Pretentii. Sentința nr. 415/2015. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 415/2015 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 6658/97/2014
ROMANIA
TRIBUNALUL HUNEDOARA
SECTIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI F.
SENTINȚA CIVILĂ NR.415/CA/2015 DOSAR NR._
Ședința publica din data de 2 aprilie 2015
Președinte G. A.-judecător
H. L. -grefier
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulate de reclamanta M. V. împotriva pârâtelor D. – S. F. Municipal Hunedoara și Administrația F. pentru Mediu București, având ca obiect contencios administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
Instanța având în vedere că au fost depuse toate actele necesare soluționării cauzei și că s-a solicitat judecarea în lipsă, declară cercetarea procesului încheiată și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea de contencios administrativ înregistrată la această instanță la data de 17.12.2014, sub nr._, reclamanta M. V., a chemat în judecată pe pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara pentru S. F. Municipal Hunedoara și Administrația F. pentru Mediu, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâților la plata dobânzilor fiscale în sumă de 408,73 lei aferente sumei de 1774 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare potrivit chitanței .-nr._/31.03.2011, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că a introdus pe rolul Tribunalului Hunedoara o cerere de chemare în judecată având ca obiect restituire taxă pe poluare, în contradictoriu cu AFP Hunedoara, DGFP Hunedoara și Administrația F. pentru Mediu, că prin sentința nr.570/CA/2013, definitivă și irevocabilă prin decizia nr.7576/2013, în dosarul nr._, s-a acordat dobândă legală doar de la data înregistrării cererii de restituire la Administrația Finanțelor Publice Hunedoara, 28.02.2012. A mai arătat că a solicitat Administrației Finanțelor Publice Hunedoara acordarea dobânzilor fiscale calculate de la data achitării sumei de 1774 lei reprezentând taxă pe poluare, însă prin adresa nr._/12.06.2014, pârâta i-a comunicat că nu se poate restitui dobânda întrucât nu a fost stipulată în sentință.
De asemenea, reclamantul a susținut că la data de 07.04.2011, în cauza C-402/09, CJUE a stabilit că dreptul Uniunii Europene se opune reglementării interne conținute în art. 124 Cod proc.fiscală care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe și că în cazul perceperii de către un stat membru a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii, în speță art. 110 din TFUE, acel stat va fi obligat să restituie atât cuantumul taxei, cât și dobânzile aferente calculate de la data plății taxei de către contribuabil.
În drept, reclamantul a invocat art.10 din Tratatul CE, art. 124 și 120 Cod proc.fiscală.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 40,87 lei (f.11).
Pârâtul D. Timișoara, prin AJFP Hunedoara a depus întâmpinare (f.24) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În fapt, pârâtul a arătat că potrivit art. 124 alin. (1) din OG nr. 92/2003 privind Codul de proc.fiscală „pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor”, astfel că dobânda legală nu se calculează de la data plății, ci de la o dată ulterioară stabilită de textul de lege, că potrivit art. 117 alin. (9) din OG nr. 92/2003 „procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor prevăzute la art. 124, se aprobă prin ordin al ministrului economiei și finanțelor”. A mai arătat că ordinul la care face referire art. 117 alin. (9) este Ordinul nr. 1899/22.12.2004 pentru aprobarea procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
În drept, pârâtul a invocat OG nr.92/2003 și Ordinul MFP nr.1899/2004.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.570/CA/2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr._ (f.18) s-a admis acțiunea formulată de reclamanta M. V., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice Hunedoara reprezentată de Direcția generală a Finanțelor Publice a Județului Hunedoara și Administrația F. pentru Mediu, au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 1774 lei reprezentând taxa pe poluare stabilită prin decizia de calcul, cu dobânda fiscală aferentă, calculată începând cu data de 28.08.2012 și până la data restituirii efective, precum și să plătească suma de 139,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Hunedoara, în numele și pentru Administrația Finanțelor Publice Hunedoara, împotriva sentinței de mai sus, a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.7576/2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia (f.21).
Pentru a pronunța sentința menționată anterior Tribunalul Hunedoara a reținut că reclamantul a achiziționat autoturismul marca Wolsvagen Golf, că la data de 31.01.2011 reclamantul a achitat suma de 1774 lei cu titlu de taxă pe poluare, pentru înmatricularea autoturismului susmenționat, conform OUG nr. 50/2008, iar ca urmare a acestei plăți, reclamantul a formulat acțiune de restituire a sumei achitată față de faptul că taxa contravine normelor legale, precum și legislației comunitare.
A mai reținut Tribunalul Hunedoara și faptul că prin adoptarea OUG nr. 50/2008 s-a creat un conflict între legislația națională și normele comunitare, că taxa de poluare aplicată autovehiculelor second-hand achiziționate din spațiul comunitar contravine prevederilor art. 90 (110) din Tratat de funcționare a Uniunii Europene, în condițiile în care o astfel de taxă nu este percepută pentru autovehicule identice achiziționate de pe teritoriul României, iar actualul articol 110 al TFUE se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
De asemenea, s-a reținut și Hotărârea CEJ pronunțată în cauza C‑402/09, privind pe I. T. împotriva României, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu (România), pronunțată la 7 aprilie 2011, precum și faptul că reclamantul a fost lipsit, în mod nelegal, de suma achitată cu titlu de taxă pe poluare, față de dispozițiile art. 1073 Cod civil, astfel încât pârâtele au fost obligate și la plata dobânzii legale aferente sumei de 1774 lei, calculată începând cu data de 28.08.2012 - data cererii de restituire și până la data restituirii efective.
Prin prezenta acțiune reclamantul pretinde de la aceleași pârâte plata dobânzii fiscale aferente sumei de 1774 lei reprezentând taxă pe poluare pentru autovehicule, achitată cu chitanța nr._/31.01.2011 emisă de Trezoreria Municipiului Hunedoara, dobândă care să fie calculată și achitată și pe perioada cuprinsă între data plății taxei în favoarea pârâtelor (31.01.2011) și data cererii de restituire a taxei (28.08.2012).
Instanța constată că acțiunea reclamantului este întemeiată și va fi admisă pentru considerentele ce urmează.
Problema de drept care se pune în prezenta cauză privește data de la care un contribuabil fiscal are dreptul la dobânzi pentru cazul în care a achitat la bugetul de stat o taxă percepută nelegal.
În conformitate cu dispozițiile art. 124 alin. (1) Cod procedură fiscală“pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) și (2^1) sau la art. 70, după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor”, iar potrivit art. 117 alin. (9) din același cod“procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor prevăzute la art. 124, se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice”.
De asemenea, conform pct. 1 și 2 din cap. II la procedura aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1899/2004“1. pentru sumele nerestituite sau nerambursate în termenul prevăzut de art. 199 alin. (1) și (2) sau de art. 112 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, după caz, contribuabilul are dreptul la dobândă conform dispozițiilor art. 119 din aceeași ordonanță. 2. Dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prevăzut la pct. 1 sau a celui prevăzut la cap. I pct. 4 alin. (3), după caz, până în ziua înregistrării, inclusiv, a operațiunii de compensare și/sau a operațiunii de restituire ori rambursare a eventualelor diferențe rămase după efectuarea compensării, în conturile bugetare corespunzătoare, cu excepția impozitului pe venit.”
Pe de altă parte, potrivitart. 70 alin. (1) Cod procedură fiscală “cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.”
Față de dispozițiile legale mai sus citate rezultă că potrivit Codului de procedură fiscală dobânda pretinsă de reclamant de la bugetul de stat se datorează de la o dată ulterioară datei plății taxei, la cererea reclamantului, și numai începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire.
Instanța reține însă că potrivit hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate la data de 18 aprilie 2013, în cauza C-565/11, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Sibiu (România) „statul membru este (…) obligat, în principiu, să ramburseze taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii” (par. 20), iar „justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei” (par. 21).
În consecință, prin aceeași hotărâre, CEJ a declarat că “dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.”
În acest context, se vor reține și dispozițiile art. 148 din Constituția României care prevăd că urmare a aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. 2). Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 (alin. 4).
Aceste obligații au fost reafirmate și prin Legea nr. 157/2005 - de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană.
Față de cele de mai sus, văzând prioritatea celor stabilite prin Hotărârea Curții Europene de Justiție din data de 18 aprilie 2013, în cauza C-565/11, se constată că reclamantul are dreptul la dobândă fiscală calculată de la data plății taxei, contrar celor susținute de către pârâte.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 124 alin. (1) Cod proc.fiscală raportat la art. 148 din Constituția României și hotărârea CEJ din data de 18.04.2013 – cauza C-565/11, acțiunea reclamantului va fi admisă în parte și se vor obliga pârâții la plata către reclamant a dobânzii fiscale calculate de la data plății taxei și până la data la care a fost acordată de Tribunalul Hunedoara în dosarul anterior.
Se va respinge în rest cererea reclamantului de a fi obligate pârâtele la plata sumei de 408,73 lei, reprezentând dobânda, calculată la suma de 1774 lei, pe perioada 31.01.2011 – 28.08.2011, întrucât nu există certitudinea că această modalitate de calcul a dobânzii cu formula prezentată de reclamant îndeplinește cerințele legale prevăzute de Codul de proc.fiscală, iar pârâtele au obligația de a calcula dobânda, pentru perioada mai sus menționată, conform prevederilor legale în vigoare, iar pentru data de 28.08.2011, s-a dispus acordarea dobânzii prin sentința civilă nr.570/CA/2013..
În temeiul art. 453 alin. (1) Cod proc.civ., reținând culpa procesuală a pârâtelor, instanța le va obliga la plata sumei de 240,87 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 200 lei onorariu avocat (conform chitanței nr.5/23.02.2015 – f.37) și suma de 40,87 lei taxă judiciară de timbru (f.11).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M. V., CNP_, domiciliată în com.Peștișu M., ..10, jud.Hunedoara, împotriva pârâtelor Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara, pentru S. F. Municipal Hunedoara, cu sediul în D., ., nr.30, jud.Hunedoara și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.294, corp A, sector 6 și în consecință:
Obligă pe pârâți să plătească reclamantei dobânda fiscală calculată pe perioada 31.01._12, asupra sumei de 1774 lei reprezentând taxa pe poluare, achitată cu chitanța .¤A nr._/31.01.2011.
Respinge în rest acțiunea.
Obligă pe pârâți să plătească reclamantului suma de 240,87 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare .
Recursul se depune la Tribunalul Hunedoara.
Pronunțată în ședința publică azi 02.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. A. H. L.
Jud.GA/gref.HL – 5 ex.
21.04.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 334/2015.... | Pretentii. Sentința nr. 431/2015. Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|








