Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 951/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR- ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.951

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.02.2010

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Canacheu Claudia

GREFIER - -

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și.

La apelul nominal făcut în ședință Pă se prezintă reclamanta personal și pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, prin consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsind pârâta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că reclamanta a depus la dosar, la data de 18.02.2010, un set de înscrisuri și că pârâtul a depus la data de 15.02.2010 întâmpinare la cererea de modificare a acțiunii principale.

Se comunică reclamantei copia întâmpinării și reprezentantului pârâtului copia înscrisurilor depuse de reclamantă.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reclamanta solicită admiterea cererii și suspendarea parțială a executării Ordinului nr.2717/2009 în ceea ce privește Direcția de Audit. Susține că nu au avut loc discuții cu privire la structura organizatorică a direcției la care să fi participat. Arată că Ordinul nr.3625/2009 a fost emis cu încălcarea disp. art.100 alin.3 din Legea 188/1999, fapt confirmat și de Agenția Națională a Funcționarilor Publici în urma unui control efectuat la Ministerul Justiției. Arată că este îndeplinită și condiția pagubei iminente întrucât veniturile i-au fost micșorate prin pierderea sporului de conducere și că strategia planului de audit întocmită de ea nu a mai continuat.

Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea cererii arătând că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de disp.art. 14 din Legea 554/2004. La baza emiterii Ordinului nr.3625/2009 a stat avizul favorabil dat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, fiind respectate și disp. art.92 din Legea nr.188/1999. Susține că diferența de salariu invocată de reclamantă nu poate fi considerată o pagubă și irecuperabilă și că nu s-a făcut dovada perturbării grave a direcției.

CURTEA,

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.11.2009, reclamanta a chemat în judecată pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților solicitând suspendarea Ordinelor emise de ministrul justiției și libertăților cetățenești nr.2717/C, 2735/C și 2738/C din 12.10.2009, până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii privind anularea acestora.

În motivarea cererii întemeiată în drept pe dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004, reclamanta a arătat că prin aceste ordine a fost eliberată din funcția de director al Direcției Audit Public Intern prin desființarea postului, fiind trecută pe o funcție de execuție la Departamentul de Audit Public Intern, în condițiile în care funcția de șef de serviciu era și este vacantă.

A considerat că a fost eliberată ilegal din funcție, neavând prioritate la funcția de șef serviciu pe care a deținut-o înainte de înființarea direcției și care în urma reorganizării este vacantă, unde atribuțiile șefului de serviciu sunt identice cu atribuțiile pe care le-a avut ca director.

Reclamanta a apreciat că cele trei ordine sunt lovite de nulitate, fiind emise cu încălcarea termenului imperativ impus de art.38 din HG nr.652/2009.

De asemenea, nu au fost comunicate criteriile de evaluare avute în vedere de grupul de lucru constituit pentru reorganizarea ministerului, rezultatele evaluării și nici componenta grupului de lucru, astfel încât evaluarea activității de audit și a auditorilor excede cadrului legal aplicabil acestei activități.

Au fost invocate dispozițiile pct.3 lit.c din nr.423/2004, dispozițiile art.69 din Legea nr.188/1999, HG nr.611/2008, apreciindu-se că nu au fost respectate dispozițiile art.1 pct.2 din nr.423/2004, art.4 alin.1 din G nr.1/2009, art.8 din Legea nr.672/2002 privind auditul P intern, art.99 alin.7 din Legea nr.188/1991, art.41 din HG nr.652/2009.

Fără a avea la bază o evaluare a activității și criterii ce au stat la baza acestei evaluări, Direcția Audit Public Intern se transformă în Departamentul de Audit Public Intern, cu specificarea că se organizează la nivel de serviciu, mențiune necesară întrucât potrivit art.23 din HG nr.652/2009, compartimentele ministerului sunt direcțiile generale, direcțiile, serviciile și birourile.

Reclamanta a apreciat că activitatea de audit este lipsită de managementul corespunzător pentru exercitarea activităților de audit stabilite de Legea nr.672/2002, întrucât postul de șef serviciu este vacant și managementul compartimentului de audit este asigurat de o funcție de coordonare a activității specifice Departamentului de Audit Public Intern, fără a exista o fișă a postului, funcția care nu se regăsește în structura de organizare a ministerului.

Totodată, schimbarea denumirii structurii excede prev. Legii nr.188/1999, deoarece nu se schimbă atribuțiile noii structuri, ci chiar sporesc, inclusiv prin sarcinile de coordonare directă a personalului de specialitate angajat la nivelul curților de apel, aspect generat de desființarea birourilor teritoriale de audit, fiind încălcate și dispozițiile art.100 și 101 din această lege.

Referitor la paguba iminentă, a invocat diminuarea drepturilor salariale ca urmare a numirii pe o funcție de execuție de nivel inferior, fiind afectată din punct de vedere material, al stării de sănătate și al subordonaților care nu mai pot să-și desfășoare activitatea în condiții normale conform notelor de fundamentare pe care le-a înaintat reclamanta.

A mai susținut că se încearcă să fie determinată să renunțe la locul de muncă, precum și distrugerea carierei profesionale, fiind în imposibilitate de a-și desfășura activitatea profesională conform pregătirii și carierei profesionale, fiind singura persoană avizată de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern din Ministerul Finanțelor Publice.

Reclamanta și-a modificat și completat cererea de suspendare a executării cu solicitarea de suspendare a Ordinului nr.3625/C/30.12.2009 care prevede la art.II că dispozițiile Ordinului nr.2738/C/12.10.2009 își încetează aplicabilitatea.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii față de neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004.

Ordinul nr.2717/C/12.10.2009 a fost emis cu respectarea dispozițiilor HG nr.652/2009, la fel și Ordinul nr.2735/C/12.10.2009 care respectă și dispozițiile G nr.1/2009.

Cu privire la Ordinul nr.2738/C/12.10.2009 a precizat că acesta nu numește în funcția de șef serviciu o altă persoană, funcție care este vacantă, ci desemnează un coordonator al activităților serviciului până la ocuparea funcției vacante de șef serviciu prin concurs.

În temeiul dispozițiilor art.161din Legea nr.554/2004, instanța a pus în discuția părților și a dispus citarea în calitate de pârâtă a numitei la care se referă Ordinul nr.3625/C/30.12.2009.

Au fost depuse la dosar copii ale următoarelor înscrisuri: ordinele ce fac obiectul cererii de suspendare a executării, plângerile prealabile formulate de reclamantă și răspunsurile primite la acestea, înscrisurile care au stat la baza emiterii ordinelor, avizul ANFP nr.-/20.11.2009.

Analizând actele aflate la dosar, Curtea reține în fapt că Ordinul nr.2717/C/12.10.2009 stabilește o nouă structură organizatorică a Ministerului Justiției, în urma evaluării capacității administrative și profesionale a aparatului ministerului, având în vedere atribuțiile și competențele fiecărui compartiment și sarcinile pe care le are de îndeplinit, precum și numărul total de posturi prin care se exercită atribuțiile acestei instituții.

Ordinul nr.2375/C/12.10.2009 stabilește că din data de 12.10.2009, postul de director al Direcției Audit Public Intern se transformă în post de auditor, clasa I, grad profesional superior, treapta de salarizare 1 la Departamentul Audit Public Intern, reclamanta fiind eliberată din funcția de director al Direcției Audit Public Intern și numită în funcția de auditor clasa I, sus menționată.

Prin Ordinul nr.3625/C/30.12.2009 se dispune că începând cu această dată, d-na, auditor clasa I, gradul profesional superior, treapta de salarizare 1 în cadrul Departamentului de audit P intern se promovează temporar, pentru o perioadă de 6 luni, în funcție de șef serviciu al acestui departament, în post vacant.

Curtea apreciază că cererea de suspendare a executării este neîntemeiată, nefiind îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004, respectiv cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube.

Cazul bine justificat se referă la existența unei puternice îndoieli asupra legalității actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată, având în vedere prezumția de legalitate și veridicitate de care se bucură actul administrativ.

Motivele invocate de reclamantă cu privire la această condiție vizează legalitatea celor trei ordine și pot fi analizate în cadrul acțiunii având ca obiect anularea acestora, instanța care soluționează cererea de suspendare a executării neavând a se pronunța asupra legalității actelor administrative, ci asupra aparenței de legalitate a acestora.

A stabili cu ocazia soluționării unei cereri întemeiate pe dispozițiile art.14 din Lg. 554/2004 dacă emiterea acestor ordine s-a făcut cu încălcarea Hg nr.652/2009, Legii nr.672/2002, Legii nr.188/1999 la care face referire reclamanta, echivalează cu prejudecarea fondului cauzei.

La o examinare sumară a actelor administrative contestate, se reține că nu este afectată prezumția de legalitate a acestora, ordinul nr.2717/C/12.10.2009 fiind emis în conformitate cu art.22 și 37 din HG nr.652/2009 care prevăd că structura organizatorică la nivel de servicii și birouri, numărul posturilor de conducere, precum și alocarea personalului în direcții generale, direcții, servicii, birouri și compartimente administrative asimilate sunt stabilite prin ordin al ministrului, emis în temeiul și pentru executarea prezentei hotărâri, această structură reducându-se cu 60 de posturi vacante care se repartizează sistemului instanțelor judecătorești.

Susținerea reclamantei că activitatea Direcției audit și a auditorilor este grav afectată, noua structură nerespectând propunerile pe care le-a înaintat în calitate de director și vizează slăbirea structurii de audit, respectiv a contractului intern, reprezintă o apreciere personală care nu poate fi reținută în dovedirea existenței cazului bine justificat.

Necomunicarea criteriilor de evaluare avute în vedere pentru reorganizarea ministerului nu este de natură să ducă la concluzia menționată de reclamantă, aceea că evaluarea activității de audit și a auditorilor excede cadrului legal aplicabil acestei activități și funcției Pe.

Referitor la Ordinul nr.2735/C/12.10.2009, se constată emiterea acestuia cu respectarea dispozițiilor art.4 din G nr.1/2009 conform cărora persoanele care ocupă funcțiile de conducere în instituțiile și autoritățile Pe care sunt supuse restructurării vor fi trecute pe un post vacant în cadrul structurii organizatorice aprobate potrivit legii. În cazul în care postul vacant este inferior postului aferent funcției de execuție a persoanei care a ocupat funcția de conducere, postul vacant va fi transformat la acel nivel.

De asemenea, au fost avute în vedere dispozițiile alin.3 din acest articol care stabilesc că în situația în care în cadrul structurii organizatorice aprobată potrivit legii, nu există un post vacant, se transformă postul propriu al persoanei care a ocupat funcția de conducere la nivelul funcției de execuție avute de aceasta.

Astfel, nici în privința acestui ordin nu se poate reține existența unei puternice îndoieli asupra legalității, neputându-se stabili în cadrul prezentului litigiu dacă au fost respectate dispozițiile art.10 alin.2 din Legea nr.672/2002 care vizează destituirea conducătorului compartimentului de audit P intern cu avizul Unității Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern și dispozițiile art.99 alin.7 din Legea nr.188/1999 care reglementează prioritatea în ocuparea unei funcții Pe vacante la nivel inferior.

În ceea ce privește Ordinul nr.3625/C/30.12.2009, Curtea reține că la emiterea lui a fost luat în considerare Avizul nr.-/30.12.2009 al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, iar acest ordin promovează temporar un auditor în funcția de șef serviciu, până la ocuparea funcției vacante prin concurs, nefiind un act administrativ de numire a unei peroane în funcția respectivă.

Reclamanta a invocat nerespectarea dispozițiilor art.101 din Legea nr.188/19999 care se referă la destituirea din funcția Pă, dar acestea nu sunt incidente în cauză, reclamanta nefiind destituită din funcție prin Ordinul nr.2735/C/12.10.2009, ci eliberată din funcția de director, ca urmare a transformării postului de director în post de auditor.

În raport de aceste considerente, se constată că susținerile reclamantei nu conturează existența unui caz bine justificat în sensul art.2 alin.1 lit.t din Legea nr.554/2004.

Referitor la condiția pagubei iminente, se constată că nici aceasta nu este îndeplinită, aprecierea că subordonații nu mai pot să-și desfășoare activitatea în condiții normale nefiind dovedită și neputând fi considerată o perturbare gravă a funcționării ministerului pârât, perturbare de natura celei la care se referă art.2 alin.1 lit.ș din aceeași lege.

Nici diminuarea drepturilor salariale nu constituie o pagubă iminentă, diferența de salariu putând fi recuperată în cazul în care se va admite acțiunea având ca obiect anularea actelor administrative în litigiu.

Ca urmare a emiterii celor trei ordine, reclamanta nu se află în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea profesională conform pregătirii sale, atâta timp cât ocupă o funcție de auditor în cadrul aceleiași structuri în care a deținut funcția de director, structură transformată din direcție în departament, neexistând nici un impediment pentru continuarea activității sale de auditor.

Constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004, Curtea va respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării, astfel cum a fost modificată și completată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a executării, astfel cum a fost modificată și completată, formulată de reclamanta, domiciliată în B, sector 3,-, -. 1,. Parter,. 3, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și, cu domiciliul ales la Departamentul de audit P intern în B,-, sector 5.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință Pă, astăzi, 23.02.2010.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Red.

Tehnodact. /5 ex./

11.03.2010

Președinte:Canacheu Claudia
Judecători:Canacheu Claudia

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 951/2010. Curtea de Apel Bucuresti