Anulare act administrativ. Sentința nr. 5818/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5818/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 2893/111/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI C. ADMINISTRATIV
Dosar nr._
SENTINȚA NR. 5818/CA/2013.
Ședința publică din 4 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE: D. R.
GREFIER: L. S.
Pe rol fiind pentru azi, pronunțarea cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul A. R., cu reședința în Oradea, ., ., ., în contradictoriu cu intimata C. DE A. DE SĂNĂTATE BIHOR, cu sediul în Oradea, ., jud. Bihor, având ca obiect: anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că fondul cauzei dezbătut în ședința publică din data de 28 octombrie 2013, unde părțile prezente au pus concluzii în fond, concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, după care:
Instanța, constând lămurită cauza, rămâne în pronunțare pe fond.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrata la instanță la data de 01.03.2013, reclamantul A. R., a solicitat in contradictoriu cu parata C. Județeană de A. de Sănătate Bihor, anularea deciziilor de impunere nr._.1/31.05.2012 și_.3/31.05.2012, scutirea sa de la plata contribuției datorate si exonerarea de la plata majorărilor și dobânzilor de întârziere.
In motivarea acțiunii, reclamantul arata ca la data de 15.01.2012, la domiciliul sau fiscal, i-au fost comunicate deciziile de impunere menționate privind stabilirea obligațiilor de plată la Fondul Național Unic de A. Sociale de Sănătate. Deciziile se bazează pe datele transmise Casei Județene de A. de Sănătate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, în baza protocolului care există între aceste două instituții și emise în conformitate cu veniturile pe care le-a declarat.
Menționează că veniturile provin din încheierea unui contract de cedare a folosinței bunurilor, care a generat venituri în cursul anului 2011 si pe care, de bună credință, l-a înregistrat la ANAF în vederea stabilirii obligațiilor de plată ce îi revin. Cu ocazia prezentării la ANAF pentru înregistrarea contractului, i-a fost emisă decizia de impunere privind impozitul pe aceste venituri, impozit pe care l-a achitat în întregime și în termenul legal. Nu i-a fost însă comunicată obligativitatea plății unei contribuții privind asigurările sociale de sănătate.
Subliniază faptul că nu a avut cunoștință despre obligativitatea plății acestor contribuții și implicit a depunerii la CJAS a declarațiilor privind obligațiile de plată față de FNUASS.
Susține ca trebuia sa fie informat mai întâi cu privire la aceste obligații ale sale de către ANAF, mai ales ca dreptul de a fi informat este un drept constituțional al cetățenilor, prevăzut de art. 31 al Constituției. Susține ca acest drept a fost încălcat in cazul sau.
Reclamantul arata ca si parata avea obligația de a-l informa cel puțin o dată pe an în legătură cu contribuția datorată. Susține ca nu au fost respectate dispozițiile art. 83 alin. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003,
Mai arata ca a formulat contestația înregistrată sub numărul de ordine 4313/13.02.2013, prin care a solicitat desființarea deciziilor menționate.
In drept, invoca prevederile Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prevederile OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală si Constituția României.
In dovedire, depune in copie decizia de impunere nr._.1/31.05.2012 emisă de CJAS Bihor, decizia de impunere nr._.3/31.05.2012 emisă de CJAS Bihor, certificat de atestare fiscală nr._/12.02.2013, contestația nr. 4313/13.02.2013 către CJAS Bihor, carte de identitate, certificat de înregistrare nr._, emis de O.R.I Bihor.
Reclamantul, prin completarea de acțiune, arata ca deciziile sunt nelegale, el neavând obligația de plata a contribuției pentru sănătate. Învederează instanței ca nu are calitatea de persoana asigurata si nici nu poate avea aceasta calitate in sensul stabilit de art. 211 al.1 din legea nr. 95/2006, întrucât este cetățean străin, cu domiciliul in Italia si nu are încheiat contract de asigurări de sănătate cu parata.
Mai arata ca deciziile contestate încalcă prevederile art. 86 al. 6 din codul de procedura fiscala, de vreme ce stabilesc atât obligații principale cat si obligații accesorii. Arata ca i s-a comunicat in același timp decizia de impunere si decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii, care este nelegala întrucât stabilește in același timp si majorări si penalități de întârziere.
Parata prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
In motivarea întâmpinării, parata arata ca a emis Decizia de impunere nr._.1 și nr._.3/31.05.2012, privind obligațiile la fondul de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor realizate de reclamant, transmise prin fișier de la ANAF, conform prevederilor art. 35 din Ordinul nr 617/ 2007, pentru anul 2011. Potrivit prevederilor Ordinului Președintelui CNAS nr 617/2007 cu modificări și completări ulterioare, casele de asigurări emit decizii de impunere și pe baza datelor transmise prin fișier de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.
In fișierul transmis de ANAF, reclamantul figurează că a realizat venituri din cedarea folosinței bunurilor. Sustine ca potrivit art. 257 și art. 261 din Legea nr. 95/2006, reclamantul în calitate de realizator de venituri din cedarea folosinței bunurilor, are obligația achitării contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor obținute, inclusiv la plata majorărilor de întârziere, dacă contribuțiile sunt achitate la alte termene.
In baza prevederilor art. 215 din Legea nr. 95/2006, reclamantul avea obligația depunerii de declarații cu obligațiile de plată la fondul de sănătate în baza veniturilor realizate (atât declarația anticipată cât și declarația anuală), obligație pe care acesta nu a respectat-o.
In ce privește majorările de întârziere, parata arata ca sunt datorate de reclamant in temeiul art. 216 din Legea nr. 95/2006, coroborat cu art. 36 din Ordinul nr. 117/2007.
In drept invocă Legea nr. 95/2006, Ordinul nr. 617/2007, OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală republicat și Legea nr. 554/2004.
In probațiune depune extras fișier ANAF si dispoziția de soluționare a contestației nr. 4313/13.03.2013.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin decizia de impunere nr._.1/31.05.2012, emisa de parata, s-a stabilit in sarcina reclamantului obligația de plata a sumei de 1.007 lei, reprezentând contribuție la Fondul Național Unic de A. Sociale de Sănătate FNUASS. Contribuția a fost stabilita prin raportare la veniturile realizate de reclamant din cedarea folosinței bunurilor, in suma de 18.300 lei.
Prin decizia nr._.3/31.05.2012, emisa de parata, s-au stabilit accesoriile pe care trebuie sa le achite reclamantul, respectiv majorări de întârziere si penalități de întârziere, in cuantum total de 202 lei.
Reclamantul contesta obligativitatea sa la plata contribuției.
Pentru a lamuri acest aspect, se impune a vedea, prin prisma dispozițiilor legale incidente, care este categoria de persoane căreia îi incumba obligația de plata a contribuției pentru sănătate.
Potrivit art. 257 din Legea nr. 95/2006, persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1). Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%*), care se aplica asupra…… f) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), alin. (2^1) și (2^2) și art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, lunar*).
Art. 211 al.1 din Legea nr. 95/2006, stabilește ca sunt asigurați potrivit potrivit acestei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, in conditiile prezentei legi. In aceasta calitate, persoana in cauza incheie un contract de asigurare cu casele de asigurari de sanatate, direct sau prin angajator, al carui model se stabileste prin ordin al presedintelui CNAS cu avizul consiliului de administratie.(1^1) Asiguratii au dreptul la pachetul de baza de servicii medicale de la data inceperii platii contributiei la fond, urmand ca sumele restante sa fie recuperate de casele de asigurari de sanatate si Agentia N. de Administrare Fiscala, in conditiile legii, inclusiv accesoriile aplicate pentru creantele bugetare. (2) Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau de sedere in Romania.
Instanța constata ca reclamantul nu este cetățean roman ci cetățean italian, cu domiciliul in Italia.
Beneficiază de drept de rezidență în Romania pe perioada 06.02._17.
Nu se face dovada ca reclamantul sa fi solicitat si obținut drept de ședere temporara in România pentru anul 2011, pentru a se încadra in teza a doua a primului alineat al art. 211.
F. de situația juridica a reclamantului, cetățean italian, cu domiciliul in Italia, nerezident in România în anul 2011, pentru care s-a calculat si stabilit contribuția prin deciziile atacate, instanța constata ca acesta nu are calitatea de persoana asigurata in sensul art. 211 al. 1 din legea nr. 95/2006 si nu beneficiază de asigurare de sănătate in România.
De altfel, instanța retine ca atâta vreme cat reclamantul nu a trăit in România, ci in Italia, unde cu siguranța a fost beneficiar al asigurărilor de sănătate ale statului italian, nu poate fi obligat sa contribuie la fondul asigurărilor de sănătate din România, de care nu a beneficiat, chiar daca a obținut venituri din cedarea folosinței bunurilor.
Prin urmare, instanța constata ca nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru impunerea obligației de plata a contribuției la Fondul Național Unic de A. Sociale de Sănătate in sarcina reclamantului.
F. de nelegalitatea deciziilor atacate, instanța in temeiul art. 18 din legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, va dispune admiterea acțiunii reclamantului în conformitate cu dispozitivul prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite actiunea formulata de reclamantul A. R., CNP_, cu domiciliul în Italia, localitatea Cignoli, San Faustino nr. 14 și reședința în Oradea, ., ., ., în contradictoriu cu intimata C. DE A. DE SĂNĂTATE BIHOR, cu sediul în Oradea, ., jud. Bihor.
Anulează deciziile de impunere nr._.1/31.05.2012 și nr._.3/31.05.2012, emise de pârâtă.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica din 04.11.2013
PREȘEDINTE GREFIER
D.R. 20.12.2013
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2570/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 6324/2013.... → |
|---|
