Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 99/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 99
ȘEDINȚA DIN DE CONSILIU DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Elena Canțăr PREȘEDINTE SECȚIE
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER - - -
XXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 04 aprilie 2008, privind judecarea acțiunii formulată de reclamanta COMPANIA DE OLTENIA SA C în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCII- SERVICIUL INSPECȚIE FISCALĂ NR. 1 D, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 04 aprilie 2008, care face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA:
Asupra acțiunii de față,
Prin acțiunea înregistrată la această instanță, reclamanta -" COMPANIA DE OLTENIA SA Cac hemat în judecată pe pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCII- SERVICIUL INSPECȚIE FISCALĂ NR. 1 D, solicitând suspendarea executării raportului de inspecție fiscală din 28.02.2008 și a deciziei de impunere 37/29.02.2008, emise de către Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivare a susținut că în mod greșit s-au constatat obligații fiscale în suma de 1.049.129 lei debit, penalități de întârziere de 13,246 lei și majorări de întârziere de 379.778 lei.
În ceea ce privește cererea de suspendare, reclamanta a menționat că în cauză sunt întrunite cerințele art.14 din Legea 554/2004, privind suspendarea actului administrativ fiscal.
La dosar s-au depus: actele fiscale a căror anulare se cere, dovada declanșării procedurii prealabile.
Pârâta DGFP Daf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de suspendare formulată, cu motivarea că suspendarea actelor fiscale constituie o situație de excepție și că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.14 din legea 554/2004, privind paguba iminentă și cazul bine justificat.
A mai arătat că în raport de cuantumul creanțelor bugetare constatate prin actele de control a căror suspendare s-a cerut, prejudiciul urmează a fi suferit de bugetul de stat prin neplata creanțelor respective.
La termenul de judecată din data de 04 aprilie 2008 s-a stabilit o cauțiune în cuantum de 10.000 lei RON.
La termenul de judecată de azi s-a depus cauțiunea stabilită de către instanță.
Examinând cererea de suspendare și apărările formulate de părți, Curtea reține următoarele:
Organele de inspecție fiscală din cadrul DGFP D au efectuat un control fiscal la reclamantă, ale cărui rezultate s-au concretizat în raportul de inspecție fiscală încheiat la 28.02.2008.
Urmare a acestui raport de inspecție fiscală și sumelor apreciate ca fiind datorate de organul fiscal, s-a întocmit și decizia de impunere.
Reclamanta a formulat plângere administrativă împotriva actului de control și a deciziei de impunere și de asemenea a solicitat instanței prin prezenta cerere suspendarea actelor fiscale contestate.
Referitor la cererea de suspendare a executării actelor fiscale, Curtea arată că:
Procedura suspendării actelor administrative fiscale, împotriva cărora s-a formulat contestație,este reglementată în cuprinsul art.185 Cod pr.fiscală, Titlul IX; Cap.III, privind "soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale".
Articolul 185 Cod pr.fiscală dispune că introducerea contestației pe cale administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal, iar în aliniatul 2 se precizează că dispozițiile acestui articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările ulterioare.
Textul prevede că suspendarea actului administrativ fiscal se poate solicita de către contribuabil, cu condiția depunerii unei cauțiuni.
Analizând trimiterea pe care legiuitorul o face în cuprinsul art.185 Cod pr.
Fiscală la prevederile Legii 554/2004, Curtea constată că aceasta se referă la prevederile art.14 din Legea contenciosului administrativ, text care reglementează suspendarea executării actului administrativ, în perioada cât se derulează procedura prealabilă.
Potrivit art.14 din Legea 554/2004, suspendarea executării unui act administrativ se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea autorității publice care a emis actul.
Cele două condiții prevăzute în art.14, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă sunt reciproc determinate, în sensul că pericolul producerii unei pagube iminente determină cazul bine justificat.
Ca principiu în Dreptul administrativ român operează prezumția de legalitate a actelor administrative, care sunt executorii din oficiu.
Instituția suspendării unui act administrativ reprezintă creația legislativă, în baza căreia judecătorul investit cu soluționarea unei astfel de cereri apreciază dacă sunt întrunite cele două condiții și vizează tocmai posibilitatea suspendării unui act administrativ, până la pronunțarea instanței, dată la care este consfințită legalitatea sau nelegalitatea acestuia.
În speța de față, reclamanta a plătit cauțiunea prevăzută de art.185 Cod pr.fiscală.
Curtea apreciază că prin executarea ce se poate porni oricând împotriva reclamantei, respectiv prin înființarea popririi, se creează posibilitatea producerii unui prejudiciu material, de natură a conduce la imposibilitatea continuării activității.
Cazul bine justificat derivă din faptul că procedura administrativă nu este finalizată, iar executarea, înainte de definitivarea acestei proceduri și mai înainte ca justiția să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei datoriei constatate prin actul fiscal, constituie un motiv întemeiat la adoptarea soluției de suspendare a executării actului fiscal contestat.
Față de probele administrate și de prevederile legale incidente, Curtea reține că în cauză sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.14 din Legea 554/2004 privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube.
Alături de argumentele expuse mai sus, se are în vedere și recomandarea nr.R/89/8/13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă.
Așa cum s-a arătat de altfel și în recomandarea 16/2003 a Comitetului din cadrul Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie să țină cont de drepturile și interesele persoanelor particulare.
Aceeași recomandare reamintește principiile din recomandarea nr.R/89/8 a Comitetului de Miniștrii care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, în speță instanța judecătorească, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică decizia, să ia măsuri provizorii corespunzătoare.
Soluția suspendării actului administrativ până la pronunțarea instanței se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare, măsură care se recomandă a fi luată de autoritatea jurisdicțională, fără ca astfel să se aducă atingere executării deciziilor autorităților administrative prin care se impun particularilor o serie de obligații.
Suspendarea pronunțată de instanță nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la hotărârea justiției pentru a nu executa actul până la finalizarea tuturor procedurilor jurisdicționale.
Ținând seama de considerentele de ordin legal expuse în prezenta hotărâre, de recomandările Comitetului de Miniștrii, pentru a evita excesul de putere din partea autorității fiscale și de circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că executarea actului administrativ este de natură a crea pagube serioase, care pot să aibă consecințe grave în patrimoniul reclamantei.
Curtea consideră că executarea propriu-zisă și efectivă a deciziei de impunere fiscală trebuie să se realizeze numai după ce justiția s-a pronunțat și a stabilit că sumele reținute în actul fiscal sunt datorate.
Organul fiscal are posibilitatea să instituie măsuri asigurătorii, asupra bunurilor, așa cum prevede art.126 și urm. din Codul d e procedură fiscală pentru că suspendarea vizează executarea silită propriu-zisă a actului, și nu procedurile anterioare, cum este sechestrul asigurator, care se înscrie la biroul de carte funciară.
Înființarea popririi asupra contului unei societăți, căreia organul fiscal i-a stabilit anumite obligații bugetare suplimentare constituie un caz bine justificat, de natură a determina judecătorul să adopte soluția de suspendare a actului fiscal prin care s-au constituit obligațiile bugetare.
Prin admiterea cererii de suspendare, societatea petentă, ca persoană juridică particulară nu aduce atingere caracterului executoriu al deciziilor autorităților administrative, deoarece așa cum s-a arătat și mai sus aceasta nu refuză executarea, ci solicită autorității jurisdicționale să ia măsuri de suspendare a executării actului, pe care îl apreciază că îi vatămă drepturile sale.
Reamintim că introducerea căilor administrative de atac, a acțiunii împotriva actelor administrative, precum și suspendarea actelor administrative, nu sunt cauze care să determine suspendarea aplicării majorărilor de întârziere pentru debitele restante.
Împrejurarea că legiuitorul nu a suspendat cursul majorărilor în timpul procedurilor enunțate anterior, este de natură a-i crea contribuabilului o responsabilizare mai mare,deoarece în situația în care demersul său legal nu va avea succes, acesta va suporta consecințele în sensul că va plăti majorări asupra obligațiilor fiscale principale și pentru perioadele respective.
Curtea mai arată că societatea reclamantă desfășoară serviciu public de distribuție pentru Municipiul C, așa încât executarea asupra acesteia poate avea consecințe grave asupra unei colectivități.
Având în vedere motivele enunțate în prezenta hotărâre, în baza art.14 din legea 554/2004, Curtea va admite cererea reclamantei și va suspenda executarea actelor fiscale, până la pronunțarea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta COMPANIA DE OLTENIA SA C, cu sediul în C, nr.133, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCII- SERVICIUL INSPECȚIE FISCALĂ NR. 1
Suspendă executarea deciziei de impunere fiscală 37/29.02.2008, a raportului de inspecție fiscală din 28.02.2008, întocmite de pentru contribuabilii mijlocii, până la pronunțarea instanței de fond.
Executorie de drept.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Aprilie 2008
PREȘEDINTE: Elena Canțăr | JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu |
Grefier, |
Red.jud.
LF/ 2 ex/08.05.2008
Președinte:Elena CanțărJudecători:Elena Canțăr, Doina Ungureanu
