Vânzări spații comerciale (legea nr.550/2002). Decizia 2545/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 2545
Ședința publică din 03.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Șuțu
JUDECĂTOR 2: Diana Magdalena Bulancea
JUDECĂTOR 3: Horațiu
Grefier: -
Pe rol se află pronunțarea asuprarecursuluiformulat de recurenta-reclamantă - SRLîmpotriva sentinței civile nr. 503 din 10.02.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr-în contradictoriu cu intimata-pârâtă COMISIA DE APLICARE A LEGII NR. 550/2002 A SECTORULUI 1
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.11.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a acorda părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 12.11.2009, 19.11.2009, 26.11.2009 și la data de azi, 03.12.2009.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 503 din 10.02.2009, Tribunalul București - Secția a IX-a a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale active, lipsei calității procesuale pasive, lipsei capacității, inadmisibilității, tardivității, prescripției și prematurității și a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta Comisia de Aplicare a Legii 550/2002 Sector 1.
În considerente, tribunalul a reținut că reclamanta nu întrunea condițiile prevăzute de art.16 și art.17 din Legea 550/2002 pentru cumpărarea prin metoda negocierii directe a spațiului comercial din B,-, parter, sector 1.
Reclamanta nu a dovedit că ar fi adresat comisiei vreo cerere în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii 550/2002, singura cerere existentă la dosar datând din 13.01.2003.
Cererea din 29.10.2002 adresată - nu poate fi considerată o cerere de cumpărare formulată în baza art. 17 din Legea 550/2002.
Arată tribunalul că solicitarea scrisă de cumpărare adresată vânzătorului în termenul legal reprezintă o condiție imperativă pentru continuarea procedurii începute sub imperiul reglementărilor anterioare, cu consecința recunoașterii valabilității actelor și etapelor consumate, până la intrarea în vigoare a Legii 550/2002 (art.23).
A mai reținut instanța că i-a comunicat reclamantei că trebuie să depună o nouă cerere de cumpărare, dar reclamanta nu s-a conformat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, invocând interpretarea greșită a dispozițiilor art.23 de către instanța de fond.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a reluat excepțiile invocate la fond și solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând actele depuse la dosar, motivele de recurs și dispozițiile legale aplicabile în speță, Curtea constată că recursul este fondat.
Instanța apreciază că interpretarea și aplicarea art. 23 din Legea nr. 550/2002 la situația de fapt în speță conduce la admiterea acțiunii.
Dacă legiuitorul recunoaște valabilitatea "actelor și etapelor consumate" până la intrarea în vigoare a Legii 550/2002, rezultă că și actul ce declanșează procedura de cumpărare- cererea- trebuie să fie luată în considerare.
Interpretarea pe care Tribunalul o dă normelor de drept- aceea că solicitarea scrisă a cumpărătorului în termenul prevăzut de art. 17 alin. 1 reprezintă o condiție imperativă pentru continuarea procedurii începute sub imperiul legii anterioare- nu se reține de această instanță.
Această cerință ar trebui sa rezulte fără echivoc din textul de lege, fiind una restrictivă.
Or legiuitorul instituie la art. 17 regula ca prestatorii de serviciu/comercianții să depună cererea de cumpărare prin negociere directă în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, după care, la art. 23, ce cuprinde dispoziții tranzitorii, să recunoască valabilitatea "actelor și etapelor consumate până la această dată".
Se arată în teza Iaa rt. 23 că "procedurile de vânzare a spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor continua".
Curtea apreciază că aplicarea dispozițiilor sus menționate nu sunt condiționate de formularea unei noi cereri de cumpărare în termenul prevăzut de art 17 alin. 1, de esență fiind voința comerciantului de a continua procedura de cumpărare începută în temeiul legii vechi.
Or reclamantul a depus cererea de cumpărare la 29 octombrie 2002, după care a revenit cu solicitarea de informații referitoare la motivele pentru care aceasta nu este aprobată la 31 martie 2003.
Pe de altă parte, Curtea constată că în mod corect Tribunalul a respins excepțiile invocate de intimata pârâtă- lipsei calității procesuale active, lipsei calității procesuale pasive a comisiei, decăderii din dreptul material la acțiunii (tardivității) și prescripției, pentru considerentele reținute în sentință.
Intimata nu a adus critici acesteia, reluând susținerile formulate în fața instanței de fond.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 alin. 3.civ.Cod Penal, va admite recursul și va modifica sentința recurată în sensul că va admite acțiunea astfel cum a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta - SRLîmpotriva sentinței civile nr. 503 din 10.02.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr-în contradictoriu cu intimata COMISIA DE APLICARE A LEGII NR. 550/2002 A SECTORULUI 1
Modifica în parte sentinta recurata in sensul ca:
Admite actiunea.
Obliga parata sa demareze procedura de vanzare a imobilului (spațiu comercial situat în B,-, parter, sector 1, suprafață 17,88 mp) prin negociere directa.
Menține celelalte dispoziții (pe excepții).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 3 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - --- - -
Grefier,
-
Red. ex. 2./Judec. - 11.12.2009
Jud. Trib. B-
Președinte:Alina ȘuțuJudecători:Alina Șuțu, Diana Magdalena Bulancea, Horațiu
