1014/CA/2008 a Tribunalului Alba prin care s-a dispus suspendarea executării Deciziei nr.545/24.04.2008 până la pronunțarea instanței de fond asupra anulării deciziei.

Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta pârâtei susține recursul așa cum a fost formulat și motivat, solicitând: admiterea acestuia, casarea sentinței civile atacate și rejudecând cauza în fond, să fie respinsă acțiunea reclamantei, nefiind îndeplinite cele două condițiile expres prevăzute de dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004, respectiv cazuri bine justificate și prevenirea unei pagube iminente.

Mandatarul reclamantei solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de pârâtă și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate pentru motivele expuse în întâmpinarea depusă la dosar. Fără cheltuieli de judecată. Arată că reclamanta a fost sancționată și mutată abuziv de pe postul deținut la Compartimentul Pensii Internaționale, deși este calificată și pregătită pentru a-și desfășura activitatea la acest compartiment, iar instanța de judecată a anulat sancțiunile date de către directorul executiv.

Corect a interpretat instanța de fond probele dosarului și a constatat că sunt îndeplinite condițiile impuse de art.14 din Legea nr.554/2004.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub nr- reclamanta a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii A ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării deciziei nr. 545/24.04.2008 emisă de directorul executiv al pârâtei până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anularea acesteia.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că înainte de emiterea deciziei contestate lucra în cadrul Compartimentului stabiliri alte drepturi de asigurări sociale și potrivit fișei postului avea ca principală atribuție rezolvarea problemelor legate de pensiile comunitare. Prin decizia nr. 545/2008 reclamanta a fost trecută la Serviciul plăți prestații, iar la compartimentul pensii internaționale au fost trecuți alți doi funcționari.

Mutarea în alt post reclamanta o consideră abuzivă, neîntemeiată și nelegală, întrucât s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 28, art. 91, art. 100 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. d și alin. 3 din Legea nr. 188/1999.

În drept au fost invocate prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Pârâta Aad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite cele trei condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 și anume: existența unui caz bine justificat, producerea unei pagube iminente și sesizarea formulată în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 pentru revocarea actului administrativ.

Prin sentința civilă nr. 1014/CAF/2008 Tribunalul Albaa admis cererea formulată de către reclamantă împotriva pârâtei A și în consecință s-a dispus suspendarea executării deciziei nr. 545/24.04.2008 emisă de directorul executiv al pârâtei până la pronunțarea instanței de fond asupra anulării acestei decizii. Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanta a respectat dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 sesizând organul emitent cu o contestație împotriva deciziei nr. 545/2008, iar condițiile prevăzute pentru suspendarea unui act administrativ - existența unui caz bine justificat și riscul producerii unei pagube iminente - sunt de asemenea îndeplinite, întrucât situația în care se află reclamanta justifică formularea unei asemenea cereri de suspendare, iar în ce privește paguba iminentă, aceasta poate fi și un prejudiciu moral, la care indiscutabil s-a apreciat că reclamanta este expusă, dat fiind suferința psihică ce și-a pus amprenta asupra sănătății sale.

Pentru cele menționate prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, astfel că a admis acțiunea.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii A prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii și rejudecarea cauzei pe fond, în sensul respingerii acțiunii formulate.

În motivarea recursului se menționează că hotărârea instanței de fond este nelegală, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/20004, respectiv existența unui caz bine justificat și pentru prevenirea unei pagube iminente.

Se mai invocă faptul că nu există sesizarea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Recurenta susține că perturbarea previzibilă gravă a funcționării unui compartiment a fost creată chiar de către reclamantă prin refuzul de predarea al dosarelor și documentelor, iar pe de altă parte prima instanță nu a observat modificarea structurii organizatorice a instituției, fiind înființat un compartiment nou numit pensii internaționale.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului. Primul motiv de recurs a fost combătut cu argumentația că reclamanta a fost mutată de pe postul deținut, după ce anterior a fost sancționată de două ori de către directorul executiv al, iar ambele sancțiuni au fost anulate de către instanța de judecată.

Mutarea reclamantei s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 188/1999, aceasta dorind să-și continue activitatea în locul de muncă pentru care este pregătită și în care are experiență.

A fost depusă decizia nr. 891/26.06.2008 emisă de în executarea sentinței civile nr. 1014/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba.

CURTEA, analizând recursul formulat prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041și 306 Cod procedură civilă, reține următoarele:

Prin decizia nr. 545/24.04.2008 a A, având în vedere reorganizarea acestei instituții, reclamanta intimată a fost numită în funcția publică de execuție de inspector asistent treapta 1 în cadrul Serviciului plăți prestații -Direcția stabiliri și plăți prestații în conformitate cu art. 100 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/1999.

Reclamanta prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Albaa solicitat suspendarea acestui act administrativ până când se soluționează contestația împotriva acestui act.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2008 suspendarea executării actului administrativ unilateral se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.

Recurenta susține că reclamanta nu a formulat o sesizare, astfel cum prevede art. 7, alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit acestui text de lege "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".

După cum se poate observa art. 14 face referire la o sesizare a autorității publice emitente a actului atacat, iar art. 7 se limitează la a preciza că persoana vătămată trebuie să solicite autorității emitente revocarea actului.

Legea nr. 554/2004 nu prevede anumite forme sacramentale ale actului prin care se sesizează autoritatea emitentă, astfel că este suficient ca persoana vătămată, anterior sesizării instanței de contencios să se adreseze autorității care a emis actul vătămător printr-o cerere - indiferent de denumirea pe care o poartă - prin care să-și arate nemulțumirea față de actul emis a cărui revocare, anulare, modificare să o solicite. Pe de altă parte, revocarea este instituția prin care se lipsește de efecte juridice un act juridic prin actul unilateral de voință al celui care l-a emis. Anularea produce aceleași efecte, însă poate fi cerută numai de către cealaltă parte, și de regulă se pronunță de către instanța de judecată. Folosirea improprie a unor termeni din partea unei persoane lipsite de pregătire juridică nu poate duce la concluzia că aceasta nu a formulat sesizarea la care se referă art. 7, cu atât mai mult cu cât în contestația înregistrată la CJP A la data de 15.05.2008 se menționează clar la temeiul cererii art. 7 și următoarele din Legea nr. 554/2008.

În consecință, contestația formulată de către reclamantă și depusă la filele 6, 7 dosar de fond reprezintă o plângere prealabilă, o sesizare, astfel cu prevede art. 14 din Legea nr. 554/2008.

În ceea ce privește susținere că în cauză nu sunt întrunite alte două condiții pentru a se dispune suspendarea actului administrativ, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă, Curtea reține:

Potrivit art. 2, literele s) și t) din Legea nr. 554/2004 "paguba iminentă" este prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționarii unei autorități publice sau a unui serviciu public, iar prin "cazuri bine justificate" se înțelege împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Existența cazului bine justificat presupune existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu. Este adevărat că în cadrul instituției recurente a avut loc o organizare, însă la fel de adevărat este că reclamanta a fost mutată într-un compartiment unde realizează lucrări fără legătură cu pregătirea și experiența anterioară, iar în locul ei au fost numiți alți doi funcționari publici. În aceste condiții putem spune, fără a se analiza totuși fondul litigios al cauzei, că există aparența unei încălcări serioase a legii care să justifice măsura suspendării actului.

În privința celei de-a doua condiții, legea a definit paguba iminentă ca fiind un prejudiciu material viitor și previzibil.

Reclamanta a făcut dovada că în contextul celor întâmplate la locul de muncă a suferit, pe fond psihic, un șoc nervos urmat de o pareză coardă vocală stânga.

Având în vedere că reclamanta este convinsă că este subiectul unei persecuții din partea conducerii instituției pârâte care caută cu orice preț să o sancționeze, ceea ce a dus în final și la șocul psihic cu repercusiuni dintre cele mai dure asupra stării de sănătate a reclamantei, Curtea apreciază că ne regăsim, astfel cum a reținut și prima instanță, în situația prevenirii unei pagube iminente, respectiv prevenirea agravării stării de sănătate a acesteia, cu efecte inclusiv asupra stării materiale a reclamantei.

Pentru cele menționate, constatând că nici unul dintre motivele de recurs invocate de către recurentă nu sunt întemeiate, soluția primei instanțe fiind la adăpost de criticile aduse, Curtea, în temeiul art. 304 Cod procedură, urmează a respinge recursul formulat ca nefondat.

Nefiind solicitate cheltuieli de judecată, nu se vor acorda.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII A împotriva sentinței civile nr.1014/CAF/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29 Iulie 2008.

Președinte,

- - -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.M/30.07.2008

Dact./2 ex./ Jud.fond

Președinte:Carla Maria Cojocaru
Judecători:Carla Maria Cojocaru, Monica Maria Mureșan, Doina Hârceagă

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 865/2008. Curtea de Apel Alba Iulia