Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 95/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.--
SENTINȚA NR.95/CA/2009-
Ședința publică din data de 25 mai 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea în primă instanță contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanții, -toți cu sediul ales la JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BIHOR cu sediul în O, PARCUL, nr. 10, Județ B, CURTEA DE APEL ORADEA - O, PARCUL, nr. 10,Județ B, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR - B, sector 5, STR.-, nr. 17, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - B, sector 5, STR.-, nr. 17 și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII - B, sector 1, nr. 1-3, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru pârâtul Ministerul Finanțelor Publice- consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și D au depus la dosar întâmpinare, reclamanții au făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, după care:
Reprezentanta pârâtului Ministerul Finanțelor Publice invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice deoarece ordinul atacat nu a fost emis de acest pârât, iar sumele solicitate se achită de fiecare ordonator principal de credite.
Instanța unește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cu fondul.
Reprezentanta pârâtului Ministerul Finanțelor Publice arată că nu are alte cereri.
Considerând lămurită cauza instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra fondului.
Reprezentanta pârâtului Ministerul Finanțelor Publice lasă la aprecierea instanței soluționarea fondului.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Constată că prin cererea înregistrată la instanță la data de 06.05.2009, reclamanții, au solicitat în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BIHOR, CURTEA DE APEL ORADEA, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B să se dispună suspendarea Ordinului Ministrului Justiției nr.1165/C/09.04.2009 și nr. 1163/09.04.2009 și a deciziei nr.55/13.04.2009 emisă de Curtea de APEL ORADEA în temeiul art. 14 din Legea 554/2004.
În motivarea cererii de suspendare, reclamanții au arătat că este îndeplinită condiția cazului bine justificat așa cum este definit de art. 2 lit. t din Legea 554/2004, respectiv împrejurare legată de starea de fapt și de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Prin Ordinul 1165 1165/C/9.04.2009 se dispune că începând cu data de 01.03.2009, judecătorii din cadrul instanțelor judecătorești care dețin hotărâri judecătorești executorii prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare" a sporului de 50 %, pentru risc și solicitare neuropsihică, li se va achita acest spor, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzută de lege.
Acest ordin este de natură să creeze diferențieri inadmisibile în ceea ce privește salarizarea judecătorilor și a personalului auxiliar de specialitate și conex, fiind plătite indemnizații diferite pentru același tip de muncă prestată, chiar și în cadrul aceleiași instanțe.
În preambulul Ordinului se invocă Decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, ordinul nu are în vedere dispozitivul acestei decizii pronunțate în recurs în interesul legii, prin care se constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, aprobată prin Legea 334/2001.
Nu este necesară deținerea unei sentințe judecătorești executorii prin care să se prevadă plata acestui spor în continuare sau pe viitor, sporul fiind cuvenit în baza dispozițiilor legale care nu și-au încetat aplicabilitatea, așa cum a apreciat Înalta Curte de Casație și Justiție
Ordinul contestat retroactivează, fiind emis la data de 09.04.2009, cu mențiunea că își produce efectele de la 01.03.2009.
Reclamanții mai arată că un alt argument de nelegalitate a acestui ordin este că la data de 04.03.2009 a fost emis Ordinul 768/C al Ministrului Justiției și Libertăților prin care se dispune că începând cu data de 01.03.2009, judecătorii beneficiază de un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare lunară.
Astfel, pentru luna martie 2009 judecătorii și personalul auxiliar au prestat o activitate pentru care aveau legitimă că vor primi necondiționat sporul de 50 %, însă la data de 09.04.2009, înainte cu o zi de acordarea drepturilor salariale aferente lunii martie 2009, Ministrul Justiției și Libertăților condiționează acordarea sporului de existența unor hotărâri judecătorești care să îl prevadă și pentru viitor sau în continuare, aducând atingere art. 1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În ce privește condiția pagubei iminente, reclamanții arată că este îndeplinită această condiție, prevăzută de art. 2 lit. ș din Legea 554/2004. Efectele ordinului contestat au aplicabilitate directă asupra indemnizațiilor judecătorilor, care vor fi diminuate în mod considerabil față de nivelul la care aceștia sperau să fie în luna martie 2009, conform Ordinului 768/C/4.03.2009.
Reclamanții arată că s-au adresat Ministrului Justiției și Libertăților cu plângere prealabilă și pentru revocarea acestui ordin în data de 10.04.2009.
Reclamanții arată că după redactarea cererii de suspendare a Ordinului 1165/2009 li s-a comunicat Ordinul 1163/2009 prin care a fost revocat Ordinul 768/2009, care constituia temei pentru analizarea legalității Ordinului 1165/2009.
Consideră că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004 și pentru suspendarea Ordinului 1163/2009 al, respectiv existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Ordinul 1163/2009 încalcă dispoziții imperative privind imposibilitatea revocării propriului act- Ordinul nr.768/2009, în condițiile în care acesta a produs efecte juridice, intrând în circuitul civil.
Potrivit art. 1 alin. 6 din Legea 554/2004, autoritatea emitentă nu putea decât să solicite instanței anularea actului administrativ considerat nelegal în condițiile în care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării pârâtul a arătat că potrivit art. 14 și 15 din Legea 554/2004 condițiile în care poate fi cerută suspendarea executării actului administrativ se referă la existența unui interes bine justificat și la pericolul unei pagube iminente.
În ce privește prima condiție- existența unui caz bine justificat pârâtul arată că împrejurările în care au fost emise ordinele a căror suspendare se cere nu sunt de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității acestuia.
Ordinele criticate au fost emise în baza art. 9 din OUG 27/2006, care prevede că stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor se face de către ministrul justiției și a avut ca obiect achitarea începând cu 1 martie 2009 sporului pentru risc și solicitare neuropsihică de 50 % la indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzută de lege, pentru judecătorii care dețin hotărâri judecătorești în care li se recunoaște plata pentru viitor sau în continuare, astfel că nu reprezintă altceva decât o modalitate de punere în executare a hotărârilor pronunțate, la care se face trimitere în preambul, prin raportare și la efectele Deciziei 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
Pârâtul mai arată că este adevărat că anterior a fost emis și Ordinul 768/4.03.2009 al, însă în cadrul procedurii de autorizare a deschiderii de credite pentru cheltuielile de personal aferente lunii martie, a fost emis de către Ministerul Finanțelor Publice3 refuzul autorizării deschiderilor de credite pentru suma aferentă plății sporului de 50 % pentru judecători și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești. Refuzul de viză a fost motivat de faptul că, în opinia controlului delegat, plata nu ar îndeplini condițiile de legalitate și regularitate, neexistând temei legal pentru acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În aceste condiții, singura soluția a fost revocarea Ordinului 768/4.03.2009 și emiterea ordinului criticat, care vizează aducerea la îndeplinire a celor dispuse prin hotărâri judecătorești prin care ar fi recunoscute judecătorilor plata pentru viitor sau în continuare a sporului de risc și solicitare neuropsihică.
Ordinul 1163/2009 al și-a produs efectele în mod imediat și definitiv, ordinul 768/2009 fiind desființat în mod irevocabil în momentul emiterii ordinului de revocare 1163/2009.
Cu privire la retroactivitatea ordinelor atacate pârâtul arată că ordinul nr.1163/2009 de revocare a Ordinului 768/2009 nu retroactivează în nici un fel, ordinul revocat neproducându-și până la data de 9.04.2009 efectele. Nici Ordinul 1165/2009 nu retroactivează, acesta neproducând nici un efect pentru perioada anterioară emiterii lui, respectiv plata drepturilor salariale pe care le-a reglementat realizându-se ulterior emiterii sale.
În ce privește paguba iminentă, pârâtul arată că nu este vorba de o diminuare a drepturilor salariale cuvenite, care ar rezulta fără putere de tăgadă, așa cum se afirmă de reclamanți în acțiune.
Drepturile salariale ale reclamanților nu au suferit nici o modificare începând cu 01 martie 2009, astfel că nu există pericolul producerii unor daune grave în patrimoniul reclamanților.
Prin întâmpinare, pârâtul CNCD Bai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu motivarea că în conformitate cu prevederile art. 27 din OG 137/2000, republicată, posibila victimă a discriminării poate introduce acțiunea direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare, iar în această situație, Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul discriminării, pentru a-și preciza poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de discriminare.
La termenul din 25.05.2009, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Bai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că ordinul atacat nu a fost emis de acest pârât, iar sumele stabilite se achită de fiecare ordonator principal de credite.
La termenul din 25 mai 2009, în baza prevederilor art. 164 Cod procedură civilă, dosarul nr.- al Curții de APEL ORADEAa fost conexat la prezentul dosar, avându-se în vedere faptul că în cele două dosare sunt aceleași părți, iar obiectul și cauza lor au o strânsă legătură, solicitându-se de fapt același lucru, respectiv suspendarea executării Ordinelor Ministrului Justiției nr.1165/C/09.04.2009 și nr. 1163/C/09.04.2009 și a Deciziei Curții de APEL ORADEA nr.55/13.04.2009.
În ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor B și CNCD B, instanța le apreciază ca fiind întemeiate. Astfel, referitor la minister, instanța constată că ordinele și decizia atacate nu au fost emise de acest pârât, iar sumele solicitate de reclamanți cu titlu de drepturi salariale se achită de fiecare ordonator principal de credite, neexistând un raport de subordonare între Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor Cu privire la CNCD B instanța consideră că această instituție nu poate fi citată în calitate de pârâtă într-o acțiune întemeiată pe prevederile art. 27 din OG 137/2000, republicată,ci doar în calitate de expert în domeniul discriminării. Drept urmare, excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministrul Economiei și Finanțelor Publice B și B vor fi admise, iar acțiunea reclamanților va fi respinsă față de acești pârâți ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Examinând cererea de suspendare formulată de reclamanți, instanța reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 14 alin.1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".
Cazul bine justificatimplică existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu (art. 2 lit. t din Legea 554/2004), iarpaguba iminentăconstă potrivit art. 2 lit. s din aceeași lege într-un prejudiciu material viitor, dar previzibil în existența sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
În speță, instanța consideră că împrejurările în care au fost emise ordinele și decizia a căror suspendare se cere nu sunt de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității acestora, nefiind vorba de un caz bine justificat în sensul cerut de art. 14 din Legea 554/2004.
Legalitatea unui act normativ poate fi apreciată doar prin raportare la dispoziții cuprinse în acte normative cu putere de lege, iar nu și în raport de alte acte administrative, cu aceeași putere juridică, cum este cazul Ordinului Ministrului Justiției nr.768/C/04.03.2009.
Ordinele invocate au fost emise în temeiul dispozițiilor art.9 din OUG 27/2006, text care prevede stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor se face de către ministrul justiției și a avut ca obiect achitarea, începând cu data de 01.03.2009 a sporurilor pentru risc și solicitare neuropsihică de 50 % la indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzută de lege pentru judecătorii care dețin hotărâri judecătorești prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare", astfel că nu reprezintă altceva decât o modalitate de punere în executare a hotărârii pronunțate, la care se face referire în preambul, prin raportare și la efectele Deciziei nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
De asemenea, este neîntemeiată susținerea reclamanților referitoare la faptul că nu ar fi necesară deținerea unei hotărâri judecătorești executorii prin care să se prevadă plata acestui spor în continuare sau pentru viitor, sporul fiind cuvenit în baza dispozițiilor legale care nu și-au încetat aplicabilitatea astfel cum a apreciat și Înalta Curte de Casație și Justiție Având în vedere prevederile art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă soluțiile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursurile în interesul legii se pronunță numai în interesul legii, iar dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe. Este evident astfel că interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție B nu adaugă la lege, nu modifică textul de lege, ci oferă o interpretare unitară și obligatorie pentru instanțe.
Nu poate fi primită nici afirmația că ordinele retroactivează de vreme ce Ordinul nr.1163/C de revocare a Ordinului 768/C nu retroactivează în nici un fel, ordinul invocat neproducându-și până la data de 09.04.2009 efectele. De asemenea, nici Ordinul nr.1165/C nu retroactivează, acesta neproducând nici un efect pentru perioada anterioară emiterii lui, respectiv plata drepturilor salariale pe care le-a reglementat realizându-se ulterior emiterii sale.
Referitor la paguba iminentă, instanța constată că nu este vorba de o "discriminare a drepturilor salariale cuvenite"care ar rezulta "fără putință de tăgadă", așa cum se afirmă de reclamanți prin acțiune. Drepturile salariale ale reclamanților nu au suferit nici o modificare începând cu 01.03.2009, astfel că nu se poate afirma că există pericolul producerii unor daune grave în patrimoniul acestora.
În consecință, în baza considerentelor expuse, instanța va respinge ca nefondată acțiunea reclamanților, cerințele art. 14 din Legea 554/2004 nefiind întrunite în cauză.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor B și D
Respinge cererea formulată de reclamanții, -toți cu sediul ales la JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BIHOR cu sediul în O, PARCUL, nr. 10, Județ B, CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O, PARCUL, nr. 10,Județ B, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B, sector 5, STR.-, nr. 17, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - B, sector 5, STR.-, nr. 17 și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25 mai 2009.
Președinte Grefier
- - - -
Red.Sent.
În concept la 29.05.2009
Tehn.red./22 ex
01.06.2009
Emis 20 comunicări:
Reclamanții
1. - JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B
2. - JUDECĂTORIA MARGHITA Județ B
3. - JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B
4. - JUDECĂTORIA MARGHITA Județ B
5. - JUDECĂTORIA MARGHITA Județ B
6. - JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B
7. - JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B
8. - JUDECĂTORIA, Județ B
9. - JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B
10. - JUDECĂTORIA MARGHITA,Județ B
11. - JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B
12. - JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B
13. - JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B
14. - JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B
15. - JUDECĂTORIA MARGHITA, Județ B
PÂRÂȚI
16. TRIBUNALUL BIHOR - O, PARCUL, nr. 10, Județ B
17. CURTEA DE APEL ORADEA - O, PARCUL, nr. 10, Județ B
18. MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR - B, sector 5, STR.-, nr. 17
19.MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B, sector 5, STR.-, nr. 17
20.CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII - B, sector 1, nr. 1-3
la exp. la 01.06.2009
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu
