Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 2239/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2239/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 13062/111/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA NR. 2239/CA/2013.
Ședința publică din 18 martie 2013.
PREȘEDINTE: D. R.
GREFIER: S. L.
Pe rol fiind pentru azi, judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul S. T.-Z., cu domiciliul ales în com. Zăbala, ., jud. C., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA, cu sediul în Oradea .. 2 B, jud.Bihor, având ca obiect: contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederând instanței că acțiunea este legal timbrată, se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Instanța, constată lămurită cauza și rămâne în pronunțare pe fond.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND ,
Constată că prin cererea înregistrată la Tribunalul Bihor la data de 21.11.2011, legal timbrată, reclamantul S. T.-Z. a solicitat în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA, obligarea pârâtei sa restituie reclamantului suma de 1.395 lei ce reprezintă taxa de poluare achitată prin chitanța . nr._/14.11.2008, precum și dobânda legală aferentă sumei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că pentru înmatricularea în România a autoturismului achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene, Serviciul înmatriculări auto a condiționat operațiunea de înmatriculare de plata taxei de poluare stabilită prin OUG 50/2008, pe care a acceptat temporar să o plătească.
Apreciază că perceperea unei astfel de taxe este nelegală, contravenind prevederilor Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, care potrivit dispozițiilor art.148 al.2 din Constituția României au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
A mai arătat că cererea sa este întemeiată întrucât obligația impusă de statul român contravine flagrant prevederilor art.90 din Tratatul C.E., deoarece creează o discriminare între autovehiculele second-hand importate și cele autohtone, protejând categoric piața internă și creând o presiune financiară asupra importului de autoturisme second-hand din țările comunitare. S-a susținut că, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție Europene, statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 90 și 25 din Tratatul CE și Legea nr. 554/2004.
Pârâta, prin intampinare a invocat excepția tardivitătii, arătând că decizia de calcul a taxei de poluare nu a fost contestată în conformitate cu prevederile art. 207 al. 1 din OG nr. 92/2003.
Mai precizează că, conform prevederilor art.4 lit.a din OUG nr.50/2008, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România..
Sustine că dispozițiile comunitare la care face referire reclamantul nu sunt incidente în cauză și că taxa pe poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne, deoarece această taxă este percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, doresc să le utilizeze pe teritoriul României și în consecință contribuie la poluarea mediului.
Pârâta a formulat a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu cu argumentul că suma achitată de reclamant cu titlu de taxă de poluare, constituie, potrivit dispozițiilor art.1 al.1 din OUG nr. 50/2008 venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu.
Chemata în garanție, Administrația F. pentru Mediu prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă dat fiind că reclamantul nu contestă un act administrativ fiscal sau administrativ, ci solicită restituirea unei sume de bani pe care apreciază că nu o datorează, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât dispozițiile OUG 50/2008 corespund pe deplin prevederilor art.90 din TCEE, taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal, aceasta fiind și concluzia Comisiei Europene, care nu a contestat niciodată instituirea taxei ca atare, ci a solicitat așezarea modalității de calcul în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană.
Din interpretarea dispozițiilor art.4 din acest act normativ, rezultă că această taxă nu este percepută doar pentru autovehiculele second - hand importate din Uniunea Europeană, ci pentru toate autovehiculele indiferent de vechimea și proveniența acestora, astfel că nu se poate pune problema caracterului discriminatoriu al taxei.
De altfel, susține pârâta, la nivelul Uniunii Europene s-a decis că taxa de poluare ce urmează a se percepe prin aplicarea dispozițiilor OUG nr. 50/2008 nu este contrară Tratatului.
De asemenea, arata ca, Curtea Europeană de Justiție a afirmat în repetate rânduri că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autovehiculelor second hand importate, cu condiția ca respectivele taxe să respecte prevederile art. 90 din Tratat, potrivit cărora, nici un stat membru nu trebuie să aplice produselor originare din alte state membre taxe mai mari decât celor care se aplică produselor naționale similare.
Excepția tardivității acțiunii invocata de pârâtă prin întâmpinare a fost respinsă de instanță, pentru motivele arătate in încheierea de ședință din data de 10.12.2012.
Analizând cererea prin prisma susținerilor părților, a probelor administrate și a normelor legale incidente, instanța a constatat următoarele:
Reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism second – hand, iar pentru a-l înmatricula în România, a fost obligat să plătească taxa de poluare în valoare totală de 1.395 lei, achitată prin chitanța . nr._/14.11.2008.
Instanța reține că, prin Legea nr.157/2005 România a ratificat Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și României la Uniunea Europeană.
Potrivit art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, prevederile Tratatelor Constitutive ale U.E și ale celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
În conformitate cu prevederile art. 90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.
Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate și cele autohtone de natură similară.
În speță, OUG nr.50/21.04.2008 stabilește, potrivit dispozițiilor art.1, cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de administrația fondului pentru mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată revine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Pentru autovehiculele aflate deja pe piața națională și care sunt supuse unei noi înmatriculări, nu se achită taxă de poluare în vederea reînmatriculării.
În cauza T. împotriva Statului Român, Cauza C‑402/09, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că rezultă fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
În acest context, concluzia care se impune este că prin instituirea taxei de poluare, indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art. 6 din OUG nr. 50/2008 și clasificarea din punct de vedere al poluării, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatriculare unui autoturism in România.
Referitor la cererea de restituire a sumei achitata cu titlu de taxa de poluare instanța reține că este întemeiată, astfel că în baza art. 18 din Legea nr.554/2004 o va admite si va dispune obligarea pârâtei sa restituie reclamantului suma de 1.395 lei ce reprezintă taxa de poluare achitată prin chitanța . nr._/14.11.2008.
Cât privește capătul de cerere privind dobanda, instanța reține că potrivit art. 124 alin 1 și 2 rap. la art. 70 c. pr. fiscală, dobânda datorata în materie fiscală este la nivelul majorării de întârziere prevăzute de acest cod și curge din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 70 din același act normativ. Textul de lege incident prevede și că acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Prin urmare, în raport de cele reținute, instanța constată că reclamantul s-a adresat cu cerere pentru restituirea sumei și a accesoriilor la data de 10.08.2011, astfel că va admite cererea de acordare a dobânzilor, acestea urmând a fi calculate prin raportare la prevederile textelor legale anterior menționate, până la data restituirii efective.
În temeiul prevederilor art.63 Cod procedură civilă, apreciind întemeiată cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu București, formulată de pârâta, o va admite și pe cale de consecință va obliga chemata în garanție, să restituie pârâtei suma de 1.395 lei reprezentând contravaloarea taxei de poluare, având în vedere că, în conformitate cu prevederile art.1 din OUG nr.50/2008 taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, ci constituie venit la fondul de mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 al.1 Cod pr.civ., obligă pe pârâta, la plata sumei de 39,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului, respectiv taxa judiciara de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite cererea formulată de către reclamantul S. T.-Z., cu domiciliul ales în com. Zăbala, ., jud. C., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA, cu sediul în Oradea .. 2 B, jud.Bihor.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de către pârâta împotriva chematei în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, sector 6.
Dispune obligarea pârâtei sa restituie reclamantului suma de 1.395 lei ce reprezintă taxa de poluare achitată prin chitanța . nr._/14.11.2008, la care vor fi calculate dobânzi legale conform dispozițiilor codului de procedură fiscală, cu luarea in considerare a datei formulării cererii de restituire, respectiv 10.08.2011.
Dispune obligarea chematei în garanție să restituie pârâtei suma de 1.395 lei reprezentând contravaloarea taxei de poluare, la care vor fi calculate dobânzi legale conform dispozițiilor codului de procedură fiscală.
Obligă pârâta să achite reclamantului suma de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 18.03.2013.
PREȘEDINTE: GREFIER:
D. R. L. S.
Red. D.R.
18.04.2013/5 ex. pt. conf. 3 .
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 49/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 416/2013.... → |
|---|
