Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 7005/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7005/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 01-07-2013 în dosarul nr. 6070/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 7005/2013
Ședința publică de la 01 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. V.
Grefier A. C. C. L.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant S. E.-LA C.. AV. N. E., reclamant S. G. C., reclamant I. ( F. S.) D. și pe pârât C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, pârât C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. N. E. C. pentru reclamanți, lipsind pârâții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Av. N. E. C. pentru reclamanți, arată că nu mai are cereri de formulat.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției prematurității acțiunii, invocată de pârâta C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR.
Apărătorul reclamanților solicită respingerea excepției,arătând că, potrivit Legii nr. 165,
s-a prevăzut un termen maxim general pentru cele pentru care nu s-au emis decizii, în speță procedura fiind preluată de noua Comisie. Pe fondul cauzei, solicită admiterea acțiunii, solicitând astfel instanței să constate că, prin Dispoziția nr. 3049, emisă de Primar, s-a propus acordarea despăgubirilor către S. I., dosarul fiind înregistrat la C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, iar pe o perioadă de 7 ani, pârâta a manifestat pasivitate în exercitarea atribuțiilor, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului D. la data de 20.03.2013, reclamant S. E.-LA C.. AV. N. E., reclamant S. G. C., reclamant I. ( F. S.) D. în contradictoriu cu pârât C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea paratei sa emită si sa comunice Decizia privind Titlul de Despăgubire pentru imobilul notificat sub nr. 42/N/2001, situat in localitatea C., ., jud. D., imposibil de restituit in natura. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, arată că, prin Dispoziția nr. 3249/30.01.2006, emisa de Primarul Municipiului C., s-a propus acordarea despăgubirilor către S. I., pentru imobilul notificat sub nr. 42/N/2001, situat in localitatea, C., ., jud. D., imposibil de restituit in natura.
Dispoziția nr. 3249/30.01.2006 a rămas definitiva, astfel incat aceasta a fost predata la Secretariatul Comisiei Centrale, in termen de 30 de zile, împreuna cu intreaga documentație ce a stat la baza emiterii acesteia.
Dosarul a fost înregistrat la C. C. in data de 07.04.2006 si nu a fost soluționat pana in prezent.
Potrivit dispozițiilor cuprinse in Titlul VII din Legea nr. 247/2005, Secretariatul Comisiei Centrale trebuia sa analizeze dosarul sub aspectul posibilității restituirii in natura a imobilului ce face obiectul notificării si constatând ca, in mod intemeiat cererea de restituire in natura a fost respinsa, dosarul urma sa fie transmis evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, in vederea intocmirii Raportului de Evaluare, in termenul de 45 de zile prevăzut de lege, procedura urmând a fi finalizata prin emiterea de către C. Centrala a Deciziei reprezentând Titlul de Despăgubire.
Nesolutionarea dosarului dupa trecerea unei perioade de 7 ani de la emiterea Dispoziției nr. 3249/30.01.2006, privind acordarea despăgubirilor, este nejustifcata, astfel incat interesul promovării prezentei acțiuni este unul legitim si urmărește obligarea paraților la respectarea dispozițiilor Legii nr. 247/2005, Titlul VII.
Parata nu s-ar putea prevala de faptul ca soluționarea dosarului trenează datorita faptului ca entitățile investite cu soluționarea notificărilor nu ar cuprinde intreaga documentație, ce a stat la baza emiterii Dispoziției, intrucat parata avea la dispoziție pârghiile legale pentru urgentarea soluționării procedurii, acesta fiind si principalul scop pentru care a fost înființata.
Autoritatea Administrativă- parată nu a luat masuri eficiente de soluționare a Dosarului de despăgubiri ,., culpa acesteia neputand sa conducă la împiedicarea realizării dreptului la despăgubiri, recunoscut prin dispozita primarului.
Termenul rezonabil la care se refera dips.art 6, paragraf 1 din CEDO cuprinde si durata procedurilor administrative,deoarece aceasta constituie o premisa indispensabila prevăzuta in dreptul intern pentru sesizarea instanței.
Punerea in executare a legilor cu caracter reparatoriu revine Autorităților Executive ale Statului care au obligația legala si constituționala de a respecta atat dreptul intern cat si tratatele internaționale.
Autoritatea pârâtă nu poate sa invoce chestiuni de organizare a aplicării legii împotriva dreptului la un proces echitabil si in termen rezonabil, pentru ca acesta ar inseamna sa invoce propria culpă si incalcarea CEDO.
In drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, HG nr. 1095/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a Titlului VII din Legea nr.247/2005, modificate si completate prin HG nr. 128/2008.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus Dispoziția nr. 3249/2006, adresa nr._/2006, certificat moștenitor.
Pârâta C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR a formulat întâmpinare, prin care s-a solicitat respingerea acțiunii.
În cuprinsul întâmpinării a invocat excepția prematurității.
Astfel, a solicitat instanței să constate că cererea introductivă de instanță formulată de către reclamantă este prematur introdusă, iar în subsidiar neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
1. Cu privire la prematuritatea cererii formulate, în contextul intrării în vigoare a O.U.G. nr. 4/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2012, precizează următoarele:
Prin actul normativ mai sus amintit, legiuitorul a stabilit suspendarea emiterii deciziilor de către C.C.S.D., suspendarea emiterii titlurilor de conversie de către A.N.R.P., precum și suspendarea oricăror proceduri cu privire la evaluarea imobilelor.
Suspendarea procedurilor de emitere a titlurilor de despăgubire urmărește implementarea Hotărârii C.E.D.O. din cauza - pilot M. A. și alții împotriva României. Prin această suspendare nu s-a urmărit doar amânarea momentului la care se vor emite titlurile de plată, ci și blocarea acestor operațiuni pentru intervalul de timp necesar atât pentru reformarea legislației în acest domeniu, cât și pentru găsirea resurselor financiare necesare plății despăgubirilor.
Măsurile propuse nu aduc o restrângere a drepturilor persoanelor îndreptățite, ci prevăd acordarea unui interval de timp în vederea identificării de către statul român a măsurilor necesare pentru continuarea procesului de acordare a despăgubirilor, în contextul epuizării Fondului Proprietatea și în vederea corelării cu momentul adoptării proiectului de act normativ privind implementarea hotărârii pilot pronunțată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care va reglementa și modalitatea în care va continua procesul de acordare a despăgubirilor.
O asemenea măsură nu contravine Convenției Europene a Drepturilor Omului și Protocolului adițional nr. 1, pentru că statul român a aplicat același principiu tuturor celor aflați în situații identice și s-a încadrat în limitele de apreciere ale impactului economic al măsurilor asupra ansamblului statului, astfel încât măsura legislativă este temeinic justificată.
Prin instituirea acestui termen, obligațiile prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, în toate ipotezele și implicit dreptul afirmat de reclamanți, ca si condiție de exercitare a acțiunii civile, sunt afectate de un termen suspensiv în curs de desfășurare.
Or, atât sub imperiul vechiului Cod civil, cât si potrivit noului Cod civil, creditorul - titular al unui drept afectat de un termen suspensiv - nu poate cere realizarea dreptului, respectiv executarea obligației corelative acestui drept, înainte de împlinirea termenului.
În contextul celor prezentate, în ceea ce privește excepția prematurității emiterii titlurilor de despăgubire, ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 4/2012 și ulterior a Legii nr. 117/2012, subliniază faptul că practica judiciară a statuat cu caracter de principiu prematuritatea emiterii acestora, până la expirarea termenului de suspendare, astfel că, pentru identitate de rațiune această soluție o consideră aplicabilă și speței deduse judecății.
Apreciază pârâta că nu există neconcordanțe între dispozițiile art. 6 din CEDO - referitoare la durata rezonabilă a procedurilor - art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 al CEDO, referitor la protecția proprietății omului, la care România este parte, și prevederile O.U.G. nr. 4/2012, Legii nr. 117/2012.
De aceea, apreciază că suspendarea procedurii de emitere a titlurilor de despăgubire nu produce consecințe incompatibile cu normele stabilite prin Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și urmărește un scop legitim, și anume acela de a nu crea noi nedreptăți disproporționate.
Amintește, totodată, faptul că însăși Curtea Constituțională, sesizată fiind cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor articolului unic al O.U.G. nr. 4/2012, s-a pronunțat prin Decizia nr. 723 din 5 iulie 2012 în sensul constituționalității acestui act normativ, în totalitate, iar în considerentele acestei decizii au fost analizate prevederile ordonanței prin raportare și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța de contencios constituțional statuând asupra proporționalității măsurilor dispuse prin ordonanță.
Pe fondul cauzei, pârâta arată că, în conformitate cu art. 13 alin.1 Titlul VII din Legea nr. 247/2005 C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor are, în principal, următoarele atribuții:
a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire;
b) ia alte măsuri, necesare aplicării prezentei legi."
Astfel, în cadrul procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, sunt parcurse mai multe etape:
- etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării,
-etapa evaluării, procedura finalizându-se prin emiterea de către C. C. a deciziei reprezentând titlul de despăgubire și valorificarea acestui titlu în condițiile prevăzute de Capitolul V, Secțiunea I intitulată "Valorificarea titlurilor de despăgubire", introduse de pct.26 din O.U.G nr.81/2007, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr.247/2005.
În aceste condiții, dosarul aferent Dispoziției nr. 3249/2006 emisă de Primăria Municipiului C. în favoarea persoanelor îndreptățite, a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr._/CC și analizat sub aspectul verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură.
Cu acest prilej, au fost înaintate adrese către Primăria Municipiului C., Consiliul Județean D., precum și reclamanților, prin care s-a solicitat de către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, mai multe informații și înscrisuri cu privire la imobilul notificat.
In vederea completării dosarului de despăgubire, s-a solicitat fișa imobilului, releveul, precum și orice alte acte întocmite cu ocazia preluării imobilului situat în municipiul C., ., jud. D., preluat de stat în baza Decretului nr. 115/1985 de la Sufană M. și Sufană I..
S-a mai solicitat, istoricul de arteră și numărul poștal, istoricul de rol fiscal al imobilului și de asemenea, fotocopii ale oricărei autorizații de construcție emisă pentru acesta.
Referitor la etapa evaluării, aceasta este condiționată de completarea dosarului cu informațiile și documentele solicitate, precum și de faptul că aceasta este în momentul de față suspendată, potrivit O.U.G nr. 4/2012, modificată și completată prin Legea nr.117/2012, precum și de respectarea principiului ordinii de înregistrare a dosarelor la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor conform Deciziei nr._/14.11.2012.
Referitor la etapa emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire, menționează că în prezent această etapă este suspendată, în condițiile O.U.G. nr. 4/13.03.2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
La data de 22.04.2013 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare arătând că susținerile pârâtei sunt neîntemeiate.
Arată reclamanta că pârâta urmărește să tergiverseze soluționarea dosarului, efectuarea adresei nr._/CC/2013 apărând ca o măsură abuzivă cu scopul de a tergiversa soluționarea notificării.
Susține reclamanta de asemenea că pârâta a depășit termenul rezonabil al soluționării Notificării, dosarul fiind înregistrat la această autoritate sub nr._/CC/2006, deci cu 7 ani în urmă.
La solicitarea instanței, pârâta a depus la dosarul cauzei o copie a dosarului nr._/CC/2006.
La termenul din data de 10.06.2013, reclamanta a precizat acțiunea în sensul că solicită introducerea în cauză în calitate de pârâtă a COMISIEI NAȚIONALE PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
Analizând actele dosarului instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR sa emită si sa comunice Decizia privind Titlu de Despăgubire pentru imobilul notificat sub nr. 42/ N/2001 situat în C. ., jud D..
La data de 10.06.2013 reclamanta a precizat cadrul procesual solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor având în vedere dispozițiile art. 18 alin 3 din Lg 165/2013.
Conform art. 16 din Lg 165/2013 "Cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) și (7)".
Potrivit art. 18 alin 3 "C. Națională preia atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și funcționează până la finalizarea procesului de retrocedare".
Cum art. 41 din același act normativ stabilește că " Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de . prezentei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014.
(2)Cuantumul unei tranșe nu poate fi mai mic de 5.000 lei.
(3)Pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite la alin. (1), C. Națională emite titluri de despăgubire, prin aplicarea procedurii specifice Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor".
Față de prevederile legale menționate, instanța concluzionează că, doar pentru dosarele aprobate de către C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de . Lg 165/2013 se emite titlu de despăgubire, pentru restul dosarelor urmând a fi urmată procedura prevăzută de noua lege.
În ceea ce privește excepția prematurității cererii formulată de pârâtă, instanța o apreciază ca neîntemeiată.
Astfel instanța constată că dosarul reclamantei nu a fost aprobat de către C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de . Lg 165/2013, iar reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la emiterea Deciziei privind Titlu de Despăgubire.
Față de cele reținute mai sus, instanța constată că nu poate fi apreciată ca prematură cererea reclamantei de obligare la emiterea Titlului de Despăgubire având în vedere că situația in speță nu se încadrează în prevederile art. 41 alin 1, iar conform legii noi Titlu de Despăgubire nu se mai emite, fiind înlocuit de acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța apreciază de asemenea neîntemeiată cererea .
Pentru a se pronunța astfel, instanța are în vedere că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei sa emită si sa comunice Decizia privind Titlu de Despăgubire, dosarul său nefiind însă aprobat la data apariției Lg 165/2013..
Față de prevederile legale mai sus menționate, instanța apreciază că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 41 alin 1 din Lg. 165/2013, astfel că nu se poate reține obligația pârâtei de a emite titlul de despăgubire, conform art 41 alin 3 din același act normativ.
În consecință, instanța va respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția.
Respinge acțiunea formulată de reclamant S. E., reclamant S. G. C., reclamant I. ( F. S.) D., toti cu domiciliul ales la LA C.. AV. N. E., cu sediul în PODARI, ., jud. D. în contradictoriu cu pârât C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, cu sediul în București, .. 202, sector 1, pârât C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în București, .. 202, sector 1, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând să fie depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2013.
Președinte, M. C. V. | ||
Grefier, A. C. C. L. |
A.C. 04 Iulie 2013
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 6274/2013. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 3410/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
