Contestaţie act administrativ fiscal. Hotărâre din 05-12-2013, Tribunalul TULCEA

Tribunalul TULCEA - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2013

Hotărâre pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 05-12-2013 în dosarul nr. 1039/88/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TULCEA

SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SNTINTA CIVILA NR.4474

Ședința publică din data de 5 decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D. N.

Grefier: L. C.

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe

reclamanta S. A. ORIZONT- cu sediul în ..Tulcea și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat F. T.- cu sediul în Tulcea ., ., ., jud.Tulcea,în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. cu sediul în G. ., jud.G., DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G.- ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TULCEA- ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ- cu sediul în Tulcea . bis, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 21 noiembrie 2013, consemnate în încheierea de ședință din acea dată dare face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 238 noiembrie 2013, și pentru data de astăzi 5 decembrie 2013, când a pronunțat următoarea hotărâre.

TRIBUNALUL:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ /13 martie 2013 sub nr._ reclamanta Societatea Agricolă „Orizont” C. V. județul Tulcea, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. și Direcția Regională a Finanțelor Publice G. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea – Activitatea de Inspecție Fiscală a solicitat anularea deciziei de impunere nr. F-TL-456 din 20 noiembrie 2012, precum și decizia nr. 5 din 16 ianuarie 2013 a aceluiași organ fiscal privind soluționarea contestației depusă împotriva deciziei de impunere cu excepția părții acesteia care vizează admiterea contestației pentru suma de 9.918 lei .Susține reclamanta că organele de inspecție fiscală nu au luat în calcul pierderile de 183.886,23 lei înregistrate de societate ca urmare a distrugerilor de către animale culturilor de rapiță, grâu și floarea soarelui, pentru perioada 1 ianuarie 2010 -30 septembrie 2010, obligând-o la plata diferenței de impozit pe profit în sumă de 11.028 lei, și au reținut venituri suplimentare de 208.145 lei în urma estimării a unor recolte pe care nu le-a obținut în anul 2011, la culturile de floarea soarelui, triticale, grâu și porumb, sumă recalculată prin decizia nr. 5 din 16 ianuarie 2013 privind soluționarea contestației, la 158.495 lei căreia îi corespunde un impozit de 25.359 lei și la plata căruia au fost obligați pe nedrept.

Arată reclamanta că pentru anii 2009, 2010, 2011 s-a stabilit de către organele de inspecție că trebuia să rețină la sursă, pentru serviciile în agricultură prestate de persoanele fizice în baza unor contracte, impozitul datorat bugetului de stat în cuantum de 16% și nu de 10%, așa cum se prevede în art. 52 alin. 2 lit. a din Codul fiscal, astfel că în loc de suma de 15.670 lei a fost obligată la plata sumei de 25.095 lei, cu 9.425 lei în plus.

Totodată, în baza art. 1 4 din Legea nr. 554/2004, solicită suspendarea executării deciziei de impunere nr. F-TL-456 din 20 noiembrie 2012, având în vedere că executarea acesteia asupra bunurilor sale (bani, utilaje agricole, etc.) ar produce mari pagube (nu va putea cumpăra semințe, motorină, îngrășăminte chimice și nu va mai putea desfășura activități agricole care ar duce în final la falimentul său).

Se solicită totodată și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu acest proces.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în urma inspecției fiscale realizată la societate între 11 octombrie și 5 noiembrie 2012, vizând perioada 1 ianuarie 2007 – 30 septembrie 2012, s-a constatat că față de evidențele societății și de raportările la organele fiscale există diferențe și anume: pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 31decembrie 2008 s-a stabilit o diferență de impozit în sumă de 28 lei, datorită completării eronate a declarației cod 101, iar pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 30 septembrie 2010 s-au stabilit diferențe de impozit pe profit în sumă de 11.028 lei deoarece nu au fost admise la calculul profitului impozabil, cheltuieli totale în sumă de 183.886 lei reprezentând cheltuieli pentru culturile calamitate (distruse de animale).

Precizează că pentru distrugerile culturilor de rapiță, grâu și floarea soarelui din anul 2010, declarate calamitate nu din cauze naturale ci din cauza mistreților, oilor, vacilor și cailor, (aceștia din urmă deveniți sălbatici din domestici), din Delta Dunării, recte din zona Câmpul Chiliei, au făcut nenumărate sesizări la organele de poliție, la Primăria comunei C. V. și la Prefectul județului Tulcea, în care a precizat respectivele distrugeri, dar nu au fost luate nici un fel de măsuri.

Pentru aceste culturi au înregistrat pierderii de 183.886.23 lei și nu înțelege de ce nu au fost luate în calcul ca atare de către organele inspecție fiscale.

Pentru anii 2009, 2010, 2011 s-a stabilit de către organele de inspecție fiscală că trebuia să rețină la sursă, pentru serviciile în agricultură prestate de persoane fizice în baza unor contracte, impozitul datorat bugetului de stat, în cuantum de 16% și nu 10%, așa cum se prevede în art. 52 alin 2 lit. a din Codul fiscal, astfel că în loc de suma de 15.670 lei a fost obligată la plata sumei de 25.095 lei, diferența de 9.425 lei nefiind justificată legal.

Tot cu ocazia inspecției fiscale, pentru anul 2011 au fost majorate veniturile înregistrate de societate cu suma de 208.145 lei, venituri aferente estimării vânzării producțiilor de floarea soarelui de pe o suprafață de 49,5 ha triticale de pe o suprafață de 30 ha, grâu comun de pa o suprafață de 86 ha și porumb de pa o suprafață de 15,75 ha și în consecință reținându-se un profit impozabil de 227.723 lei s-a calculat un impozit pe profit de 36.436 lei, în comparație cu profitul raportat de 6.900 lei, căruia îi corespunde un impozit de 1.104 lei.

Menționează că greșit s-a înscris în decizia de impunere că la soiul triticale în anul 2011 nu s-a obținut producție, pentru că așa cum se observă a trecut acest produs, care este o cereală rezultată din încrucișarea grâului cu secara, în facturile și chitanțele întocmite cu ocazia vânzării lui, alături de grâu (grâu +triticale).

Deci s-a obținut producție și la triticale, numai că nu s-a trecut separat de cea obținută la grâu, cea ce nu este o ilegalitate.

După opinia sa această majorare a veniturilor pentru anul2011, este tactică, neavând un suport economic real, ci imaginar, folosindu-se crierii arbitrare. Astfel, s-a considerat atât de organele de inspecție fiscală cât și de organul fiscal care a soluționat contestația că în zona în care a avut culturile de mai sus (Câmpul C. sau Grindul C.) ar fi o zonă fertilă omițându-se faptul că așa cum se menționează în Enciclopedia geografică a Românei (Ed. Științifică și enciclopedică București 1982) la pagina 763 cultura plantelor de câmp are condiții favorabile pe întreg cuprinsul județului Tulcea mai puțin în Delta Dunării, deci și în zona unde a avut culturile în cauză.

Totodată, în aceeași lucrare la paginile 759 și 760 se precizează că în Delta Dunării există soiuri salinizate și chiar în zona unde au existat culturile sale redate anterior sunt solonceacuri și soloneturi

Precizează reclamanta că solonceacul, așa cum se precizează în Dicționarul explicativ al limbii române, pag. 1002, ediția a II-a Editura univers enciclopedic București. 1998, este solul salin de suprafață, cu conținut ridicat de săruri, iar solonet, definit de același dicționar, tot la pag. 1002 este grupul de soluri caracterizate printr-un bogat conținut de sodiu și o fertilitate naturală foarte căzută.

Or, în această situație, este aberant să reții că pe aceste soluri la culturile de floarea soarelui triticale grâu comun și porumb au fost realizate producții de 1033 kg/ha, 1460 kg/ha și 3426 kg/ha, luându-se tale-quale producțiile medii precizate de D.A.D.R. Tulcea în adresa nr. 83 din 14 ianuarie 2013.

Susține reclamanta că mutatis mutandis raționamentul organelor fiscale ar însemna că pentru persoanele ce desfășoară activități independente (avocații, medicii, arhitecții etc.) să se aplice pentru cele care raportează venituri mici, un venit mediu, în așa fel încât să li se mărească baza de impozitare și implicit impozitul pe profit, fără un fundament real, iar după părerea sa este un procedeu fals aplicat de organele fiscale asupra indicatorilor economici reali ai societății care trebuie înlăturat în urma judecării prezentei cereri.

În concluzie, solicită admiterea cererii și anularea deciziei de impunere nr. F-TL 456 din16 ianuarie 2013 a Direcției Generale a Finanțelor Publice Tulcea, precum și anularea parțială a deciziei nr. 5 din 16 ianuarie 2013 a aceluiași organ fiscal, în așa fel încât în final, să existe obligația de a plăti un impozit total de 15.698 lei, din care 28 lei diferența de impozit pe profit datorită completării eronate a declarației cod 101 și 15.670 lei impozit nereținut la sursa pentru serviciile în agricultură, prestate de persoane fizice în baza unor contracte, plus dobânzile și penalitățile aferente acestora.

În drept acțiunea se întemeiază pe dispozițiile art. 7, 11 și 14 din Legea nr. 554/2004 precum și pe dispozițiile art. 218 alin. 2 din Codul de procedură fiscală.

În dovedire au fost depuse în copie următoarele înscrisuri: decizia de impunere F-TL-456 din12 noiembrie 2012 a Direcției Generale a Finanțelor Publice Tulcea și contestația împotriva acesteia; decizia nr. 5 din 16 ianuarie 2013 privind soluționarea contestației a aceluiași organ fiscal, factura nr.001 din luna iunie 2011, factura nr. 002 din 11 august 2011 factura nrl006 din 3 decembrie 2011, chitanțele nr. 4 din 18 iulie 2011, nr. 7, nr. 9 și nr. 12 din 20 iulie 2011, nr. 13 din 23 iulie 2011, situația calamităților pentru anul 2010 înregistrate în evidența contabil, sesizările vizând distrugerile culturile de către animale, adresate organelor de poliție din . comunei C. V., Centrului Agricol al comunei C. V., Prefecturii Județului Tulcea, Poliției Deltei Dunării Tulcea și răspunsurile la aceste sesizări, procesul-verbal nr. 3100 din 2 august 2010 al Consiliului Local C. V., rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dată de P. de pe lângă Judecătoria Tulcea în dosarul nr. 2092/P/2010, în care s-au efectuat cercetări ca urmare a plângerii referitoare la distrugerile culturilor de grâu și rapiță de către vitele și caii din zona comunei C. V., cererile adresate diferitelor organe de stat vizând posibilitatea ameliorării sărăturii secundare prin lucrări pedoameliorative pentru suprafața de teren arabil aparținând societății și răspunsurile la acestea, paginile citate din Enciclopedia geografică a României și plicul cu care s-a comunicat decizia nr. 5/16 ianuarie 2013 și a solicitat efectuarea unei expertize pedoligice, probă încuviințată de către instanță.

În apărare, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Tulcea a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea cererii reclamantei, ca nefondată, cu excepția sumei de 9.918 lei admisă prin contestația prealabilă.

Cu privire la motivele contestației ce țin de netemeinicia și nelegalitatea emiterii deciziei nr. 5/16.01.2013 privind soluționarea contestației emisă de D.G.F.P. Tulcea, acestea sunt nefondate din următoarele considerente.

Referitor la motivația reclamantei potrivit căreia organele de inspecție fiscală nu a luat în calcul pierderile de 183.886,23 lei înregistrate de societate ca urmare a distrugerilor de către animale a culturilor de rapiță, grâu și floarea soarelui susține pârâta că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările: „Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare.”

Având în vedere prevederile legale mai sus menționate se reține faptul că bunurile de natura stocurilor sau activelor corporale constatate lisă în gestiune ori degradate și care nu au fost asigurate sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

Precizează pârâta că analizând documentele existente la dosarul contestației prealabile s-a constatat că reclamanta a înregistrat în evidența contabilă ca fiind cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, cheltuieli privind calamități la culturile de rapiță, grâu și floarea soarelui, fără a depune documente care să demonstreze că aceasta a încheiat contracte de asigurare cu firmele de asigurări pentru culturile calamitate, iar reclamanta trebuia să dețină Proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor calamitate încheiat de comisie și pentru care s-a acordat despăgubire de la D.A.D.R. Tulcea, în baza Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură.

Susține pârâta că pentru constatarea daunelor și stabilirea nivelului despăgubirilor, legea prevede înființarea de comisii la nivel local numite de prefectul județului, formate din primar, unul sau doi specialiști de la centrul agricol ori, după caz, de la circumscripția sanitar veterinară zonală

Consideră pârâta că „sesizările” făcute de reclamantă către organele de poliție Primăria comunei C. V. și prefectul județului Tulcea nu pot constituie documente justificative privind distrugerile producțiilor, acestea nefiind emise de organisme neutre, iar faptul că reclamanta a efectuat cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor și nu demonstrează calamitatea lor cu documente legal întocmite (procese verbale de calamitate semnate de primar, reprezentant al D.A.D.R., consilier primărie și un delegat al org. jud. a Ministerului Finanțelor Publice potrivit Legii nr. 381/2002), lipsa producțiilor este asimilată unei lipse în gestiune.

Conform art. 213 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 republicată privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare: „Analiza contestației se face în raport de susținerile părților, de dispozițiile legale invocate de acestea și de documentele existente la dosarul cauzei.” iar potrivit art. 206 alin. (1) din același act normativ: „Contestația se formulează în scris și va cuprinde: d) dovezile pe care se întemeiază.

Totodată, în conformitate cu art. 65 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală cu privire la sarcina probei în dovedirea situației de fapt fiscale: „Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele și faptele care au stat la baza declarațiilor sale și a oricăror cereri adresate organului fiscal.”

Învederează pârâta că întrucât reclamanta nu a prezentat organelor de inspecție fiscală procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor calamitate din care să reiasă constarea pagubelor cât și stabilirea despăgubirilor, și nu a depus în susținerea cauzei documentele care să contrazică constatările organelor de inspecție fiscală, susține în totalitate aceste constatări.

În continuare, pârâta arată că în mod eronat a susținut reclamanta că a obținut producție și la triticale, dar nu s-a separat de cea obținută la grâu, acest produs fiind înscris în facturile și chitanțele întocmite cu ocazia vânzării lui alături de grâu și atașează la contestația prealabilă în copie nu număr de 10 chitanțe cu titlu de exemplu.

Consideră că în speța dedusă judecății sunt aplicabile următoarele prevederi legale:

- art. 155 Cod fiscal h) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute la art. 125¹ alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;

i) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;

j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;

- art. 65 Codul de procedură fiscală: (1) – Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele și faptele care au stat la baza declarațiilor sale și a oricăror cereri adresate organului fiscal.

- art. 213 din Codul de procedură fiscală: (1) în soluționarea contestației organul competent va verifica motivele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal. Analiza contestației se face în raport de susținerile părților, de dispozițiile legale invocate de acestea și de documentele existente a dosarul cauzei. Soluționarea contestației se face în limitele sesizării...”

Arată pârâta că întrucât în facturile emise reclamanta înscrie la denumirea produselor „grâu-triticale-boabe de consum” se pune întrebarea dacă aceasta a vândut grâu sau triticale, având în vedere notificarea acestuia potrivit căreia triticala este o încrucișare dintre grâu cu secară, la dosarul contestației prealabile reclamanta depunând un număr de 10 chitanțe prin care susține că au fost întocmite la vânzarea de grâu-triticale-boabe pentru consum.

Conform „istoric fermier pe anul 2011 „ reclamanta Societatea agricolă „Orizont” declară că aceasta cultivă grâu comun precum și separat cultivă triticale și având în vedere aspectele sesizate consideră pârâta că aceasta nu a înscris în facturi denumirea, cantitatea și baza impozabilă pentru fiecare din cerealele livrate și nu a atașat la contestație documente din care să rezulte o altă concluzie față de constatările organelor de inspecție fiscală.

Referitor la motivele contestației potrivit cărora „în zona în care au existat culturile societății sunt soiuri salinizate cu fertilitate naturală foarte scăzută, motiv pentru care nu se puteau obține producțiile estimate de organele de inspecție fiscală învederează pârâta că potrivit prevederilor art. 7 alin . (2) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: „Organul fiscal este îndreptățit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obțină și să utilizeze toate informațiile și documentele necesare pentru determinarea corectă a situației fiscale a contribuabilului. În analiza efectuată organul fiscal va identifica și va avea în vedere toate circumstanțele edificatoare ale fiecărui caz.

Totodată potrivit art. 1alinl 2 din O.P.A.N.A.F. nr. 3389/2011 privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere: „Pentru estimarea bazei de impunere organele de inspecție fiscală vor identifica acele elemente care sunt cele mai apropiate situației de fapt fiscale”.

În acest sens, organul investit cu soluționarea contestației prealabile a solicitat prin adresa nr._/09.01.2013 Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Tulcea, să comunice producțiile medii pe hectar la culturile de floarea soarelui, triticle, grâu și porumb, realizate în anul 2011 în zona C. V. iar prin adresa nr. 83 din 14.01.3013 aceasta a comunicat următoarele producții medii pentru culturile solicitate: grâu 2.863 kg/ha; triticale 1.460 kg/ha, porumb 3.416 kg/ha și floarea soarelui 1.033 kg/ha iar organele de inspecție fiscală au estimat producția de grâu, triticale, porumb și floarea soarelui la nivelul producțiilor medii comunicate de D.A.D.R. Tulcea pe anul 2011 la nivel de județ.

Arată în continuare pârâta că având în vedere adresa nr. 83/14.01.2013 emisă de D.A.D.R. Tulcea pentru zona C. V. privind situațiile producțiilor medii la ha realizate în anul 2011, istoric înregistrare fermier cu suprafața însămânțată emisă de către A.P.I.A. Tulcea, prețurile practicate de operatorul economic la valorificarea producțiilor obținute și folosind metoda produsului/serviciului și a volumului estimându-se baza impozabilă pentru determinarea obligației fiscale în condițiile în care se cunoaște numărul produselor comercializate sau obligațiilor fiscale în condițiile în care se cunoaște numărul produselor comercializate sau volumul de activitate din perioada supusă controlului, rezultă următoarea situație de fapt:

F. soarelui: 49,5 ha cultivate x 1.033 kg producție medie la hectar = 51.133,5 kg

Producția obținută de Societatea Agricolă Orizont = 21.460 kg

Diferența de producție nejustificată: 21.133 kg – 21.460 kg = 29.673,5 kg.

Venit suplimentar: 29.673 kg x 1,46 lei/kg = 43.323 lei

Impozit pe profit aferent 43.323 lei x 16% = 6.932 lei

Triticale

30 ha cultivate x 1.460 kg producția medie la ha =43.800 kg

Producția obținută de Societatea Agricolă Orizont = 43.800 kg

Venit suplimentar: 43.800 kg x 0,55 lei = 24.090 lei

Impozit pe profit aferent 24.090 lei x 16% = 3.854 lei

G. . ha cultivate x 2.863 kg producția medie la hectar = 246.218 kg.

Producția obținută de Societatea Agricolă Orizot = 140.000 kg

Diferența de producție nejustificată: 246.218 Kg - 140.000 kg = 106.218 kg

Venit suplimentare: 106.218 kg x 0,55 lei/kg = 58.420 lei

Impozit pe profit aferente 58.420 lei x 16% = 9.347 lei

15,75 ha cultivate x 3.416 kg producție medie la hectar = 53.802 kg.

Producția obținută de Societatea Agricolă Orizont = 53.802 kg.

Diferența de producție nejustificată: 53.802 kg. - 21.140 kg = 32.662 kg

Venit suplimentar: 32.662 kg x 16% = 5.226 lei

Impozit pe profit aferent 32.662 lei x 16% = 5.226 lei

Total venit conform calculelor: 158.495 lei x 16 = 25.359 (impozit)

Față de calculele efectuate mai sus rezultă că diferența dintre totalul venituri aferente estimării stabilite de inspecția fiscală în sumă de 208.145 lei și totalul venituri calculare mai sus în sumă de 158 .495 le este de 49.650 lei.

Impozitul pe profit aferent acestei diferențe 49.650 lei x 16% = 7.944 lei

Accesoriile pentru acest impozit sunt: Dobânzi de întârziere pentru perioada 26.02._12 – 7.944 lei x 246 zile x 0,004 % = 728 lei

Penalități de întârziere: 7,944 lei x 15% = 1.192 lei

Având în vedere cele menționate mai sus și ținând cont de documentele existente la dosarul contestației prealabile, susține pârâta că organul fiscal a admis în mod corect parțial contestație pentru suma de pentru suma de 7.944 lei reprezentând impozit pe profit și a respins în mod corect ca neîntemeiată suma de 38.388 lei reprezentând impozit pe profit.

În apărare, pârâta a depus la dosarul cauzei în copii certificate următoarele înscrisuri: adresa nr._ /14.01,2013; adresa Primăriei comunei C. V. nr._/21.01.2013; extras Enciclopedia geografică a României; facturi fiscale, chitanțe emise de reclamantă; balanța de verificare 01.12._10; adresa nr. 1933/10.05.2010; adresa reclamantei către Postul de Poliție C. V., adresa nr. 1934/10.05.2010, adresa nr. 2442/10.06.2011; adresa nr._/12.11.2012; raportul de inspecție fiscală nr. 440/12.11.2012 cu anexe; decizia de impunere nr. 456/12.11. 2010; balanța de verificare 01.06._10 și istoric înregistrare fermier.

La data de 4.12._, reclamanta a învederat instanței faptul că renunță la judecarea capătului de cerere privind suspendarea executării actelor administrativ fiscale.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele.

Urmare inspecției fiscale efectuată la Societatea Agricolă „Oriziont” s-a întocmit Raportul de inspecție fiscală nr. F-TL 440/12.11.2012 în baza căruia s-a emis Decizia de impunere privind obligații fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. F-TL 456/12.11.2012 prin care s-au stabilit în sarcina reclamantei următoarele: 46.332 lei – impozit pe profit, 6.165 lei – majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, 6.950 lei - penalități de întârziere aferente impozitului pe profit, 25.095 lei – impozit pe veniturile din activități desfășurate în baza contractelor convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum și a contractelor de agent, 8.971 lei – majorări de întârziere, 1.346 –majorări de întârziere.

Inspecția fiscală a cuprins perioada 01.01.2007 – 31.12.2011 și s-a efectuat prin verificarea selectivă a documentelor și operațiunilor semnificative pe baza facturilor fiscale a notelor contabile, a balanțelor de verificare, altor acte și situații puse la dispoziția organelor de inspecție fiscală de către reprezentantul legal al reclamantei.

Reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei de impunere, însă în urma analizei documentelor existente la dosarul cauzei, a susținerilor reclamantului precum și a actelor normative în vigoare, organul fiscal prin decizia nr. 5/16.01.2013 a respins contestația ca fiind neîntemeiată pentru suma 49.529 s-a admis contestația pentru suma de 9.918 lei.

Examinând decizia nr. 5/16.01.2013 emisă de D.G.F.P. Tulcea se retine că este temeinică și legală pentru următoarele considerente:

Relativ la susținerea reclamantei potrivit căreia organele de inspecție fiscală nu a luat în calcul pierderile de 183.886,23 lei înregistrate de societate ca urmare a distrugerilor de către animale a culturilor de rapiță, grâu și floarea soarelui se retine că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările: „Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare.”

În raport de aceste prevederi legale se reține faptul că bunurile de natura stocurilor sau activelor corporale constatate lisă în gestiune ori degradate și care nu au fost asigurate sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

Din analiza probelor administrate în cauză se constată că reclamanta a înregistrat în evidența contabilă ca fiind cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, cheltuieli privind calamități la culturile de rapiță, grâu și floarea soarelui, fără a depune documente care să demonstreze că aceasta a încheiat contracte de asigurare cu firmele de asigurări pentru culturile calamitate, iar reclamanta trebuia să dețină Proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor calamitate încheiat de comisie și pentru care s-a acordat despăgubire de la D.A.D.R. Tulcea, în baza Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură.

Sesizările făcute de reclamantă către parchet, organele de poliție, Primăria comunei C. V. și Prefectul județului Tulcea nu constituie documente justificative privind distrugerile producțiilor de către animale, iar prin rezoluția nr. 3936/04.11.2010 pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria Tulcea s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de persoanele pentru care reclamanta a formulat plângere penală relativ la distrugerea culturilor de către animalele nesupravegheate ale crescătorilor din localitate.

Se reține că reclamanta nu a prezentat organelor de inspecție fiscală procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor calamitate din care să reiasă constarea pagubelor cât și stabilirea despăgubirilor, și nu a depus în susținerea cauzei documentele care să contrazică constatările organelor de inspecție fiscală

De asemenea, în mod eronat a susținut reclamanta că a obținut producție și la triticale, atâta timp cât această producție nu s-a separat de cea obținută la grâu, acest produs fiind înscris în facturile și chitanțele întocmite cu ocazia vânzării lui alături de grâu, atașând în copieunu număr de 10 chitanțe cu titlu de exemplu.

Potrivit art. 155 alin 5, Cod fiscal factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații: h) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute la art. 125¹ alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;i) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;

În facturile emise, reclamanta a înscris la denumirea produselor „grâu-triticale-boabe de consum”, astfel încât nu se poate evidenția dacă a vândut grâu sau triticale, având în vedere notificarea acesteia potrivit căreia triticala este o încrucișare dintre grâu și secară.

Conform „istoric fermier pe anul 2011 „ reclamanta Societatea agricolă „Orizont” declară că, cultivă grâu comun precum și separat cultivă triticale, motiv pentru care, se retine că aceasta nu a înscris în facturi denumirea, cantitatea și baza impozabilă pentru fiecare din cerealele livrate și nu a atașat la dosar documente din care să rezulte o altă concluzie față de constatările organelor de inspecție fiscală.

Relativ la susținerea reclamantei potrivit căreia în zona în care au existat culturile societății sunt soiuri salinizate cu fertilitate naturală foarte scăzută, motiv pentru care nu se puteau obține producțiile estimate de organele de inspecție fiscală se reține că potrivit prevederilor art. 7 alin . (2) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală: „Organul fiscal este îndreptățit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obțină și să utilizeze toate informațiile și documentele necesare pentru determinarea corectă a situației fiscale a contribuabilului. În analiza efectuată organul fiscal va identifica și va avea în vedere toate circumstanțele edificatoare ale fiecărui caz.

Totodată potrivit art. 1 alin. 2 din O.P.A.N.A.F. nr. 3389/2011 privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere: „Pentru estimarea bazei de impunere organele de inspecție fiscală identifică acele elemente care sunt cele mai apropiate situației de fapt fiscale”.

În acest sens, pârâta a solicitat prin adresa nr._/09.01.2013 Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Tulcea, să comunice producțiile medii pe hectar la culturile de floarea soarelui, triticle, grâu și porumb, realizate în anul 2011 în zona C. V. iar prin adresa nr. 83 din 14.01.3013 aceasta a comunicat următoarele producții medii pentru culturile solicitate: grâu 2.863 kg/ha; triticale 1.460 kg/ha, porumb 3.416 kg/ha și floarea soarelui 1.033 kg/ha iar organele de inspecție fiscală au estimat producția de grâu, triticale, porumb și floarea soarelui la nivelul producțiilor medii comunicate de D.A.D.R. Tulcea pe anul 2011 la nivel de județ.

Având în vedere adresa nr. 83/14.01.2013 emisă de D.A.D.R. Tulcea pentru zona C. V. privind situațiile producțiilor medii la ha realizate în anul 2011, istoric înregistrare fermier cu suprafața însămânțată emisă de către A.P.I.A. Tulcea, prețurile practicate de operatorul economic la valorificarea producțiilor obținute și folosind metoda produsului/serviciului și a volumului estimându-se baza impozabilă pentru determinarea obligației fiscale în condițiile în care se cunoaște numărul produselor comercializate sau obligațiilor fiscale în condițiile în care se cunoaște numărul produselor comercializate sau volumul de activitate din perioada supusă controlului, a rezultat următoarea situație de fapt:la floarea soarelui o diferență de producție nejustificată de 29.673,5 kg, un venit suplimentar de_ lei si pe impozit pe profit de 6.932 lei; la triticale o producție neînregistrată de reclamantă de 43.800 kg, un venit suplimentar de 24.090 lei și un impozit pe profit aferent de 3.854 lei; la grâu comun o producție neînregistrată de reclamantă de 106.218 kg, un venit suplimentar de 58.420 lei și un impozit pe profit aferent de 9.347 lei; la porumb o diferență de producție neînregistrată de 32.662 kg un venit suplimentar de 32.662 lei și un impozit pe profit aferent de 5.226 lei

În ce privește expertiza pedologică întocmită în cauză de Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimice Tulcea, se reține că, la concluziile de ordin tehnic și climatic au fost învederate precipitațiile insuficiente care au putut duce la compromiterea culturilor și, de asemenea, faptul că producțiile estimate de către organele fiscale, respectiv 2.863 kg/h la grâu, 3.416 kg/ha porumb boabe și 1.033 kg/ha la floarea soarelui se încadrează în totalitate în limitele normale, dar precizează că în condițiile de secetă specifice ultimilor ani, culturile pot fi grav compromise și indică de asemenea procese estimative privind compromiterea culturilor.

Aceste concluzii ale expertizei pedologice vin în sprijinul intimatei D.G.R.F.P. G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea (fostă D.G.F.P. Tulcea), în sensul că pentru eventualele culturi calamitate reclamanta trebuia să dețină procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor calamitate și prin care s-au acordat despăgubiri în baza Legii nr. 381/2002.

Faptul că reclamanta a efectuat cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor nu demonstrează și calamitarea lor cu documente legal întocmite, lipsa producțiilor fiind asimilată unei lipse în gestiune.

Pentru aceste considerente, urmează a respinge acțiunea, ca nefondată.

Instanța va lua act că reclamanta renunță la judecata capătului de cerere privind suspendarea executării actelor administrativ fiscale contestate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T A R A S T E:

Respinge acțiunea privind pe reclamanta SOCIETATEA A. ORIZONT, cu sediul în . Tulcea și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat F. T., cu sediul în municipiul Tulcea ., ., ., județul Tulcea, în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G., cu sediul în municipiul G. ., județul G., DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TULCEA - ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ, cu sediul în municipiul Tulcea . bis, având ca obiect contestație act administrativ fiscal, ca nefondată.

Ia act că reclamanta renunță la judecata capătului de cerere privind suspendarea executării actelor administrativ fiscale contestate.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Tribunalul Tulcea.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 decembrie 2013.

JUDECĂTOR, GREFIER,

D. N. L. C.

Redactat jud. D.N./17.12.2013

Tehnoredactat gref. G.R./06.01.2014/5 ex.

← Obligaţia de a face. Hotărâre din 14-11-2013, Tribunalul TULCEA		Obligaţia de a face. Sentința nr. 1507/2013. Tribunalul TULCEA →

Contestaţie act administrativ fiscal. Hotărâre din 05-12-2013, Tribunalul TULCEA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie act administrativ fiscal. Hotărâre din 05-12-2013, Tribunalul TULCEA