Obligaţia de a face. Sentința nr. 1009/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1009/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 15-04-2014 în dosarul nr. 3054/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 15 Aprilie 2014
Președinte - E. P.
Grefier A. C.
Sentința Nr. 1009/2014 ca
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant G. C. M. și pe pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUD. IAȘI - SERV. RUTIER, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 1.04.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a rămas în pronunțare și din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru data de 8.04.2014, apoi pentru astăzi 15.04.2014, când:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ reclamantul G. C. M., a chemat în judecata pe pârâtul I. de Politie al Județului Iași – Serviciul Rutier și-a formulat plângere împotriva refuzului pârâtului de a dispune restituirea permisului de conducere ca urmare a contestației formulată la Judecătoria Iași împotriva măsurii suspendării dreptului de a conduce autoturismul pe o perioada de 90 de zile.
În motivarea cereri reclamantul a arătat că a fost implicat în data de 03.10.2012 într-un accident de circulație, soldat cu accidentarea unei persoane. În urma cercetărilor penale efectuate s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Organele de politie au dispus suspendarea dreptului de a conduce un autoturism pe drumurile publice pe o durata de 90 de zile, făcând aplicarea disp. art. 103 lit. b din OUG nr. 195/2002.
La data de 25.01.2013 reclamantul a solicitat organelor de politie să-i comunice o copie a procesului verbal de contravenție, în temeiul căruia i-a fost aplicata sancțiunea.
Reclamantul a mai precizat ca nu i-a fost comunicată copia procesului verbal de aplicare a sancțiunii contravenționale complementare, nu i-a fost restituit permisul de conducere, nu a beneficiat de suspendarea punerii in aplicare a sancțiunii, i-au fost aduse prejudicii materiale.
Pentru exercitarea activității de avocat a fost nevoit să plătească o persoana cu câte 50 lei pe zi pentru deplasarea la Tribunalul V. și a efectuat cheltuieli pentru deplasarea la Înalta Curte de Casație si Justiție. Totalul prejudiciului material este de 1.900 lei.
Reclamantul a solicitat si suspendarea efectelor actului administrativ prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii suspendării dreptului de a conduce.
Reclamantul a mai solicitat și obligarea pârâtului să-i comunice copia procesului verbal prin care i-a fost aplicata sancțiunea contravențională complementară.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat proba cu martori. A depus la dosarul cauzei înscrisuri.
În drept reclamantul a invocat prevederile art. 1, art. 4 lit.i,p, t, art. 2 alin. 2, art. 8, art. 14, art. 18 alin. 1, 3 din Legea nr. 554/2004.
Pârâtul I. de Politie al Județului Iași a formulat întâmpinare si a invocat pe cale de excepție lipsa de obiect a cererii, dat fiind ca la data de 16.04.2013, i-a fost restituit reclamantului permisul de conducere.
Pe fondul cererii, paratul a solicitat respingerea acesteia.
Din conținutul rezoluției din 14.01.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalui Iași data in dosarul nr. 10/P/2013, a rezultat faptul că accidentul s-a produs din culpa exclusiva a reclamantului pentru neacordarea priorității de trecere a pietonilor, abatere pentru care s-a prevăzut suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile, conform art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002 în conformitate cu disp. art. 103 alin. 1 lit. c) din OUG nr. 195/2002 si s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce pe o durata de 90 de zile.
La data de 25.01.2013 reclamantului i-a fost comunicat temeiul legal în baza căruia s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce. La data de 13.02.2013, cu adresa nr._ i-a fost comunicat petentului refuzul pârâtei de a da curs unei cereri, întrucât aceasta este nelegală, în cauza nefiind o contravenție pentru a fi aplicate disp. art. 32 alin. 3 din OUG nr.2/2001.
Sancțiunea ce i-a fost aplicată reclamantului în conformitate cu disp. art. 103 alin. 1 lit. c) din OUG 195/2002 are caracter administrativ si nu este o sancțiune contravenționala.
Pârâta a mai susținut că în dosarul în care reclamantul a formulat plângere contravenționala, Judecătoria Iași s-a pronunțat prin sentința civila nr. 8354 din 31.05.2013 și a admis excepția de necompetenta materiala a Judecătoriei Iași și a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași – Secția C. Administrativ si Fiscal, fiind înregistrata cauza sub nr._ .
La termenul de judecata din 28.01.2014 instanța l-a interpelat pe reclamant cu privire la obiectul acțiunii. Aceasta a precizat ca prin cererea formulata contestă refuzul pârâtului de a-i comunica o copie a procesului verbal de contravenție, contestă măsura sancțiunii administrative, solicitând obligarea pârâtului la plata despăgubirilor materiale în cuantum de 4500 lei, cheltuieli efectuate pentru perioada când nu a avut permisul de conducere.
F. de situația că i-a fost restituit permisul de conducere, reclamantul a declarat că renunța la acest capăt de cerere.
F. de precizările formulate, pârâtul a declarat ca nu mai înțelege să susțină excepția lipsei de obiect a acțiunii.
Instanța a dispus atașarea dosarului nr._ .
Examinând actele și lucrările dosarului pe fondul cererii, tribunalul constata ca cererea reclamantului prin care contestă măsura sancțiunii administrative este nefondată.
La data de 11.10.2012 IPJ Iași prin Seful Serviciului Rutier i-a comunicat reclamantului, prin cererea nr._, măsura reținerii permisului de conducere, motivat de implicarea în accidentul de circulație din data de 03.10.2012 soldat cu victime omenești.
Totodată reclamantului i-a fost eliberata dovada cu drept de circulație pentru 15 zile începând cu data de 03.10.2012, în conformitate cu disp. art. 111 al. 4 din OUG 195/2002.
Prin aceiași adresă, Seful Serviciului Rutier i-a comunicat reclamantului că prelungirea dreptului de a conduce se face in conformitate cu prevederile art. 111 alin. 6 din OUG nr. 146/04.11.2008 pentru modificarea art. 111 din OUG nr. 195/2002.
Reclamantul a contestat aceasta măsura cu caracter administrativ, fără a arăta motivele de nelegalitate si de netemeinicie a actului contestat.
Susținerea reclamantului în motivarea cererii se refera la lipsa procesului verbal de contravenție si aplicarea acestei sancțiuni complementare.
In cauza sunt puse în discuție doua chestiuni juridice distincte.
Astfel, prima chestiune este aceea a măsurii administrative dispusă de Șeful Serviciului Rutier si a doua, lipsa procesului verbal de contravenție.
Cu privire la prima chestiune, instanța retine că aceasta face obiectul cauzei înregistrată sub nr._, iar cea de-a doua cerere, este cea care a fost soluționată prin sentința civila nr. 4852 din 05.12.2013 a Tribunalului Iași, prin respingerea cererii reclamantului, motivat de faptul că nu i-a fost comunicat procesul verbal de contravenție întrucât acesta nu există. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul nu a promovat calea de atac.
Verificând din oficiu (reclamantul nu a indicat motivele de nelegalitate) adresa nr._ din 11.10.2012 emisă de Seful Serviciului Rutier din cadrul IPJ Iași, instanța retine că măsura administrativa luata este legală și temeinica.
Aceasta măsura administrativă a fost dispusă conform cu disp. art. 103 alin. 1 lit. c) din OUG nr. 195/2002, ea are caracter administrativ si nu contravențional. La solicitarea reclamantului, pârâtul i-a răspuns prin doua adrese, respectiv nr._ din 30.01.2013 si nr._ din 13.02.2013.
Cu privire la restituirea permisului de conducere, reclamantul a precizat că renunța la acest capăt de cerere, întrucât permisul i-a fost restituit.
Cu privire la capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ, respectiv a măsurii administrative dispuse, Tribunalul constată că în speță aceasta cerere este lipsita de interes, dat fiind că permisul de conducere i-a fost restituit.
Instanța mai retine că reclamantul nu a motivat îndeplinirea celor doua condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004: cazul bine justificat, iminenta producerii unor pagube.
Fiind respins capătul principal din cerere, instanța va respinge si capătul de cerere privind obligarea pârâtului la despăgubiri materiale.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul in conformitate cu disp. art. 8 din Legea nr. 554/2004 și art. 14 din Legea nr- 554/2004 va respinge acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul G. C. M., domiciliat în munic Iași, . 93, ., ., județul Iași în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Iași, cu sediul în munic Iași, . 6.
Respinge capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat.
Ia act de renunțarea reclamantului la capătul de cerere privind restituirea permisului de conducere.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în conformitate cu dis part 396 al 2 din Codul de procedură civilă, azi, 15.04.2014.
Președinte, E. P. | ||
Grefier, A. C. |
Redactat PE
2ex/15.04.2014.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1437/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
