Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 5306/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5306/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 18-09-2014 în dosarul nr. 2713/117/2014
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5306/2014
Ședința publică de la 18 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. B.
Grefier O.-R. L.
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta A. J. A FINANTELOR PUBLICE CLUJ, chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă, avocat R. C., lipsă fiind pârâta și chemata în garanție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în temeiul art. 131 C.pr.civilă instanța, verificându-și din oficiu competența, constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei.
Instanța pune în discuție admiterea în principiu a cererii de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de pârâtă.
Reprezentanta reclamantei arată că este de acord cu admiterea în principiu a cererii de chemare în garanție.
Instanța, deliberând, admite în principiu cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
Reprezentanta reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat, împrejurare față de care instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris, cu cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, reclamanta . în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Cluj-N., a solicitat restituirea sumei de 9861 lei, achitata cu titlu de taxa specială pentru autovehicule, în vederea înmatriculării unui autoturism pe numele său, suma actualizata cu dobânda legală de la data încasării taxei și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a achiziționat autovehiculul marca Toyota, nr. identificare JTFDS_, înmatriculat în Uniunea Europeană pentru care în vederea înmatriculării în România a achitat o taxă și a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia acestora, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, apreciind că taxa specială pentru autovehicule este ilegală și discriminatorie.
În dovedirea celor susținute, reclamanta a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul a taxei de poluare, chitanța de plată a taxei, cartea de identitate a autoturismului, actul prin care a dobândit autoturismul, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE, certificat de înmatriculare, corespondență purtată cu AFP Cluj-N..
În drept, s-au invocat prevederile OG nr. 50/2008 modificată și republicată.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, formulând și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta a achiziționat un autoturism marca Toyota, cu nr. de identificare JTFDS_ anterior înmatriculată într-un stat membru UE, respectiv Germania, iar pentru înmatricularea in România a achitat o taxă specială pentru autovehicule, în cuantum de 9861 lei la AFP Cluj-N., la data de 03.03.2008.
În drept, instanța constată că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule era reglementată la data efectuării plății taxei de către reclamanți de dispozițiile art.214¹ din Codul fiscal, sub forma unui impozit nou, aplicabil de la data de 01.01.2007, ca urmare a apariției Legii 343/2006 care a suferit modificări prin OUG 110/2006, în sensul stabilirii unor categorii de persoane exceptate cât și situații de scutire de la plata acestei taxe.
Rezultă din reglementările cuprinse la art.214¹ Cod fiscal că, la data importului autoturismului de către reclamant, taxa specială pentru autoturism era datorată cu ocazia primei înmatriculări în România a acelui autoturism. Modul de stabilire a întinderii acestei taxe era determinat în raport de parametrii și după formula cuprinsă la art.214¹ alin. 3 Cod fiscal. Esențial este că taxa specială nu era percepută și pentru autoturismele deja înmatriculate în România, care în urma vânzării determină o nouă înmatriculare a acestora, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Comunității Europene și reînmatriculate în România după aducerea acestora în țară. Procedându-se astfel, se constată existența unui regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană și reînmatriculate în țara noastră, în situația în care acestea au fost înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe. Reglementată în acest mod, taxa diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second – hand deja înmatriculate într-un alt stat membru, iar cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second – hand deja înmatriculate în România.
Aceste dispoziții ale art.214¹ din Capitolul 2¹ Cod fiscal, potrivit cărora persoanele care efectuează achiziții intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național erau obligate să achite o taxă specială pentru înmatricularea autoturismelor în România, instituie o taxă cu efect echivalent în înțelesul art.25 TCE, care are drept efect împiedicarea libertății circulației mărfurilor în spațiul Comunității Europene.
De altfel, noțiunea de taxă cu efect echivalent rezultă din jurisprudența Curții care constată ca fiind orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia (a se vedea în acest sens hotărârile din 17 iulie 1997, Haahr Petroleum, C-90/94, R..p.I-4085, punctul 20, din 2 aprilie 1998, Outokumpu, C-213/96, R..p.I-1777, punctul 20).
Potrivit dispozițiilor art.90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene „Nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție”. Mai mult, Curtea Europeană de Justiție a statuat deja că art.90 TCE reprezintă în cadrul Tratatului Comunității Europene o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (vezi hotărârile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium C-393/04 și C-41/05 punctul 55 și jurisprudența citată, precum și Nadasdi . 45).
Astfel, prin taxa specială pe care o impune, textul din legea internă, respectiv Capitolul 2¹, inclusiv art. 214¹ Cod fiscal contravine dispozițiilor cuprinse în Tratatul Comunității Europene arătate mai sus și care au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, ceea ce imprimă un caracter nedatorat taxei percepute în temeiul acestora.
În ceea ce privește dobânda legală pretinsă, tribunalul apreciază că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamanți. Ca atare, în temeiul prevederilor O.G. nr. 9/2000 și O.G. nr.13/2011, reclamanta este îndreptățită la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de primă înmatriculare nu era datorată, motiv pentru care cererea reclamantei va fi admisă, pârâta urmând a fi obligată la restituirea taxei achitate, cu dobânda legală aferentă de la data achitării și până la data restituirii efective.
Întrucât culpa procesuală aparține pârâtei, va fi obligată să plătească reclamantei suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru și a onorariului avocațial.
Ținând seama că sumele achitate cu titlu de taxă specială pentru autovehicule constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de către chemata in garanție, tribunalul va admite cererea de chemare in garanție și va obliga Administrația F. pentru Mediu să plătească pârâtei suma de 9861 lei cu titlu de taxă specială pentru autovehicule nedatorată restituită reclamantei cu dobânda legală de la data de 03.03.2008 și până la data plății efective, precum și a sumei de 800 lei reprezentând cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta ., înregistrată la Reg. ./1397/2006, cu sediul în Cluj N., Calea Florești, nr. 3, . în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Cluj-N., cu sediul în Cluj-N., Piața A. I., nr. 19, jud. Cluj.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 9861 lei cu titlu de taxă specială pentru autovehicule nedatorată, cu dobânda legală de la data de 03.03.2008 și până la data plății efective.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu cu sediul în mun. București, sector 6, Splaiul Independenței, nr. 294 corp A și obligă chemata în garanție să plătească în favoarea pârâtei suma de 9861 lei cu titlu de taxă specială pentru autovehicule nedatorată restituită reclamantei cu dobânda legală de la data de 03.03.2008 și până la data plății efective, precum și a sumei de 800 lei reprezentând cheltuielile de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Septembrie 2014.
Președinte, V. B. | ||
Grefier, O.-R. L. |
VB/ORL 5 ex. 10.10.2014
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
