Vânzări spații comerciale (legea nr.550/2002). Decizia 71/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A-VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr. 71
Ședința publică de la 11.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
JUDECĂTOR 2: Radu Constantin Daniel
JUDECĂTOR 3: Grecu
GREFIER: - -
...
Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurentul-reclamant, împotriva Sentinței civile nr. 3222 din data de 25.11.2008, pronunțată în dosarul nr. 26147/3/CA/2008, de Tribunalul București - Secția a IX - a Contencios Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimații-pârâți MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant, prin avocat, cu delegație la dosar și intimații-pârâți Municipiul B prin Primar General, prin consilier juridic cu delegație la dosar și, prin consilier juridic, cu delegație la dosarul cauzei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că, la data de 27.11.2009, la serviciul registratură, s-a depus de către Primăria Sectorului 2 răspuns la solicitarea instanței de a acorda informații cu privire la temeiul de drept în baza căruia a administrat și închiriat cele trei spații în cauză.
Curtea pune în discuția părților necesitatea efectuării unor noi demersuri în scopul solicitării unor informații suplimentare cu privire la situația spațiului comercial în pricină.
Intimatul-pârât, prin consilier juridic,învederează instanței că este de părere că nu este necesară solicitarea altor informații suplimentare, răspunsul primit de la instituția Consiliului Local Sector 2 nefăcând decât să confirme faptul că imobilul aflat în litigiu este proprietate privată a statului.
Recurentul-reclamant, prin apărător,depune la dosar, potrivit dispozițiilor date la termenul anterior, schița spațiului comercial aflat în cauză la care arată că s-au anexat și alte înscrisuri, exceptând schițele celorlalte spații învecinate cu imobilul ce face obiectul pricinii de față. Învederează instanței că nu mai este necesară solicitarea altor informații cu privire la imobilul ce face obiectul prezentei cauze. În opinia sa, spațiul comercial se află în proprietatea privată a Municipiului B și nu în proprietatea statului, întrucât intimatul nu a putut prezenta, astfel cum s-a dispus prin încheierea de la data de 01.06.2009, actul de dare în administrarea sa, reieșind faptul că spațiul comercial se află în gestiunea sa și, în consecință, suprafața comercială poate fi vândută în numele municipiului.
Curtea, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe recurs și totodată pe excepția lipsei calității procesuale pasive a, unită în ședința publică de la data de 01.06.2009 cu fondul cauzei.
Recurentul-reclamant, prin apărător, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Consideră că Tribunalul Bucureștia soluționat cauza în mod greșit pentru 2 motive. Astfel, un prim motiv ar fi acela că instanța de fond a menționat, din textele legale incidentale în speță, numai pe acela care justifica soluția pronunțată în cauză și anume art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 341/2004, neluând în discuție textul de lege ce determina o soluție contrară celei pronunțate, și anume art. 13 alin. (3) din aceeași lege, deși reclamantul îl menționase atât în concuziile verbale, cât și în cele scrise. Menționează că potrivit art. 13 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, nu este condiționat în nici un fel dreptul său de a cumpăra spațiul comercial în cauză de dreptul de închiriere exercitat în baza aceluiași text de lege, ci de dreptul avut și exercitat pe legea veche, Legea nr. 49/1990. Precizează că dreptul la cumpărarea imobilului nu îi poate fi înlăturat, în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 341/2004. Al doilea motiv de nelegalitate și netemeinicie a sentinței civile atacate este faptul că instanța de fond a respins acțiunea, motivând că noul contract de închiriere nr. 30/18.09.2008 nu era permis de art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 341/2004, neluând în considerare că contractul de închiriere a fost încheiat, de fapt, în baza dispozițiilor art. 2 și 14 din nr. 32/20.12.2007. Arată că în baza nr. 32/20.12.2007 a fost notificat de să se prezinte pentru încheierea contractului de închiriere, fapt din care reiese că cel de-al doilea contract de închiriere s-a inițiat ca o prelungire a primului însă, acest contract având un alt temei legal și anume nr. 32/20.12.2007 și nicidecum Legea nr. 341/2004. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a, solicită respingerea acesteia și depune la dosar concluzii scrise în acest sens. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Intimatul-pârât, prin consilier juridic, solicită instanței respingerea recursului ca nefondat. Arată că, în conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 341/2004, recurentul-reclamant avea de ales între închirierea sau cumpărarea spațiului comercial în cauză. Astfel, atât timp cât recurentul a optat pentru încheierea unui nou contract de închiriere cu, nu poate susține legal că poate beneficia, în același timp, și de dreptul de cumpărare. Dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 341/2004 nu lasă loc de interpretare, recurentul având la îndemână două opțiuni: cumpărarea sau închirierea, acesta optând pentru închirierea spațiului comercial până la data de 31.12.2012. Precizează că nu poate hotărî vânzarea unui bun aflat în proprietatea privată a statului, astfel cum reiese și dn înscrisul depus la fila 35 din dosarul cauzei și care dovedește lipsa calității procesuale pasive a. Menționează că, în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. 5 lit. b) coroborat cu art. 82 din Legea nr. 215/2001: "hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii". Or, în condițiile în care acest spațiu este în proprietatea statului, iar dispozițiile Legii nr. 341/2004 nu dau dreptul de a hotărî vânzarea acestor spații, instanța nu poate obliga intimatul de a hotărî vânzarea acestui bun ce se află în domeniul privat al statului. Solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale a.
Intimatul-pârât Municipiul B prin Primar General, prin consilier juridic,solicită respingerea recursului ca nefondat pentru aceleași considerente prezentate de consilierul juridic al. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale a arată că lasă la aprecierea instanței, adăugând că, în opinia sa, bunul imobil în cauză este supus dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 550/2002, vânzător putând fi numai Consiliul Local al sectorului unde se află acesta.
În replică, recurentul-reclamant, prin apărător, învederează instanței că înscrisul depus la fila nr. 35 nu poate dovedi faptul că statul este proprietarul imobilului în cauză, neputându-se dovedi în proprietatea cui se află spațiul doar prin simple afirmații. Arată că a fost emisă adresă de către instanță către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiului B din răspunsul căruia reieșea faptul că imobilul nu este intabulat. Totodată, a fost emisă adresă și către Ministerul Finanțelor Publice care a răspuns că nu are o evidență a bunurilor proprietate privată a statului. În plus, nu a depus la dosarul cauzei actul administrativ de dare în administrarea imobilului în cauză. Din toate aceste fapte, reiese că intimatul este proprietarul spațiului comercial în cauză, deoarece acesta a făcut acte de administrare în ceea ce privește acest imobil, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, titularul dreptului de administrare putând să posede, să folosească bunul și să dispună de acesta, în condițiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare, iar potrivit art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 341/2004: "Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b)beneficiază și de următoarele drepturi:
c) cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitație, din fondul de stat, a unui spațiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafață utilă de până la 100 m, inclusiv în indiviziune".Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150.Pr.Civ. declară încheiate dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, reclamantul, a solicitat în contradictoriu cu pârâții Municipiul B prin Primarul General și Consiliul General al Municipiului B, să adopte o hotărâre prin acre să aprobe vânzarea către reclamantă, fără licitație publică a spațiului comercial situat în-, sector 2, în suprafață de 17,42 mp. și obligarea Municipiului prin Primar să încheie cu reclamantul contractul de vânzare-cumpărare a spațiului comercial.
Prin sentința civilă nr.3222/25.11.2008, Tribunalul Bucureștia respins acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță în raport de prev.art.5 alin.1 din Lg.341/2004 și art.29 din HG 1412/2004, a reținut că reclamantul în calitate de luptător pentru ia din 1989, optat pentru închirierea spațiului în cauză, astfel că solicitarea acestuia nu poate fi primită.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, recurentul, recursul scutit de obligația achitării taxelor judiciare de timbru, fiind declarat și motivat în condițiile legii.
Motivându-și cererea de recurs, recurentul reclamant reiterează motivele de fapt indicate în cererea introductivă de instanță și susținute prin concluzii în fața acesteia.
Arată recurentul, fără a indica care sunt motivele de nelegalitate, în raport de motivele de casare invocate,că prima instanță nu a ținut cont de apărările reclamantului și că trebuia să fie avute în vedere și prev.art.13 al.3 din Lg.341/2004.
Se mai susține de către recurent că nu a ținut cont de faptul că a notificat în sensul cerut de lege (qrt.2 din Lg.341/2004) către Administrația Fondului Imobiliar.
Intimatul pârât Consiliul General al Municipiului B, prin întâmpinare a cerut respingerea recursului ca nefondat, fiind indicate motivele de fapt și drept din considerentele sentinței recurate.
A fost admisă și administrată proba cu înscrisuri în condițiile art.305 cod pr.civ.
Curtea, analizând motivele de recurs invocate de recurent, în raport și de prev.art.3041cod pr.civ. va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Astfel cum a reținut și prima instanță, atât timp cât recurentul a închieat un nou contract de închiriere cu 1. și beneficiază de închirierea unui spațiu comercial din fondul de stat, nu poate susține legal că în baza Legii 341/2004, poate beneficia în același timp și de dreptul de cumpărare.
Dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. c) din legea 341/2004 nu lasă loc de interpretare, recurentul având la îndemână două opțiuni: cumpărarea sau închirierea.
Din adresa nr. 3612 / 20.03.2009 emisă de către Directia Evidentă Imobiliară și Cadastrală, rezultă faptul că spațiul comercial situat la adresa - nr. 7, constituie proprietate privată a statului.
Conform art. 36 alin. 5 lit. b) coroborat cu art. 82 din legea 215/2001 "hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privatii a comunei, orașului sau municipiului, dupa caz, în condițiile legii".
Ori, în condițiile în care acest spațiu este în proprietatea statului, iar dispozițiile legii 341/2004 nu dă dreptul să hotărască vânzarea acestor spații, instanța nu poate obliga să hotărască vânzarea acestui bun aflat în domeniul privat al statului.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-reclamant, împotriva Sentinței civile nr. 3222 din data de 25.11.2008, pronunțată în dosarul nr. 26147/3/CA/2008, de Tribunalul București - Secția a IX - a Contencios Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimații-pârâți MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 11.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red.GG GREFIER
EF/2ex.
13.05.2010
Tr.-09
Jud.SV
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor, Radu Constantin Daniel, Grecu
