Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1879/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1879/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-05-2013 în dosarul nr. 30878/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 550/2013
Ședința publică de la 07 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. S.
Judecător A. M. M.
Judecător E. S.
Grefier M. G.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurent I P J D. împotriva sentinței civile nr.1879 din 04.02.2013, pronunțată de Judecătoria C. în contradictoriu cu intimat P. M. A..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av.C. D. pentru intimat - P. M. A. lipsind recurent I P J D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra recursului.
Av.C. D. solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței de fond. Depune concluzii scrise.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând:
Prin sentința civilă nr. 1879 din 04.02.2013, Judecătoria C. a admis plângerea formulată de petentul P. M. A., în contradictoriu cu intimatul I. P. J. D.
A anulat procesul verbal de contravenție ._/20 noiembrie 2012.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că: prin procesul verbal de contravenție ._/20 noiembrie 2012 petentul a fost amendat contravențional cu suma de 280 lei și reținut săvârșirea contravențiilor prev. de art. 135 lit. h alin. 1 și art. 36 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, constând în aceea, în timp ce conducea autoturismul, nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii, de asemenea, nu avea cuplată centura de siguranță.
Verificând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, potrivit art. 34 alin. 1 din O. G. 2/2001 instanța reține că aceasta a fost întocmit fără respectarea disp art. 17 din O.G. 2/2001.
În consecință instanța de fond a admis plângerea și a anulat procesul verbal contestat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs IPJ D. criticând-o ca netemeinică și nelegală, modificarea sentinței de fond în sensul respingerii plângerii, menținerea ca temeinic și legal a procesului verbal de contravenție.
În motivare arată că procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Potrivit art.1169 C.civ. cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească, iar în materie contravențională procesul verbal de contravenție face dovada cu privire la starea de fapt reținută până la proba contrară.
Simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund realității nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe, această negare reprezentând o simplă susținere, făcută din dorința de a scăpa de circumstanțele răspunderii contravenționale
În drept, își întemeiază recursul pe prevederile art.304 ind.1 C.p.c
In temeiul art. 242 alin.2 C.p.c. solicită judecarea cauzei în lipsă.
Intimatul a depus concluzii scrise.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța reține că recurentul critică modul în care instanța de fond a procedat la administrarea si aprecierea probelor, susținând că sentința este dată cu aplicarea greșită a legii.
Critica este întemeiată.
Respectând dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat legalitatea și temeinicia procesului verbal.
Sub aspectul legalității, a reținut că procesul verbal este întocmit cu nerespectarea dispozițiilor legale, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.
Tribunalul constata ca, potrivit dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.
In raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor in care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune, astfel cum a decis și ICCJ în decizia nr. XXII pronunțată în recursul în interesul legii, ca, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătură decât prin anularea acelui act.
Prin urmare, lipsa formularului 1D invocată de petent nu atrage nulitatea procesului verbal, nefiind dovedită existenta vreunei vatamari.
În consecință, în mod eronat, instanța de fond a apreciat că procesul verbal a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001.
Critica petentului privind aplicabilitatea Normei de metrologie legala 021-05 NML referitoare la verificarea metrologică a aparatului folosit la filmare și identificarea autoturismului din planșele foto, nu este întemeiata, aceste norme neavand aplicabilitate in speta intrucat inregistrarea folosita ca proba in prezenta cauza nu este referitoare la savarsirea unei contraventii privind depasirea vitezei, norma invocată reglementând cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate de poliția rutieră la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice.
Asupra motivelor de netemeinicie, se reține ca petentul a contestat starea de fapt descrisă în actul sancționator, însă probele administrate nu sunt de natură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal.
Astfel, se constată ca procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentei la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului ( în cauza Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988; cauza Telfner c. Austriei, nr._/96, și cauza A. c. României, nr._/03), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 280 lei și avertisment ) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, au permis aplicarea acestei prezumții.
Astfel, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile care nu trebuie depășite, în situația în care fapta contravențională reprezintă constatarea personală a agentului constatator, procesul-verbal, legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie și, în absența probelor propuse de către petent pentru răsturnarea acesteia, plângerea contravențională se respinge, soluția fiind dată astfel cu respectarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În speță dedusă judecății, dreptul petentului la un proces echitabil nu a fost încălcat, petentului fiindu-i asigurata posibilitatea de a-și dovedi susținerile prin administrarea de probe in fața instanței prin care să dovedească că situația de fapt reținută in actul sancționator nu corespunde realității ori, în speta, petentul nu a făcut dovada că starea de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității.
De asemenea, se retine si faptul ca, petentul nu a contestat săvârșirea contravenției ci a menționat în cuprinsul procesului verbal "am probleme familiale și sunt instructor auto" și a semnat procesul verbal.
Dimpotrivă, din înscrisurile înaintate de către intimată ( filele 9 – 15 din dosarul de fond) și în recurs, respectiv fotografiile efectuate la data de 20.11.2012 autoturismului condus de petent, rezultă că petentul nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversare chiar pe sensul sau de mers.
Din plansele fotografice depuse la dosar, atat in fata instantei de fond cat si in recurs se poate stabili cu certitudine numarul de inmatriculare al autovehiculului petentului.
Pentru aceste motive, instanta apreciaza intemeiat recursul declarat si îl va admite, față de dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. Civ, va modifica sentinta atacata in sensul ca va respinge plangerea contraventionala.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurent I P J D. împotriva sentinței civile nr.1879 din 04.02.2013, pronunțată de Judecătoria C. în contradictoriu cu intimat P. M. A..
Modifică sentința în sensul că respinge plângerea contravențională.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Mai 2013.
Președinte, A. M. S. | Judecător, A. M. M. | Judecător, E. S. |
Grefier, M. G. |
Red E S/24.05.2013
jud. fond.M M
Tehn M.G. 2 ex
| ← Pretentii. Sentința nr. 4804/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 2198/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
