Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 98/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--28.10.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.98
Ședința Publică din 26 Ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Chiu Mircea Ionel
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER -
JUDECĂTOR 3: Dascălu Maria
GREFIER:
S-au luat în examinare recursul formulat de reclamanta - Reșița - împotriva sentinței civile nr.1194/12.09.2008 pronunțată de Tribunalul C - S în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții intimați Consiliul Local al Municipiului Reșița, Municipiul Reșița prin Primar, Primarul Municipiului Reșița, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată, că s-au depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise din partea reclamantei recurente.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 194 din 12 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul C - S în dosarul nr- s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de către reclamanta, - Reșița", în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Reșița și a luat act de cererea reclamantei de renunțare la judecată față de pârâtul Primarul Municipiului Reșița.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele.
Prin hotărârea nr. 166/20.05.2008, Consiliul Local al Municipiului Reșița a hotărât că circulația autovehiculelor care transportă bușteni și fier vechi în municipiu este permisă numai în baza autorizației de transport cu plata taxelor aferente, precum și restricționarea orelor de circulație a acestor vehicule în zilele de duminică și sărbători legale.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a formulat plângere, prin care a solicitat revocarea acesteia.
De asemenea, reclamanta a formulat și acțiune în contencios administrativ prin care a solicitat anularea hotărârii contestate.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru suspendarea executării unui act administrativ este necesar a fi întrunite, pe lângă cerința îndeplinirii procedurii prealabile, cumulativ alte două condiții: existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube, care, astfel, poate fi prevenită.
Cele două condiții, prin tonul restrictiv - imperativ în care sunt formulate, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului contestat, care să fie de natură a argumenta existența unui caz bine justificat și a iminenței producerii pagubei.
Tribunalul reține că cele două condiții prevăzute de dispozițiile art. 14 alin. 1 nu sunt îndeplinite prin invocarea unor motive ce tind să demonstreze aparența de nelegalitate a actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată.
Astfel criticile formulate de reclamantă, privind caracterul discriminatoriu/protecționist al hotărârii emise de pârât, precum și încălcarea principiului comunitar al libertății comerțului și al libertății concurenței loiale nu sunt întemeiate pe dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ, ci vizează instituția excepției de nelegalitate a actului administrativ, reglementată de dispozițiile art. 4, prin care se cercetează legalitatea actului administrativ.
Referitor la susținerea reclamantei privind iminența prejudiciilor aduse societății, instanța a reținut că reclamanta nu a făcut dovada acestor pagube viitoare doar prin simpla afirmație că taxele impuse apar ca excesive, generatoare de costuri suplimentare ce se vor reflecta în prețul majorat de desfacere al produselor societății reclamante, atâta vreme cât reclamanta are și posibilitatea aprovizionării cu materie primă pe calea ferată.
Față de considerentele de fapt și de drept enunțate tribunalul a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei, - Reșița" privind suspendarea executării hotărârii nr. 166/20 mai 2008, emisă de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Reșița și a luat act, în baza dispozițiilor art. 246 Cod procedură civilă, de cererea reclamantei de renunțare la judecată față de pârâtul Primarul Municipiului Reșița.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - - Reșița și a solicitat modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiuni astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, reclamanta susține următoarele:
Din documentele depuse la dosar rezultă faptul ca societatea are nevoie de o cantitate totala de 295.211,736 tone fier vechi. Din aceasta cantitate mai mult de 80 % este asigurat prin mijloace auto. vechi folosit de societate ca materie prima este furnizat de pe întreg teritoriul tarii, colectarea lui făcându-se dificil, ținând cont de aria geografica vasta ce trebuie acoperita. Mai mult, fierul vechi se colectează în cantități mici - aproximativ 25 tone la un transport - ceea ce nu permite transportul vagonabil, fiind știu faptul că transportul pe calea ferata se face in sistemul garnitura ce are in componenta ei zeci de vagoane Trebuie spus si ca, in majoritatea zonelor de unde este colectat fierul vechi, nu exista căi ferate aprovizionarea putându-se face doar prin intermediul mijloacelor auto.
Mai mult decât atât nu este posibil ca instanța sa impună unei societăți comerciale folosirea unui sistem de transport când de fapt nu știe care este situația economica a societății și mai mult decât atât, când hotărârea prin care se propun taxe pentru circulația pe drumurile publice este nelegala si netemeinică. Nu se pot impune taxe numai celor care transporta fier vechi, iar nu si celor care transporta ciment sau bolovani si după aceea instanța să considere ca nu exista nici o paguba iminenta pentru societate, deoarece aceasta poate folosi transportul pe calea ferata. Daca lucrurile ar fi stat atât de simplu precum opinia completul de judecata, cu certitudine am fi apelat la transportul fierului pe calea ferata si nu ar fii fost necesar ca tocmai instanța de judecata sa ne propună o asemenea soluție tehnica.
Intr-o economie de piața si in condițiile in care trebuie sa fata unei concurente dure, este cert ca orice investitor caută sa aibă cheltuieli cat mai mici, iar specialiștii noștri in domeniul financiar - contabil ne-ar fi propus de mult sa reducem cheltuielile cu transportul fără sa mai așteptam ca aceasta soluție sa vina din partea instanței de judecata. Societatea a trebuit sa se adapteze condițiilor in care se poate face aprovizionarea cu fier vechi, soluția aprovizionării prin mijloace auto fiind singura varianta viabila.
Astfel cum este precizat si in adresa 2014/1002/18.08.2008, numărul de camioane prin care este aprovizionata societatea cu fier vechi este de peste 10.000 de camioane anual. înmulțind numărul de camioane cu contravaloarea taxei aplicate - 3000 lei/an - am obține o suma de 30.000.000 lei.
Trebuie spus ca situația cheltuielilor cu transportul fierului vechi prezentata mai sus este aproximativa, întrucât firmele care fac aprovizionarea cu fier vechi nu au un parc auto propriu - care, oricum, ar trebui sa conțină sute de mașini - si apelează la sistemul închirierii mijloacelor auto. Acest lucru duce implicit la majorarea costurilor de autorizare si la majorarea timpului in care se poate face aprovizionarea societății.
Ca urmare, in situația in care furnizorii - Reșița sunt puși in imposibilitate de a mai aproviziona societatea cu fier vechi din cauza taxelor impuse de către Consiliul Local, activitatea curenta a combinatului siderurgic va fi, societatea va ajunge in pragul falimentului, in acest caz, fiind mai mult decât evident prejudiciul cauzat de Hotărârea 166. Consideram ca aceasta este o paguba iminenta care trebuie avuta in considerare de instanța.
Reclamanta recurentă solicită având in vedere argumentele arătate admiterea recursul formulat si pe fond să dispună suspendarea Hotărârii 166 pana la pronunțarea unei decizii definitive si irevocabile a instanței in ceea ce privește acțiunea in anulare promovata de societate.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 9 decembrie 2008, intimatul Consiliul Local al Municipiului Reșița a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală (filele 19-20 dosar).
Recursul este nefondat.
Din examinarea hotărârii instanței de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt pe baza actelor și probelor de la dosare, și în mod legal a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Prima instanță a reținut în mod legal, că în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul - administrativ, respectiv, nu este vorba despre existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube, pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ contestat de reclamantă.
Criticile aduse de reclamantă hotărârii instanței de fond, prin motivele de recurs, sunt neîntemeiate, având în vedere că prin Hotărârea nr. 166 din 20 mai 2008 emisă de intimată s-a hotărât că circulația autovehiculelor care transportă bușteni și fier vechi în Municipiul Reșița, este permisă numai în baza Autorizației de Transport bușteni și fier vechi, prevăzută în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și că se interzice transportul de bușteni și fier vechi pe raza Municipiului Reșița în zilele de duminică și celelalte sărbători legale și zilnic între orele 630- 830și 1500- 1700.
Rezultă din probele administrate în cauză că nu sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru a se dispune suspendarea executării Hotărârii nr. 166/2008 emisă de pârâtă, până la soluționarea irevocabilă a cauzei pe fond, reclamanta nefăcând dovada iminenței cauzării unui prejudiciu material.
Pentru aceste considerente, instanța urmează ca în temeiul prevăzut de art. 312 pct.1 din Codul d e procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat și să mențină sentința tribunalului ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta - Reșița - împotriva sentinței civile nr.1194 din 12.09.2008 pronunțată de Tribunalul C - S în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
Primă instanță: Tribunalul C - S
Judecător:
Red./02.03.2009
Tehnored./ 05.03.2009/2 ex.
Președinte:Chiu Mircea IonelJudecători:Chiu Mircea Ionel, Claudia, Dascălu Maria
